Într-o perioadă în care informația circulă haotic și neîncetat din toate direcțiile, iar internetul și tehnologia stabilesc tendințele, rețelele sociale își consolidează tot mai ferm poziția de principală sursă de informare pentru public. „Alo TV8” vă spune ce impact are această schimbare asupra societății și ce soluții propun experții pentru un spațiu informațional mai curat și mai sigur.
„63% din toți respondenți accesează cel puțin o rețea de socializare în fiecare zi. Televizorul este pe locul 2, cu 45%, site-urile de știri cu 31%. De asemenea, merită de menționat că 20% din fiecare al 5 respondent nu accesează deloc rețele de socializare, 23% deja nu mai privesc televizorul, ceea ce este un indicator important, deoarece anterior televizorul era accesat de toți într-o măsură mai mare sau mai mică”, a declarat directorul executiv IData, Mihai Bologan.
Deși sondajul IData arată că rețelele sociale au devenit principala sursă de informare, televiziunea rămâne cea mai de încredere sursă, cu un scor de aproape 32%. În comparație, platformele de social media au acumulat puțin peste 22, iar 28,6% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în nicio sursă media.
Informarea de pe rețelele sociale nu este un fenomen izolat sau specific Republicii Moldova, ci reflectă o tendință globală care generează noi provocări, printre care și reglementarea spațiului informațional digital. Pentru țările cu influență internațională redusă, stabilirea unor reguli clare pentru giganții din social media este o sarcină cu atât mai complicată.
„Noi într-adevăr suntem o țară prea mică pentru a influența rețelele mari și aici pavăza UE din directiva servicii digitale ar trebui să ne ajute și trebuie să ne armonizăm legislația și să încercăm să utilizăm relația cu CE la maxim pentru a asigura transparența algoritimilor, publicitatea electorală și politică, care este foarte frecvent încălcată”, explică expertul WatchDog, Andrei Curăraru.
Totodată, elaborarea unui cadru normativ care să reglementeze comportamentul în mediul online ar putea pune autoritățile în fața unei dileme sensibile: cum să asigure securitatea informațională fără ca măsurile să alunece sub o formă de cenzură.
„Sunt absolut convins că reglementările sunt absolut necesare. Însă problema pe care eu o sesizez, este că noi ca societate punem mai mare accent pe reglementări și mai puțin accent de educație. Eu cred că ar trebui să mergem în paralele pe ambele drumuri. Eu ca și consumator de social media, trebuie să înțeleg cine este omul care îmi transmite anumite opinii și insistă cu tot dinadinsul că ele sunt adevărate, chiar dacă la o verificare ar putea să fie multe falsuri acolo. Trebuie să fie clar pentru instituțiile statului că oamenii trebuie să plătească impozite și așa mai departe”, a subliniat directorul executiv API, Petru Macovei.
În acest context, legea are ca scop să aducă mai multă transparență în activitatea creatorilor de conținut și să permită monitorizarea veniturilor lor. Dar, regulile nu trebuie să cenzureze conținutul, ci să asigure un spațiu informațional curat și transparent.
„Statul nu poate să urmărească pasiv modul în care cetățenii săi consumă informații necalitativă, ulterior ia decizii și ulterior vedem chestia aceasta când ajungem la alegeri. Am avut câteva exerciții democratice care ne-au demonstrat cât de important este să avem un ecosistem informațional. De aceea, cum statul are grija de drumuri, de sănătate, în egală măsură trebuie să se preocupe de igiena informațională, de cultura informațională de toate vârstele”, a declarat coautoarea manualelor de Educație pentru media, Natalia Grîu.
Adaptările la noile actualizări trebuie să fie o responsabilitate comună, în care statul să asigure cadrul legal, iar cetățenii să-și dezvolte gândirea critică și mediatică, iar cultura informațională să fie parte componentă a culturii generale.
