Miniștrii Apărării din Iran și Rusia participă în China la o reuniune a Organizației Cooperării de la Shanghai, pe fondul unui armistițiu recent între Israel și Iran, și al tensiunilor crescute în Orientul Mijlociu. Între timp, în Israel, premierul Benjamin Netanyahu a cerut armatei un nou plan de distribuire a ajutoarelor în Gaza, iar președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut grațierea într-un mesaj public.

Concomitent, Iranul intensifică represiunea internă, cu arestări și execuții, în timp ce zeci de persoane acuzate de colaborare cu Israelul au fost reținute. În Gaza, atacurile aeriene israeliene continuă, cu numeroase victime, inclusiv în rândul civililor, iar mediatorii internaționali încearcă să reia negocierile pentru o nouă încetare a focului.

UPDATE Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a salutat joi „victoria” ţării sale împotriva Israelului în prima sa declaraţie după intrarea în vigoare marţi a unui armistiţiu care a pus capăt Războiului de 12 zile, relatează AFP, conform News.ro. Ali Khamenei afirmă că Statele Unite „nu au câştigat nimic” după atacurile din weekend vizând instalaţii nucleare iraniene, într-o înregistrare video difuzată joi, prima după armistiţiul în Războiul între Israel şi Iran, care intrat în vigoare marţi. El apreciază că preşedintele american Donald Trump a „exagerat” impactul atacurilor americane desfăşurate în susţinerea aliatului său israelian, şi apreciază că au o ”importanţă nulă”.

video: yt/Ai Jazeera

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut joi amânarea audierilor sale din procesul său pentru corupție, din cauza „evoluțiilor regionale și mondiale”, în urma războiului de 12 zile cu Iranul și în condițiile în care luptele continuă în Fâșia Gaza, informează AFP, conform Agerpres. „Cerem respectuos tribunalului să ordone anularea audierilor în timpul cărora premierul trebuia să depună mărturie în următoarele două săptămâni”, a scris avocatul lui Netanyahu într-o cerere transmisă tribunalului, adăugând că prim-ministrul „este obligat să dedice tot timpul și toată energia sa gestionării problemelor naționale, diplomatice și de securitate de mai mare importanță”.

UPDATE Miniştrii Apărării din Iran şi Rusia participă în China la o reuniune a ţărilor membre ale Organizaţiei Cooperării de la Shanghai (OCS), într-un context tensionat în Orientul Mijlociu şi în urma unui summit NATO care a convenit creşterea cheltuielilor militare în Europa. Această reuniune, la Qingdao, un oraş sitiuat pe coasta de est, are loc după intrarea în vigoare, marţi, a unui armistiţiu între Israel şi Iran, o ţară membră OCS, relatează AFP, transmite Digi24. Ea are loc la o zi după un summit al liderilor NATO la Haga, unde membrii Alianţei Nord-Atlantice au convenit să-şi crească cheltuielile cu apărarea în urma unor presiuni ale preşedintelui american Donald Trump. Ministrul chinez al Apărării Dong Jun a prezentat joi reuniunea de la Qingdao, unde se află o bază navală chineză importantă, drept o contrapondere a unei lumi aflate în „haos şi instabilitate”. „Schimbări cruciale ale secolului se accelerează, unilateralismul şi protecţionismul cresc”, a declarat miercuri Dong Jun, în prezenţa miniştrilor Apărării din Rusia, Iran, Pakistan, Belarus şi alte ţări, potrivit agenţiei chineze oficiale de presă China Nouă.

UPDATE Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acordat armatei 48 de ore începând cu miezul nopții de miercuri pentru a dezvolta un nou plan de asistență umanitară pentru Fâșia Gaza, afirmând că Hamas „preia din nou controlul asupra ajutoarelor care intră în nordul Fâșiei Gaza”, informează joi EFE, conform Agerpres. „Prim-ministrul și ministrul apărării (Israel Katz) au ordonat forțelor de apărare israeliene să prezinte în termen de 48 de ore un plan de acțiune pentru a împiedica Hamas să preia controlul asupra ajutoarelor”, se arată într-un comunicat difuzat de biroul premierului israelian.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut Israelului să îl graţieze pe premierul Benjamin Netanyahu sau să anuleze procesul de corupţie al acestuia, afirmând că SUA îl va salva, cum a făcut-o şi cu ţara sa, relatează Reuters, conform News.ro. Netanyahu a fost pus sub acuzare în 2019, în Israel, pentru acuzaţii de mită, fraudă şi abuz de încredere, pe care el le neagă. Procesul a început în 2020 şi implică trei dosare. El a pledat nevinovat. „Procesul lui Bibi Netanyahu ar trebui anulat, imediat, sau ca un Mare Erou, care a făcut atâtea pentru Statul (Israel), să primească o graţiere”, a scris Trump pe Truth Social, adăugând că a aflat că Netanyahu trebuie să se prezinte luni în faţa instanţei.

UPDATE Cel puțin 26 de persoane acuzate de colaborare cu Israelul au fost arestate în provincia Khuzestan, în sud-vestul Iranului, la două zile după ce un armistițiu între cele două țări a pus capăt unui război de 12 zile, au anunțat media iraniene miercuri seara, notează AFP, conform Agerpres. Potrivit agenției semi-oficiale Fars, acești indivizi „identificați ca agenți și participanți involuntari la recentul război impus de regimul sionist” au fost arestați de serviciile de informații ale Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Republicii Islamice.

UPDATE Mediatorii și-au intensificat eforturile de a negocia o nouă încetare a focului și un acord de eliberare a ostaticilor în Gaza, declară un oficial de rang înalt al Hamas pentru BBC, conform Mediafax. Declarațiile au fost făcute în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că se fac „progrese mari” de când Israelul și Iranul au pus capăt războiului lor de 12 zile, marți, și că trimisul său Steve Witkoff crede că un acord între Israel și Hamas este „foarte aproape”.

UPDATE Iranul a anunțat miercuri redeschiderea spațiului său aerian în estul țării, în a doua zi a unui armistițiu cu Israelul care a pus capăt unui război de 12 zile, relatează AFP, conform Agerpres. Spațiul aerian iranian a fost închis pe 13 iunie după ce Israelul a lansat un atac fără precedent asupra Iranului.

UPDATE Zeci de colonişti israelieni au atacat, miercuri, un oraş din Cisiordania, provocând o confruntare în urma căreia forţele israeliene au ucis trei palestinieni, au anunţat armata israeliană şi autorităţile palestiniene, transmite Digi24. Trei palestinieni au fost ucişi şi şapte răniţi în violenţele de la Kafr Malik, la nord-est de Ramallah, a afirmat Ministerul palestinian al sănătăţii. Într-o declaraţie a Armatei israeliene se arată că zeci de israelieni au dat foc proprietăţilor, iar forţele militare şi Poliţia au fost trimise acolo după ce au existat sesizări privind violenţe, inclusiv aruncări reciproce cu pietre. Comunicatul armatei arată că mai mulţi palestinieni au deschis focul şi au aruncat pietre spre forţele de ordine, care au ripostat. Cinci suspecţi israelieni au fost arestaţi. Un ofiţer al Armatei israeliene a fost rănit uşor.

UPDATE De la încetarea focului cu Israelul, autorităţile iraniene au trecut, potrivit unor oficiali şi activişti, la intensificarea represiunii în domeniul securităţii interne în întreaga ţară, cu arestări în masă, execuţii şi desfăşurări militare, în special în regiunea kurdă rebelă. Deja la câteva zile după declanşarea loviturilor aeriene ale Israelului, la 13 iunie, forţele de securitate iraniene au demarat o campanie de arestări pe scară largă, însoţită de o intensificare a prezenţei stradale în jurul punctelor de control, scrie The Guardian, conform News.ro. 

UPDATE Cooperarea Iranului cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) asupra programului său nuclear rămâne „o obligație”, a afirmat miercuri directorul general al acesteia, Rafael Grossi, după ce parlamentul iranian a votat suspendarea acestei colaborări, notează AFP, conform Agerpres. „Cooperarea Iranului cu noi nu este o favoare, ci o obligație juridică, atâta timp cât Iranul rămâne țară semnatară a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP)”, a declarat Grossi la postul de televiziune France 2.

UPDATE Mai multe atacuri israeliene asupra unor zone din Gaza s-au produs în noaptea de miercuri spre joi. Martorii spun că sunt numeroase victime. În timpul atacurilor aeriene au fost lovite o şcoală şi tabere de corturi, transmite Mediafax. Armata israeliană a efectuat atacuri în nordul, centrul şi sudul Fâşiei Gaza, ucigând cel puţin 13 palestinieni în ultimele ore, potrivit Al Jazeera. Surse de la Spitalul al-Shifa au declarat că cinci palestinieni au fost ucişi şi alţii au fost răniţi într-un atac aerian israelian asupra unei şcoli care adăpostea persoane strămutate în cartierul Sheikh Radwan. Un incident a avut loc şi la tabăra de refugiaţi Nuseirat din centrul Fâşiei.

UPDATE Șeful serviciului de informații externe israelian Mossad, David Barnea, a mulțumit miercuri CIA pentru „acțiunea comună și operațiunile care au fost efectuate cu succes” în Iran, informează AFP, conform Agerpres. Într-o înregistrare video difuzată de media israeliene, Barnea, care face rar declarații publice, a salutat cooperarea dintre Mossad și serviciul omolog american. „Doresc de asemenea să exprim gratitudinea și recunoștința mea principalului nostru partener, CIA, pentru acțiunea comună și operațiunile care au fost efectuate cu succes, precum și directorului său, care a susținut Mossad în luarea de decizii bune, acelea care au permis, în final, reușita acestei operațiuni'”, a declarat David Barnea.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.