27 iunie 2025, ora 11:45

Alegerile din 28 septembrie vor fi decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova. Asta a dat de înțeles vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță care a scris pe Facebook că „în 3 luni, Moldova e fie în UE, fie vom avea mulți ani de așteptat”.

Potrivit eurodeputatului, progresele făcute de Chișinău în ultimii ani sunt remarcabile, dar totul s-ar putea opri dacă la guvernare va ajunge o forță politică pro-rusă:

„De soarta alegerilor viitoare depinde de fapt tot drumul ei în Europa. Moldova a făcut super sacrificii ca să facă reforme. E un Făt-Frumos al aderării europene, crește într-un an cât alții în zece. Dar totul se poate opri pe 28 septembrie dacă un guvern antieuropean, prorus este ales la Chișinău”.

Ștefănuță a îndemnat moldovenii să meargă la vot și să conștientizeze importanța alegerilor din toamnă:

„Cred că este o șansă istorică la care trebuie să ajutăm toți. Încurajez de pe acum moldovenii să participe la vot”.

TV8.md amintește că pe 27 iunie, Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea Republicii Moldova în UE, prin concluziile celor 27 de lideri europeni reuniți în cadrul Consiliului European. Aceștia au subliniat că primul cluster de negociere, dedicat valorilor fundamentale, este pregătit să fie deschis. Tot ieri, vicepreședintele Parlamentului European și reprezentantul principal pentru sprijinirea democrației în Moldova, Nicolae Ștefănuță, a declarat că UE pune presiune pe Ungaria pentru ca aceasta să nu blocheze deschiderea primului capitol de negocieri cu Ucraina.

Menționăm că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

La finalul lunii aprilie, comisara Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană ia în calcul un posibil „decuplaj” între Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare la blocul comunitar, din cauza opoziției constante a Ungariei față de candidatura Kievului. Mai exact, Ungaria cere garanții suplimentare pentru drepturile minorității maghiare din regiune. Iar la scurt timp, a scris pe X că cele două țări urmează să deschidă „simultan și cât mai curând posibil” primul cluster de negocieri pentru aderarea la UE.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.

16 iulie 2025, ora 22:55

Este oficial. Fugarii Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, Victoria Furtună, Alexei Lungu dar și alte 19 persoane afiliate lui Șor nu vor mai putea călători în statele membre ale Uniunii Europene. Ieri, miniștrii de Externe ai UE au ajuns la un acord privind includerea acestora pe lista de sancțiuni europene, decizia fiind publicată și monitorul oficial. În replică Furtună a declarat ca va contesta hotărârea, iar Lungu s-a amuzat pe seama acesteia.

În decizia Consiliului Europei se arată că sancțiunile vizează apropiați de ai lui Ilan Șor, oligarhul fugar aflat deja pe lista sancțiunilor UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor și pentru incitare la violență. Este vorba despre Alexandru Beșchieru – liderul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Natalia Parasca, președinta partidului „Renaștere”, Vadim Grozavu, liderul blocului „Victorie”, dar și Alexei Lungu – liderul partidului Șansa pe care decizia autorităților europene l-a amuzat.

„Am văzut și eu lista, m-am regăsit și eu, sincer îmi vine să râd, nu am un alt sentiment. Dacă la ziua de astăzi Europa înseamnă să impui sancțiuni împotriva unor cetățeni, cred că vorbim despre o Europă care merge pe cale de dispariție”, a menționat liderul partidului Șansa, Alexei Lungu.

În lista neagra a uniunii europene a fost inclusă și Victoria Furtună – lidera partidului Moldova Mare.

„Noi vom contesta Decizia Consiliului UE 2025/1435 din 15 iulie 2025 la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Mai ales că la nivelul Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a modelat o practică unitară privitoare la aplicarea abuzivă a sancțiunilor față de politicienii moldoveni, pe baza zvonurilor din presa de buzunar a regimului, cu scopul de a-i aservi politic”, a scris Furtună pe pagina sa de Facebook. 

În listă mai sunt incluși și fugarii Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan carte au fost condamnați, în martie, la 12 și respectiv, șase ani de închisoare cu executare, pentru finanțare ilegală a partidelor politice. Ambii au dispărut încă înainte de pronunțarea deciziei, iar autoritățile presupun că s-ar ascunde în regiunea transnistreană. UE a menționat în lista sa și 3 entități, printre care și blocul Victoria.

„Au fost sancționați A7, o companie cu conexiuni la Moscova, blocul Victoria, creat de Ilan Șor care este implicat în dezinformare și manipulare electorală și un Centru Cultural sprijinit de către Kremlin pentru a fi un instrument de interferență în alegeri. În total sunt 23 de persoane și cinci entități care acum sunt sancționate de UE”.

Pe lista europeană a celor sancționați pentru tentative de destabilizare se aflau deja și guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, Gheorghe Cavcaliuc, entități, precum organizația „Evrazia”, folosite pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor, în Republica Moldova, dar și alții. Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene. Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut. Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 sub pretextul că UE nu a fost suficient de explicită privind motivele impunerii sancțiunilor, dar UE le-a reînnoit între timp.