24 iunie 2025, ora 21:26

Astăzi este sărbătorită Ziua Universală a Iei - unul dintre cele mai prețioase simboluri ale identității noastre. Pentru meșterul popular, Elena Lupașcu, Ia nu este doar o piesă vestimentară tradițională, ci o formă de artă, un omagiu adus femeilor care, cu suflet și dăruire, au transmis acest meșteșug din generație în generație. În spatele fiecărui ornament, brodat cu grijă și migală se ascund povești, credințe și tradiții, despre care vă vom vorbi în reportajul ce urmează.  

Arta confecționării iilor, Elena Lupașcu a însușit-o acum aproximativ 10 ani, când această piesă vestimentară a redevenit populară și a revenit în tendințe. 

Pe atunci, femeia administra un magazin cu broderii și kit-uri pentru brodat, așa că toate instrumentele necesare erau la îndemână. Mai întâi a confecționat o cămașă pentru propria garderobă, ca mai apoi să devină pasionată de acest proces.

„Pentru mine ia nu este o simplă haină, ci este un simbol al neamului nostru. Este un pașaport al acestui popor la fel cum este tricolorul, limba”,a menționat meștera populară, Elena Lupașcu.

Femeia ne-a spus că muncește la o ie în jur de 2, 3 luni, așa cum procesul este foarte migălos. Mai întâi este aleasă pânza din care va fi croită ia: in, bumbac sau cânepă. Apoi, în format electronic, femeia construiește schema broderiei care include ornamentele și elementele tradiționale care vor da farmec și culoare cămășii. 

„Vedeți acest chenar care este aici, se numește scrânciobel. Toate iile noastre tradiționale așa sunt încadrate”, a subliniat meștera populară, Elena Lupașcu.

Apoi urmează cea mai migăloasă parte, brodatul manual care poate dura și mai mult de o lună. Fiecare ornament sau simbol brodat pe cămașă are însemnătatea sa.

„Cele mai dese ornamente care se întâlnesc sunt pomul vieții în differite variante: buchețele de flori, frunze de stejar. Este o sumedenie de interpretări. Asta vorbește despre dragostea de viață a poporului nostru, despre dorința de a supraviețui și de a lăsa urmași”,a evidențiat meștera populară, Elena Lupașcu.

Elena Lupașcu ni s-a plâns că din păcate în patrimoniul nostru s-au păstrat mult prea puține ornamente tradiționale basarabene autentice cu care atât ea cât și alți meșteri populari să își poată diversifica creațiile.

„Cea mai mare provocare este să identific cămăși basarabene. Cunoaștem cu toții că s-au păstrat foarte puține cămăși. Și noi acum, meșterii populari deseori luăm de prin muzee, unde s-au mai păstrat frânturi din cămașă, frânturi din broderie. Și, pornind de la aceste elemente, descifrând ornamentul pas cu pas identificăm cămășile”,a menționat meștera populară Elena Lupașcu.

Prețul unei ii brodate manual, în funcție de complexitate, poate depăși suma de 10.000 de lei. 

19 decembrie 2025, ora 20:38

Războiul din Ucraina a făcut practic imposibile deplasările către Odesa. Postul vamal de la Palanca și-a suspendat activitatea, iar cel de la Tudora asigură acum trecerea doar către localitățile raionului Belgorod-Dnestrovsk, după noile atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. Astfel, moldovenii blocați la Odesa acum trebuie să facă un cerc de 500 de kilometri pentru a ajunge la postul vamal de la Otaci. 

„Este ora 13:00, iar punctul de trecere Palanca rămâne închis parțial. Din câte se poate observa în spatele meu, pe partea ucraineană staționează zeci de mașini, majoritatea cu numere moldovenești. Potrivit informațiilor oficiale, a fost deschisă doar o singură bandă de circulație”.

Era banda de circulație pe care se intra în Republica Moldova. De la noi spre Ucraina nu se trece prin vamă nici la această oră. După atacurile cu drone de azi-dimineață, Inspectoratul General pentru Situații Excepționale a decis să amenajeze la Palanca o tabăra mobilă. Până la ora 14, aceasta a găzduit 85 de ucraineni, inclusiv 33 de copii. Unii dintre ei au trecut Nistrul cu barca.

„Eu am avut autobuz pentru ora 05:30, dar aseară a fost acest atac și am sunat la companie la care mi s-a spus că totul e în regulă, că se restaurează și că se va circula. Dimineață am repetat apelul și ni s-a spus același lucru. Ne-am așezat în autocar, am ajuns până la pod și ne-au întors din drum, deoarece în cursul nopții au mai fost atacuri. Și dacă era vorba de niște gropi, acum se spune că una dintre benzi a fost distrusă, iar a doua nu este bună pentru circulația vehiculelor de mare tonaj. Noi asta nu am văzut, acolo nu este permis accesul”.

„Situația este astfel încât invadatorii ne lipsesc de condițiile de trai și posibilitatea de a supraviețui, deoarece au așteptat să înceapă sezonul rece și ne lasă fără lumină. Dar lumină asta înseamnă apă, canalizare și căldură”.

Tot la Palanca am întâlnit mai mulți ucraineni care au trecut frontiera pe jos din cauza traficului blocat.

„Noi am luat taxiul și am fost aduși până la Palanca. Acum pe jos am trecut pe partea aceasta și o să ne deplasăm mai departe. O să chemăm cred că iar taxi, ne trebuie la aeroport”.

Iar un moldovean a stat practic toată noaptea în vamă.

La câțiva kilometri, mai exact la postul vamal Tudora, circulația a fost reluată azi-dimineață. Doar că pe aici nu poți ajunge decât până la Belgorod-Dnestrovsk. Așa că la prânz, la Tudora nu era nimeni în vamă. 

Ieri, în jurul orei 16, una dintre dronele rusești a ajuns în podul de la Maiaki, iar în urma exploziei o femeie de 40 de ani și-a pierdut viața, iar trei copii au fost răniți. Autoritățile au intervenit rapid și după ora 11 noaptea au reluat traficul. Doar că după cinci ore, au trebuit să-l închidă din nou pentru că spre dimineață rușii au mai lovit o dată podul ce leagă Republica Moldova de regiunea Odesa.