Kremlinul a accelerat campania de destabilizare a Republicii Moldova înaintea summitului Moldova – Uniunea Europeană, acțiunile fiind coordonate de prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Serghei Kirienko, anunță Serviciul de Informații Externe al Ucrainei.
Potrivit serviciilor secrete de la Kiev, Kirienko este responsabil de blocarea integrării europene a Chișinăului și de sprijinirea forțelor pro-ruse din țară. Obiectivul Moscovei este formarea unui guvern pro-rus după alegerile parlamentare din 28 septembrie și consolidarea influenței în regiune.
Operațiunea desfășurată de Kremlin cuprinde mai multe direcții, una dintre ele fiind dezinformarea în spațiul public. Astfel, rețeaua de boți pro-Kremlin cunoscută sub numele „Matrioșka” distribuie materiale video false, prezentate ca produse ale unor publicații europene de renume – Deutsche Welle, Spiegel, Euronews și Business Insider, cu scopul de a o discredita pe președinta Maia Sandu.
În unul dintre videoclipuri se afirmă că vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a refuzat să meargă la Chișinău pentru a participa la summit, din cauza unui conflict cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și a temerii de a-și pierde funcția din cauza acesteia.
În alte videoclipuri, răspândite masiv începând cu 23 iunie, summitul este menționat direct. De exemplu, într-unul dintre ele, prezentat ca un material al publicației Euronews, se afirmă că serviciile de informații românești au avertizat liderii țărilor europene despre o amenințare teroristă în timpul summitului.
Pe lângă dezinformare, Rusia recurge și la presiuni diplomatice. La 25 iunie, doi cetățeni moldoveni au fost reținuți în Rusia, fiind acuzați de spionaj. Moscova a refuzat accesul consular, iar Ministerul de Externe al Moldovei a respins acuzațiile ca fiind motivate politic și neîntemeiate.
O altă dimensiune a operațiunii vizează securitatea internă. Sub acoperirea unui campionat de kickboxing, mai mulți cetățeni ruși și belaruși cu trecut militar au încercat să pătrundă în Moldova. Autoritățile au interzis accesul pentru 195 de persoane, iar alte 176 au fost împiedicate să urce la bordul aeronavelor.
Primul summit Moldova–Uniunea Europeană va avea loc pe 4 iulie la Chișinău. Sunt așteptați lideri europeni de rang înalt, printre care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa. Agenda include discuții despre integrarea europeană a Moldovei și oportunitățile de investiții.
În cazul Republicii Moldova, prezența liderilor europeni la Chișinău transmite un semnal clar de susținere, subliniază analistul politic, Mihai Isac:
„Faptul că o asemenea întâlnire are loc la Chișinău, cu participarea liderilor de vârf ai UE, demonstrează importanța strategică pe care Bruxelles-ul o acordă Moldovei și subliniază relația foarte strânsă dintre cele două părți – nicidecum vreo „interferență străină” în alegerile noastre.
Integrarea europeană trebuie să fie o prioritate pentru guvernarea de la Chișinău, indiferent de culoarea politică. Summitul aduce beneficii importante pentru Republica Moldova, oferind o platformă de discuții pe teme strategice precum integrarea europeană, reformele interne, securitatea energetică și impactul războiului din Ucraina”.
Potrivit lui Isac, ne putem aștepta la o declarație comună care să reafirme sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al țării și la noi măsuri economice de accelerare a procesului de integrare.
TV8.md amintește că pe 27 iunie, Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea Republicii Moldova în UE, prin concluziile celor 27 de lideri europeni reuniți în cadrul Consiliului European. Aceștia au subliniat că primul cluster de negociere, dedicat valorilor fundamentale, este pregătit să fie deschis. Tot ieri, vicepreședintele Parlamentului European și reprezentantul principal pentru sprijinirea democrației în Moldova, Nicolae Ștefănuță, a declarat că UE pune presiune pe Ungaria pentru ca aceasta să nu blocheze deschiderea primului capitol de negocieri cu Ucraina.
Menționăm că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.
La finalul lunii aprilie, comisara Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană ia în calcul un posibil „decuplaj” între Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare la blocul comunitar, din cauza opoziției constante a Ungariei față de candidatura Kievului. Mai exact, Ungaria cere garanții suplimentare pentru drepturile minorității maghiare din regiune. Iar la scurt timp, a scris pe X că cele două țări urmează să deschidă „simultan și cât mai curând posibil” primul cluster de negocieri pentru aderarea la UE.
Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.
Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.
