Parlamentul a aprobat în primă lectură o inițiativă legislativă care vizează Codul Audiovizualului din Moldova. Proiectul propune consolidarea independenței media și protecția interesului public. Documentul a fost susținut de 55 de deputați PAS, dar a fost criticat de opoziție.
Potrivit unui comunicat al Legislativului, modificările propuse urmăresc o armonizare mai eficientă a Codului serviciilor media audiovizuale cu prevederile Directivei (UE) 2018/1808 privind serviciile mass-media audiovizuale, precum și punerea în aplicare a recomandărilor formulate de Uniunea Europeană în cadrul rapoartelor privind pachetul de extindere pentru Republica Moldova.
Astfel, proiectul propune introducerea unor noțiuni noi în Codul serviciilor media audiovizuale: „decizie editorială”, „durată programată” sau „măsurarea audienței”, și vine cu precizări suplimentare pentru concepte deja existente, cum ar fi dezinformarea, discursul instigator la ură și comunicarea comercială audiovizuală.
„De ce nu a fost prevăzută în document o delimitare clară a competențelor Consiliului Audiovizualului în ceea ce privește interpretarea conceptului de ‘dezinformare’, în condițiile în care Comisia de la Veneția recomandă implicarea unui mecanism independent de autoreglementare”, a obiectat deputata BCS, Elena Beleacova.
„Atunci când discutăm lucruri esențiale despre securitatea statului, unii dintre noi nu ne putem abține de la a folosi un element sau altul pentru discursuri politice. Problema nu e doar în acest cuvânt, problema mare e ceea ce înseamnă acum manipularea și interferența informațiilor străine”, a replicat deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Modificările propuse mai vizează și reformarea procesului de desemnare a directorului general și a membrilor Consiliului de supraveghere al furnizorului public național de servicii media, precum și a membrilor Consiliului Audiovizualului, prin implicarea mai largă a societății civile.
Un nou capitol urmează să reglementeze platformele de partajare a materialelor video, impunând măsuri pentru protejarea minorilor și a publicului de conținut nociv, violent sau care incită la ură ori promovează infracțiuni penale, conform Codului Penal.
Proiectul prevede și obligativitatea publicării rapoartelor anuale privind proprietatea și finanțarea furnizorilor media, precum și notificarea Consiliului Audiovizualului despre schimbările de proprietate. Totodată, furnizorul public național va putea crea studiouri teritoriale pentru a produce și difuza conținut local sau regional.
„Azi am auzit așa o dorință mare să aveți un spațiu mediatic corect, eu mi-am făcut concluzia că doriți un spațiu mediatic comod. Și chiar azi am auzit multe falsuri, despre această dezinformare, după care înțeleg că va fi și cenzură”, a declarat deputata BCS, Inga Sibova.
„Cenzură este când moare o Ana Politkovskaia, cenzură este când moare un Navalnîi, cenzură este când copiii care ridică foi albe sunt băgați la închisoare. Asta este cenzură. În Republica Moldova noi putem spune orice”, a răspuns Nicolaescu-Onofrei.
Proiectul urmează a fi examinat și în a doua lectură de Parlament.



























































