01 iulie 2025, ora 21:38

Kremlinul a accelerat campania de destabilizare a Republicii Moldova înaintea summitului Moldova – Uniunea Europeană, acțiunile fiind coordonate de prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Serghei Kirienko, anunță Serviciul de Informații Externe al Ucrainei. 

Potrivit serviciilor secrete de la Kiev, Kirienko este responsabil de blocarea integrării europene a Chișinăului și de sprijinirea forțelor pro-ruse din țară. Obiectivul Moscovei este formarea unui guvern pro-rus după alegerile parlamentare din 28 septembrie și consolidarea influenței în regiune.

Operațiunea desfășurată de Kremlin cuprinde mai multe direcții, una dintre ele fiind dezinformarea în spațiul public. Astfel, rețeaua de boți pro-Kremlin cunoscută sub numele „Matrioșka” distribuie materiale video false, prezentate ca produse ale unor publicații europene de renume – Deutsche Welle, Spiegel, Euronews și Business Insider, cu scopul de a o discredita pe președinta Maia Sandu.

În unul dintre videoclipuri se afirmă că vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a refuzat să meargă la Chișinău pentru a participa la summit, din cauza unui conflict cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și a temerii de a-și pierde funcția din cauza acesteia.

În alte videoclipuri, răspândite masiv începând cu 23 iunie, summitul este menționat direct. De exemplu, într-unul dintre ele, prezentat ca un material al publicației Euronews, se afirmă că serviciile de informații românești au avertizat liderii țărilor europene despre o amenințare teroristă în timpul summitului.

Pe lângă dezinformare, Rusia recurge și la presiuni diplomatice. La 25 iunie, doi cetățeni moldoveni au fost reținuți în Rusia, fiind acuzați de spionaj. Moscova a refuzat accesul consular, iar Ministerul de Externe al Moldovei a respins acuzațiile ca fiind motivate politic și neîntemeiate.

O altă dimensiune a operațiunii vizează securitatea internă. Sub acoperirea unui campionat de kickboxing, mai mulți cetățeni ruși și belaruși cu trecut militar au încercat să pătrundă în Moldova. Autoritățile au interzis accesul pentru 195 de persoane, iar alte 176 au fost împiedicate să urce la bordul aeronavelor.

Primul summit Moldova–Uniunea Europeană va avea loc pe 4 iulie la Chișinău. Sunt așteptați lideri europeni de rang înalt, printre care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa. Agenda include discuții despre integrarea europeană a Moldovei și oportunitățile de investiții.

În cazul Republicii Moldova, prezența liderilor europeni la Chișinău transmite un semnal clar de susținere, subliniază analistul politic, Mihai Isac:

„Faptul că o asemenea întâlnire are loc la Chișinău, cu participarea liderilor de vârf ai UE, demonstrează importanța strategică pe care Bruxelles-ul o acordă Moldovei și subliniază relația foarte strânsă dintre cele două părți – nicidecum vreo „interferență străină” în alegerile noastre. 

Integrarea europeană trebuie să fie o prioritate pentru guvernarea de la Chișinău, indiferent de culoarea politică. Summitul aduce beneficii importante pentru Republica Moldova, oferind o platformă de discuții pe teme strategice precum integrarea europeană, reformele interne, securitatea energetică și impactul războiului din Ucraina”.

Potrivit lui Isac, ne putem aștepta la o declarație comună care să reafirme sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al țării și la noi măsuri economice de accelerare a procesului de integrare.

TV8.md amintește că pe 27 iunie, Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea Republicii Moldova în UE, prin concluziile celor 27 de lideri europeni reuniți în cadrul Consiliului European. Aceștia au subliniat că primul cluster de negociere, dedicat valorilor fundamentale, este pregătit să fie deschis. Tot ieri, vicepreședintele Parlamentului European și reprezentantul principal pentru sprijinirea democrației în Moldova, Nicolae Ștefănuță, a declarat că UE pune presiune pe Ungaria pentru ca aceasta să nu blocheze deschiderea primului capitol de negocieri cu Ucraina.

Menționăm că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

La finalul lunii aprilie, comisara Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană ia în calcul un posibil „decuplaj” între Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare la blocul comunitar, din cauza opoziției constante a Ungariei față de candidatura Kievului. Mai exact, Ungaria cere garanții suplimentare pentru drepturile minorității maghiare din regiune. Iar la scurt timp, a scris pe X că cele două țări urmează să deschidă „simultan și cât mai curând posibil” primul cluster de negocieri pentru aderarea la UE.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.

14 decembrie 2025, ora 16:32

2025 pare să fi fost un an cu succes pentru familia lui Vasile Popa, până nu demult director al Serviciului Pază și Protecție de Stat. A dobândit un automobil, dar și un apartament nou. Ba mai mult, a reușit să-și acopere datoriile de circa două milioane de lei indicate în declarația de avere pentru anul trecut.

În declarația depusă la ANI, la încetarea mandatului, Vasile Popa indică venituri salariale de la SPPS de aproximativ 822.000 de lei, sumă care include și o remunerare pentru proiect. În același timp, în document este trecută o donație de 120.000 de euro. 

Fostul director SPPS a declarat și venituri din pensie - circa 150.000 de lei, indemnizație pentru creșterea copiilor de aproximativ 10.500 de roni, dar și din darea în arendă și chirie a unor proprietăți - 5.350 de euro.

Soția sa, Zinaida Popa, a obținut de la începutul anului venituri din salarii la Primăria Chișinău - 89.100 de lei și Moldexpo - circa 580.000 de lei. În declarație sunt trecuți și bani făcuți de aceasta din arende - aproximativ 24.000 de euro.

La capitolul bunuri imobile, familia Popa declară un teren intravilan de circa 87.000 de lei și altul moștenit, dar și două terenuri agricole și unul extravilan. Totodată, soții Popa dețin o casă de 114,2 metri pătrați, dobândită în 2018, evaluată la peste un milion de lei. 

În listă figurează și două apartamente cumpărate în ultimii doi ani, ambele de 145.000 de euro: unul de 74 de metri pătrați, achiziționat în 2024, și unul de 88 de metri pătrați, achiziționat în 2025. Totodată, în declarație apar două apartamente preluate prin contract, fiecare evaluat la 169.200 de lei. Plata nu a fost efectuată, potrivit contractului. Vasile Popa a mai trecut pe numele său o casă moștenită, dar și un spațiu comercial de circa 38.000 de lei.

În anul 2025, soția lui Vasile Popa și-a cumpărat un automobil Avatr 07, fabricat în 2024, estimat la aproximativ 618.000 de lei. Totodată, familia deține o mașină agricolă K-701 din 1964, evaluată la 50.000 de lei. 

În declarația de avere sunt indicate și cinci conturi bancare, pe care sunt păstrați aproximativ 7.200 de euro și circa 270.000 de lei. Menționăm că în document nu se regăsesc și creditele de aproape două milioane de lei, contractate de la o bancă din Moldova.

TV8.md amintește că președinta Maia Sandu a semnat pe 11 noiembrie un decret privind eliberarea din funcție a lui Vasile Popa, dar și a directorului adjunct de la SPPS, Vitalie Lupașcu.

Anterior, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, declara că mai mulți angajați ai Serviciului Protecție și Pază de Stat ar fi implicați în piramida financiară TUX, care s-a prăbușit recent lăsând fără bani zeci de mii de moldoveni. Informația, însă, nu a fost confirmată oficial. Într-o emisiune recentă, soția lui Vasile Popa a negat că acesta ar fi avut vreo legătură cu schema financiară.

Vasile Popa, numit director SPPS acum doi ani, a fost bodyguardul Maiei Sandu, care i-a și oferit gradul de general-maior. Popa a fost numit în funcția de director adjunct al SPPS în decembrie 2020, iar la 1 noiembrie 2023 a devenit director al aceleiași instituții.

Precizăm că în vara anului 2019, Serviciul Pază și Protecție de Stat a fost trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției.