29 iunie 2025, ora 15:15

Într-o perioadă în care informația circulă haotic și neîncetat din toate direcțiile, iar internetul și tehnologia stabilesc tendințele, rețelele sociale își consolidează tot mai ferm poziția de principală sursă de informare pentru public. „Alo TV8” vă spune ce impact are această schimbare asupra societății și ce soluții propun experții pentru un spațiu informațional mai curat și mai sigur.

„63% din toți respondenți accesează cel puțin o rețea de socializare în fiecare zi. Televizorul este pe locul 2, cu 45%, site-urile de știri cu 31%. De asemenea, merită de menționat că 20% din fiecare al 5 respondent nu accesează deloc rețele de socializare, 23% deja nu mai privesc televizorul, ceea ce este un indicator important, deoarece anterior televizorul era accesat de toți într-o măsură mai mare sau mai mică”, a declarat directorul executiv IData, Mihai Bologan.

Deși sondajul IData arată că rețelele sociale au devenit principala sursă de informare, televiziunea rămâne cea mai de încredere sursă, cu un scor de aproape 32%. În comparație, platformele de social media au acumulat puțin peste 22, iar 28,6% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în nicio sursă media.

Informarea de pe rețelele sociale nu este un fenomen izolat sau specific Republicii Moldova, ci reflectă o tendință globală care generează noi provocări, printre care și reglementarea spațiului informațional digital. Pentru țările cu influență internațională redusă, stabilirea unor reguli clare pentru giganții din social media este o sarcină cu atât mai complicată.

„Noi într-adevăr suntem o țară prea mică pentru a influența rețelele mari și aici pavăza UE din directiva servicii digitale ar trebui să ne ajute și trebuie să ne armonizăm legislația și să încercăm să utilizăm relația cu CE la maxim pentru a asigura transparența algoritimilor, publicitatea electorală și politică, care este foarte frecvent încălcată”, explică expertul WatchDog, Andrei Curăraru.

Totodată, elaborarea unui cadru normativ care să reglementeze comportamentul în mediul online ar putea pune autoritățile în fața unei dileme sensibile: cum să asigure securitatea informațională fără ca măsurile să alunece sub o formă de cenzură.

„Sunt absolut convins că reglementările sunt absolut necesare. Însă problema pe care eu o sesizez, este că noi ca societate punem mai mare accent pe reglementări și mai puțin accent de educație. Eu cred că ar trebui să mergem în paralele pe ambele drumuri. Eu ca și consumator de social media, trebuie să înțeleg cine este omul care îmi transmite anumite opinii și insistă cu tot dinadinsul că ele sunt adevărate, chiar dacă la o verificare ar putea să fie multe falsuri acolo. Trebuie să fie clar pentru instituțiile statului că oamenii trebuie să plătească impozite și așa mai departe”, a subliniat directorul executiv API, Petru Macovei.

În acest context, legea are ca scop să aducă mai multă transparență în activitatea creatorilor de conținut și să permită monitorizarea veniturilor lor. Dar, regulile nu trebuie să cenzureze conținutul, ci să asigure un spațiu informațional curat și transparent.

„Statul nu poate să urmărească pasiv modul în care cetățenii săi consumă informații necalitativă, ulterior ia decizii și ulterior vedem chestia aceasta când ajungem la alegeri. Am avut câteva exerciții democratice care ne-au demonstrat cât de important este să avem un ecosistem informațional. De aceea, cum statul are grija de drumuri, de sănătate, în egală măsură trebuie să se preocupe de igiena informațională, de cultura informațională de toate vârstele”, a declarat coautoarea manualelor de Educație pentru media, Natalia Grîu.

Adaptările la noile actualizări trebuie să fie o responsabilitate comună, în care statul să asigure cadrul legal, iar cetățenii să-și dezvolte gândirea critică și mediatică, iar cultura informațională să fie parte componentă a culturii generale.

16 iulie 2025, ora 21:30

Un șofer din capitală a fost la un pas de tragedie după ce o bucată de beton s-a desprins din podul de pe strada Ismail și a căzut la doar câțiva metri în fața mașinii sale aflate în mișcare. Incidentul s-a produs azi dimineață și a fost surprins de camera de bord instalată în mașina acestuia. Imaginile au ajuns pe rețelele de socializare și au stârnit îngrijorare în rândul internauților, care au readus în atenția publică starea critică a infrastructurii rutiere din capitală. Autoritățile spun că podul se află în proces de evaluare, iar lucrările de reabilitare întârzie din cauza unor proceduri birocratice.

„Azi dimineață, o bucată din podul Ismail era cât pe ce să cadă peste o mașină aflată în mers. Situația este, fără exagerare, foarte gravă. Construcția, veche de aproape 60 de ani, este subredă, lipsesc grinzi de beton, iar pilonii de susținere sunt vizibil degradați. Fiecare zi în care acest pod rămâne deschis circulației înseamnă un risc major pentru cei care trec pe aici. Deși e un punct vital de tranzit, podul nu a fost reparat capital niciodată”,a menționat reportera TV8, Victoria Clipca.

În urma videoclipului apărut pe rețelele de socializare, mai mulți internauți, majoritatea șoferi, și-au arătat nemulțumirea și s-au întrebat cine ar trebui să repare mașina într-o astfel de situație. Și pietonii spun că se tem să treacă pe sub pod. 

„Este periculos, eu cred că autoritățile ar trebui să facă ceva ca oamenii să se simtă în siguranță.”

„Locuiesc în preajmă, ne temem desigur.”

„Înseamnă că primarul nu-i de nimic, dar totuși ar trebui să pună mâna și să facă. Mie personal mi-i rușine, eu vin în orașul Chișinău, un oraș mare, dar drumurile principale sunt în stare proastă.”

Contactați telefonic, responsabilii de la Direcția de Transport nu ne-au răspuns la apel, în schimb Primăria Capitalei a venit cu un anunț pe Facebook, prin care a recunoscut că starea podului de pe strada Ismail este critică. Aceștia  menționează că proiectul de reabilitare al construcției se află, în prezent, la etapa de expertizare tehnică, iar după finalizarea acesteia va fi lansată procedura de achiziție publică pentru începerea lucrărilor. Când se va întâmpla asta, însă, nu se știe.