Rusia a ocupat în întregime regiunea Lugansk din estul Ucrainei, au anunţat luni autorităţile instalate de Moscova, conform dpa, potrivit Agerpres. Guvernatorul rus al regiunii, Leonid Pasecinik, a declarat luni la televiziunea de stat din Rusia că raportul privind încheierea cuceririi sosise de două zile. Paradoxal, este pentru a doua oară când cucerirea totală a Lugansk este anunțată de ruși. Deocamdată, Kievul nu a confirmat. 

„Putin nu invadează doar Ucraina”. Trei foști ambasadori ai Statelor Unite în România, Mark Gitenstein (2009–2012), Adrian Zuckerman (2019–2021) și Jim Rosapepe (1998–2001), trag un semnal de alarmă într-o analiză Politico, susținând că președintele rus Vladimir Putin a încercat în 2024 să intervină masiv în alegerile prezidențiale din România printr-o campanie digitală de manipulare și dezinformare.

UPDATE Ministrul israelian de externe Gideon Saar a inclus marți Rusia, China și Coreea de Nord într-o „axă autoritară” care oferă sprijin „axei radicale a terorismului” condusă de Iran, relatează agenția de presă EFE, citată de Agerpres. .

UPDATE Scena fără precedent din Biroul Oval, din 28 februarie anul curent, i-a convins pe actualul cancelar german, Friedrich Merz, și pe predecesorul său, Olaf Scholz - care avea să dețină funcția încă două luni după victoria lui Merz - că SUA sunt pe cale să abandoneze nu doar Ucraina în fața Rusiei, ci întreaga Alianță Nord-Atlantică, scrie Politico într-un amplu material pe site-ul său.

UPDATE Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat că a fost ținta unui atac cibernetic „sofisticat și țintit” în timp ce liderii NATO se aflau la Haga pentru un summit săptămâna trecută, scrie Politico.  „Se efectuează o analiză a impactului la nivelul întregii Curți și se iau deja măsuri pentru a atenua efectele incidentului”, a declarat Curtea într-un comunicat luni.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a declarat marţi că reflecţia asupra unei eventuale descurajări nucleare europene se înscrie într-o perspectivă foarte îndepărtată, astfel încât prioritară ar trebuie să fie menţinerea angajamentului american faţă de apărarea Europei, scrie Digi24.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţi semnarea documentelor de ratificare pentru înfiinţarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, în urma acordului încheiat cu Consiliul Europei, informează The Kyiv Independent. Crima de agresiune este definită ca utilizarea ilegală a forţei de către un stat împotriva altuia, dar nu poate fi investigată de Curtea Penală Internaţională, din cauza limitărilor de jurisdicţie. Tribunalul special este conceput pentru a acoperi această lacună juridică.

UPDATE Vadim Alferov, un actor apreciat în Rusia, a fost ucis în războiul dintre Rusia și Ucraina, în apropiere de Kursk. Trupul său a fost identificat abia după câteva luni după ce a fost dat dispărut, notează Adevărul.

UPDATE Timur Ivanov, fostul ministru adjunct al Apărării din Rusia, a fost condamnat marți la 13 ani de închisoare pentru delapidare și spălare de bani, într-un dosar de corupție de amploare care a scos la iveală probleme sistemice în armata rusă. Conform AP, fostul ministru adjunct al Apărării, Timur Ivanov, a fost găsit vinovat de delapidare și spălare de bani și a primit o pedeapsă de 13 ani de închisoare, scrie Mediafax.

UPDATE O navă care transporta aproximativ 1 milion de barili de petrol a suferit o explozie inexplicabilă în apropiere de coasta Libiei, la scurt timp după o escală într-un port din Rusia, potrivit Bloomberg. Compania de consultanță în riscuri maritime Vanguard Tech susține că, de la începutul anului, alte patru nave care făcuseră recent escală în porturi rusești au fost avariate de explozii, notează Digi24.

UPDATE Kremlinul a respins marţi obiecțiile trimisului special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellog, potrivit căruia Rusia trage de timp în privinţa negocierilor de pace. Moscova a susţinut, în schimb, că respectă toate înțelegerile convenite până în prezent în cadrul discuțiilor, relatează Reuters. Emisarul principal al lui Trump pentru Ucraina a declarat luni că "Rusia nu poate continua să tragă de timp şi în acelaşi timp să bombardeze obiective civile în Ucraina".

UPDATE România intră în planul NATO care prevede construirea de autostrăzi cu bani de la Apărare, pentru a asigura mobilizarea rapidă a tancurilor și blindatelor în cazul unui conflict. Alianța vrea ca toate statele membre să fie conectate prin șosele de mare viteză, care să permită deplasarea rapidă a tehnicii militare, potrivit Digi24. România va construi autostrăzi cu fonduri alocate Apărării, aliniindu-se planului NATO de a crea coridoare rapide pentru mobilizarea blindatelor în caz de război. Noile trasee, stabilite de alianță, traversează țara de la vest la est și de la nord la sud.

UPDATE Securitatea Europei, problema spinoasă a Groenlandei, dar și războiul comercial cu Donald Trump, iată dosarele deloc ușoare care-i revin acum pentru șase luni președinției europene deținute de la 1 iulie de Danemarca. Intre timp, soarta europeană Ucrainei și a Moldovei rămâne neclară, notează RFI.

UPDATE Ucraina a anunţat marţi că a lovit o fabrică ce produce "sisteme de apărare antiaeriană şi drone" în oraşul rus Ijevsk, situat la peste 1.000 de kilometri de graniţa sa, un atac care s-a soldat cu morţi şi răniţi, potrivit autorităţilor locale, relatează AFP. Vizată de sancțiuni internaționale, uzina Kupol din Ijevsk (Republica Udmurtia) produce sisteme de apărare aeriană Tor și Osa, precum și drone de atac Harpy, care sunt folosite de armata rusă în războiul din Ucraina.

UPDATE Trupele rusești au preluat controlul asupra unuia dintre cele mai valoroase zăcăminte de litiu din Ucraina, în apropierea satului Șevcenko, din regiunea Donețk, în contextul în care Rusia își intensifică ofensiva de vară, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Armata rusă a realizat luna trecută cele mai mari progrese ale sale pe teritoriul ucrainean după noiembrie anul trecut şi şi-a accelerat înaintarea pentru a treia lună consecutiv, scrie Agerpres, care citează date ale grupului de reflecție american ISW, Institutul pentru Studiul Războiului.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin vizează cucerirea orașului Odesa într-o mișcare strategică ce urmărește izolarea Ucrainei de Marea Neagră. Potrivit Financial Times, Kremlinul consideră Odesa un „oraș istoric rusesc” și plănuiește extinderea ofensivei spre granițele cu Moldova, notează NewsWeek. Planurile Moscovei au fost confirmate și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că forțele ruse au ca obiectiv nu doar cucerirea Odesei, ci și a orașului Nikolaiv, cu scopul de a avansa până la granițele cu Republica Moldova și România.

UPDATE Transnistria primește zilnic până la 900 de metri cubi de gaze naturale, cantitate insuficientă pentru regiunea separatistă, lăsată fără resurse energetice de la începutul acestui an de Moscova, a afirmat pentru „Adevărul” Alexandru Slusari, membru al consiliului de administrație al companiei Energocom. Conform lui Alexandru Slusari, cantitatea actuală este mult mai mică față de cea primită în ultima săptămână, fiind vorba de 2,6 milioane de metri cubi zilnic.

UPDATE Prim-ministrul Sloveniei, liberalul Robert Golob, a declarat că ţara sa s-a angajat să crească cheltuielile pentru apărare la doar 2% din PIB în acest an şi va aloca 3% până în 2030, în pofida acordului recent al statelor membre NATO de a stabili un obiectiv de 5% până în 2035, informează marţi EFE, transmite Agerpres.

UPDATE Premierul Denis Șmihal a anunţat, marţi, că Ucraina a primit 500 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional, ca parte a celei de-a noua tranșe acordate Kievului. Potrivit lui Şmihal, fondurile vor fi folosite pentru a acoperi nevoile bugetare prioritare.

UPDATE Danemarca preia marţi preşedinţia Uniunii Europene, având ca prioritate securitatea continentului şi, în special, accelerarea creşterii cheltuielilor decisă recent în cadrul NATO, scrie AFP. „Este clar definit faptul că securitatea este prioritatea principală”, a declarat premierul Mette Frederiksen într-un interviu acordat cotidianului danez Politiken, publicat duminică.

UPDATE O serie de explozii la bazele aeriene din adâncul Rusiei, pe 1 iunie 2025, au reprezentat un șoc pentru strategii militari de la Moscova. Atacul ucrainean asupra capacității strategice de bombardament a Rusiei ar putea, de asemenea, să răstoarne regulile tradiționale ale războiului: acesta oferă armatei mai mici un model pentru a contracara capacitatea unei națiuni mai mari de a lansa atacuri aeriene din spatele liniilor frontului, scrie în The Conversation Benjamin Jensen, profesor de studii strategice la Marine Corps University School of Advanced Warfighting, citat de Digi24.

UPDATE Comandamentul Forțelor Aeriene ucrainene nu a comentat atacurile, din motive operaționale. Potrivit estimărilor presei occidentale, în dotarea Ucrainei mai există aproximativ 40 de rachete ATACMS (americane) și un număr necunoscut de Storm Shadow sau Scalp.

UPDATE Șeful diplomației chineze a început luni un turneu în Europa, destinat — potrivit Beijingului — transformării relațiilor chino-europene într-un pol de „stabilitate” în fața Statelor Unite și a unei lumi marcate de tulburări majore, scrie RFI.

UPDATE Polonia va introduce controale temporare la frontierele sale cu Germania şi Lituania începând din 7 iulie, a anunţat marţi premierul Donald Tusk, care urmează exemplul mai multor alte ţări din Uniunea Europeană care au reintrodus controalele la frontieră pentru a stopa migraţia ilegală, relatează Reuters.

UPDATE Atacul Kievului a fost masiv, iar alarmele antiaeriene au sunat în repetate rânduri în Sevastopol. Locuitorii au raportat explozii sau zgomote produse de lansarea unor rachete. De asemenea, podul Kerci a fost temporar închis traficului. Unul dintre atacurile filmate a fost surprins în regiunea Herson, de unde s-au ridicat avioanele ucrainene. Rachetele au fost văzute îndreptându-se către Dzhankoi (Crimeea de Nord), Novoshakhtinsk (regiunea Rostov) și chiar în direcția orașului Ahthubinsk, din regiunea Astrahan, Rusia. „S-a auzit un vuiet puternic în Novoolexiivka, lângă granița Crimeei. Racheta zbura spre peninsulă”, relatează canalul „Crimean Wind”, potrivit Libertatea.

UPDATE În spațiul public au apărut informații potrivit cărora unele dintre țintele atacate ar fi fost lovite și cu rachete Taurus, de fabricație germană. Acest lucru nu a fost confirmat oficial, dar presa rusă a menționat prezența unor astfel de proiectile în zona Rostov. Germania nu a trimis, cel puțin oficial, rachete Taurus Ucrainei, deși la un moment dat acest lucru a fost luat în calcul, notează Libertatea.

UPDATE În noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, nouă avioane de luptă ucrainene au lansat rachete de tip Storm Shadow către mai multe regiuni-cheie aflate sub control rusesc: Crimeea ocupată, estul Ucrainei și chiar orașe din Rusia propriu-zisă, anunță publicația Focus.ua. Țintele au inclus orașul Donețk, gara din Yasinuvata, un combinat metalurgic, precum și regiuni din apropierea Rostovului și a poligonului balistic Kapustin Yar, aflat la peste 600 km de linia frontului.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski anunţă că producţia internă de drone a ţării va fi intensificată, el arătând că va discuta cu partenerii, despre investiții, iar prioritatea o reprezintă dronele interceptoare şi dronele de atac cu rază lungă de acţiune, scrie RFI.

UPDATE Militari ruși mutilați sau grav răniți, cu schije în corp, fără ochi, brațe ori picioare, sunt forțați să se întoarcă pe frontul din Ucraina. În ciuda stării lor de sănătate, autoritățile militare refuză să-i demobilizeze.

UPDATE Vladimir Putin a semnat un decret prin care extinde clasificarea informațiilor confidențiale la o gamă largă de date economice și industriale, în special cele legate de sectorul apărării, infrastructurile critice și cooperarea internațională. Măsura vizează împiedicarea scurgerii de date sensibile către străinătate, în special către serviciile de informații străine, dar rezultatul concret este că tot mai multe sectoare strategice dispar de pe radarul opiniei publice ruse, conform Il Messaggero.

UPDATE Autopsiile efectuate la Baku în cazul a doi bărbaţi azeri care au murit săptămâna trecută după ce au fost arestaţi de poliţia rusă arată că au fost bătuţi până la moarte, a declarat marţi un medic legist de la Ministerul azer al Sănătăţii, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Tensiunile dintre Moscova și Baku ating un nou prag critic după ce, luni, autoritățile azere au descins în sediul agenției ruse de presă Sputnik Azerbaijan, într-un gest care semnalează răcirea ireversibilă a relațiilor dintre cele două state post-sovietice.

UPDATE Doi angajați de la sediul agenției ruse „Sputnik-Azerbaidjan” din Baku au fost reținuți, fiind bănuiți că ar fi agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Potrivit The Moscow Time, cei doi lucrau sub acoperire în redacție. Operațiunea a avut loc în cursul zilei, când poliția a înconjurat clădirea agenției și a convocat la fața locului toți angajații care nu se aflau la birou în acel moment. Ministerul de Interne din Azerbaidjan a confirmat acțiunea, descriind-o drept „o operațiune în desfășurare”, fără a oferi deocamdată detalii suplimentare.