25 iunie 2025, ora 15:54

Cunoașterea limbii române și a prevederilor Constituției ar putea fi condiții obligatorii pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova. Modificările sunt incluse într-un proiect de lege prin care Parlamentul urmărește revizuirea legii cu privire la cetățenie.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului, cetățenia va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, curatelă, redobândire și naturalizare, iar procedurile vor fi unificate pentru a evita discriminările sau tratamentele preferențiale.

Totodată, proiectul introduce măsuri riguroase împotriva fraudelor, cum ar fi controlul strict al documentelor prezentate și verificarea detaliată a solicitantului – inclusiv a istoricului de călătorii, a integrității și a posibilelor interdicții internaționale.

„În ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului”, se arată în comunicat.

De asemenea, vor fi clar definite și criteriile de respingere a cererilor, în funcție de motive tehnice sau de neîndeplinirea condițiilor legale. În plus, se va exclude posibilitatea de a depune cereri de cetățenie prin intermediari sau procură – solicitările vor putea fi depuse doar personal.

Autorii proiectului propun și introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale

În același timp, se planifică excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Inițiativa vine în contextul unor provocări precum migrația masivă, fenomenul cetățeniei multiple, necesitatea protejării diasporei și a combaterii acordării ilegale a cetățeniei. De asemenea, proiectul contribuie la alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene.

Inițiativa a fost deja examinată de Comisia juridică, numiri și imunități, împreună cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, urmând a fi supusă votului în plenul Parlamentului.

07 decembrie 2025, ora 15:30

Deși beneficiază de finanțări europene, stânga Nistrului și UTA Găgăuzia rămân printre cele mai critice regiuni față de UE. Bruxelles-ul nu vede însă o contradicție, ci o oportunitate de apropiere. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră”, ambasadoarea Iwona Piorko a explicat că reducerea polarizării se poate obține prin dialog direct cu oamenii și prin proiecte care aduc beneficii vizibile acestora.

„Cel mai important lucru este dialogul. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană, cred că este foarte important să existe acest dialog între ambele maluri. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a declarat Iwona Piorko.

Construirea încrederii în aceste regiuni trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri, a mai subliniat diplomata:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia”.

Oficiala afirmă că există inițiative europene care arată deja rezultate concrete:

„Există inițiative foarte interesante. Am întâlnit, de exemplu, un centru de afaceri susținut de UE, plin de femei antreprenoare, apropo. Și ele se susțin reciproc, aceste femei de afaceri lucrează în diferite raioane, ici și colo, creează oportunități pentru oamenii din toată țara. Acestea sunt inițiative care merită sprijinite”.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”.

Dacă UE ar evita tocmai regiunile vulnerabile, spune Piorko, diferențele s-ar adânci și mai mult:

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește - iar aici încerc să contribui la acest lucru - este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”.

Totodată, ambasadoarea UE a exclus scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități:

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”.