Libertatea nu e un confort, e alegerea de a fi vertical atunci când alții se tem. Într-o vreme în care vocile incomode erau reduse la tăcere, Pasha Parfeni a avut curajul să spună ce crede. A pierdut concerte, bani, oameni… dar și-a păstrat vocea, demnitatea și convingerile. Pentru că libertatea adevărată începe atunci când refuzi să taci. Iar când lupți pentru ea, devii mai mult decât un artist – devii un exemplu.
„Libertatea este atunci când nu ești anulat din viața ta publică, pentru poziția ta civică. Libertatea înseamnă să lupți permanent pentru dreptul tău de a fi tu însuți”, a spus interpretul Pasha Parfeni.
Pe 27 august, 2016, pe când la putere se afla încă Partidul Democrat, condus de Vlad Plahotniuc, Pasha Parfeni a uimit cu un gest pe care puțini dintre interpreții de la noi au avut curajul să-l facă. În timpul concertului dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova, interpretul a urcat pe scena din Piața Marii Adunări Naționale, purtând un tricou de culoare neagră pe care era scris mesajul „NuPlaha”.
Sfidarea celui care controla, pe atunci, întreaga țară, a declanșat un șir de consecințe greu de suportat pentru un artist. Toate concertele lui au fost anulate, iar invitațiile de a urca pe scenă la evenimente au fost retrase.
„Era un pic așteptată situația dată, și nu a fost de mirare. Dacă înainte de asta, întrebam pe cineva din colegii mei, era să spună exact asta, că vei deveni persoană non-grata, doar că eu nu mă așteptam să dureze atât de mult. Eu mă așteptam să dureze un an, dar a durat un pic mai mult ... până când cei care au uzurpat puterea pe atunci au plecat din țară.”, a spus Pasha Parfeni.
I-a fost luată scena, nu și vocea, iar spectatorii i-au devenit protestatarii alături de care interpretul mergea la manifestațiile organizate împotriva regimului democraților.
Faptul că și-a apărat dreptul la libertate l-a costat mai mult decât se aștepta.
„Am pierdut probabil o sumă de bani, pentru că n-am lucrat ceva timp. Dar am pierdut și multă lume din anturajul meu...”
Puțini colegi de breaslă i-au împărtășit valorile și l-au susținut.
„În primul rând vreau să menționez diaspora, care atunci a văzut că situația e nasoală, și am fost chemați, cu colegul meu, Cătălin Josan, într-un turneu. Ne-am pornit la două concerte, dar în loc de asta am avut o serie de concerte, timp de două luni, care apăreau pur și simplu, pentru că oamenii erau dornici să ne vadă și să ne susțină”.
A fost criticat, blamat și intimidat, dar asta nu l-a făcut să renunțe și în pofida tuturor încercărilor la care era supus, și-a păstrat demnitatea și poziția, devenind cu adevărat liber.
Nu regretă nicio secundă decizia luată atunci și este recunoscător pentru tot ce i s-a întâmplat. Anume întâmplările de atunci l-au modelat ca personalitate și i-au redat libertatea pe care credea că o deține până la acel moment. Guvernările și politicienii s-au schimbat, dar principiile sale de viață au rămas aceleași:
„Libertatea nu ți-o oferă nimeni, pentru libertate trebuie să te lupți. Haideți împreună să luptăm pentru libertate”.
































































