02 iulie 2025, ora 14:30

De fiecare dată când Moldova a încercat să iasă de sub influența Moscovei, răspunsul a fost același: embargo. Vinul, merele, conservele – toate au fost oprite la graniță, nu din motive economice, ci politice. Astăzi, când vechile promisiuni despre „piața rusească” reapar în discursul electoral, merită să ne amintim: embargoul a fost întotdeauna o armă, nu o soluție. 

După întrevederile avute cu mai mulți oficiali ruși la Sankt-Petersburg, fostul președinte al Republicii Moldova a afirmat că Moscova s-ar arăta dispusă să reia dialogul strategic cu Chișinăul, însă actualele autorități nu ar manifesta interes pentru acest demers.

„Partea rusă este deschisă către o revenire completă a dialogului strategic cu Republica Moldova. Acest lucru privește sectorul energetic, adică posibilitatea de a cumpăra gaz din Federația Rusă la un preț preferențial. Aici se include și reîntoarcerea pe piața rusă a produselor noastre: mere, vin, sectorul agroalimentar. De principiul, partea rusă a spus la aceste discuții că este deschisă pentru dialog. Pur și simplu nimeni din guvernarea din Moldova nu este gata de acest dialog”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.

Revenirea produselor moldovenești pe piața rusă a fost și este folosită de unii politicieni ca promisiune electorală, mizând pe percepția că Rusia rămâne o piață esențială. După destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a rămas puternic legată economic de Rusia, însă Moscova a transformat această relație într-un instrument de presiune politică. Primul șoc major a fost embargoul din 2006.

„Urmare a acestui embargo vreau să vă zic că sectorul a avut de suferit enorm. Au fost pierderi care se estimează între 300 și 500 de milioane $. În aceea perioadă, practic 80% din exporturile de vin erau orientate pe piața Federației Ruse. A fost o lovitură foarte puternică. În aceea perioadă, practic 10% din Produsul intern brut era constituit din produsele vitivinicole, iar acest lucru a afectat grav producătorii. Mai mult, urmare a acestui embargo, în jur de 25% din vinăriile noastre au falimentat”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Adrian Digolean.

Deși Moscova și-a justificat embargoul prin pretinse probleme de calitate ale vinurilor moldovenești, de facto, decizia a avut un caracter pur politic. Măsura a fost impusă la scurt timp după semnarea Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, document ce viza consolidarea relațiilor dintre semnatari. În perioada cea mai dură a embargoului, România a jucat un rol esențial, preluând o parte din exporturile moldovenești de vin.

„Trebuie să o spunem cu subiect și predicat, că cine ne-a salvat pe noi în 2006 a fost România, care în primul an de șoc a absorbit marea majoritate de cantitate de vin moldovenesc. După aceasta noi am găsit alte piețe, dar șocul care ne-a permis puțin să atenuăm, nu s-a rezolvat, pentru că exportul a căzut de 2 ori, dar cine ne-a ajutat pe noi în cea mai critică faza asta a fost România și asta trebuie să o spunem”, a explicat expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Un alt moment-cheie în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană a fost semnarea Acordului de Asociere în 2014. Drept răspuns,  partea rusă a interzis importul de conserve, fructe și legume moldovenești. Trei luni mai târziu, Moscova a introdus și taxe vamale suplimentare, încălcând angajamentele asumate în cadrul CSI.

„Apoi au urmat embargourile din 2013 asupra fructelor și conservelor, pentru că Republica noastră a parafat acordul de asociere cu UE. Pe lângă acestea, Rusia a introdus tarife vamale discriminatorii, a impus blocaje la frontieră sau a amânat în mod arbitrar importurile. Nici o altă țară nu a aplicat Republicii noastre atâtea embargouri pe criterii politice. Și spre deosebire de sancțiunile UE, acestea nu au fost anunțate oficial sau negociate. Ele au fost pur și simplu impuse”, a menționat expertul economic, Marin Gospodarenco.

Confruntați cu embargouri impuse pe criterii politice, producătorii moldoveni au fost nevoiți să se reorienteze către piețe care oferă condiții echitabile și previzibile. Deși piața rusă rămâne relevantă pentru exporturile de fructe și legume, importanța ei scade semnificativ. Dacă în 1997 piața rusă absorbea 58% din exporturile moldovenești, astăzi această pondere a coborât la doar 3,3%, de 26 de ori mai puțin. În prezent, peste 65% din exporturi ajung pe piața europeană. Țara noastră are nevoie de parteneri de încredere și respect, nu de dictate politice sau embargouri arbitrare.

19 decembrie 2025, ora 14:23

Cu sărbătorile tot mai aproape, gândul multor moldoveni zboară deja la vacanță. Unii vor un Revelion pe pârtie, alții - în țara lui Moș Crăciun, iar cei mai friguroși se vizează la cumpăna dintre ani pe malul mării. Iar agențiile de turism spun că, anul acesta, oamenii nu doar visează, ci își și planifică din timp concediile: aleg destinații mai diverse și își fac rezervările din timp, astfel că se aleg și cu economii consistente, transmite 1TV.

Moldovenii își planifică tot mai atent vacanțele, iar destinațiile și aleg destinații tot mai diverse, atât pentru sărbătorile de iarnă, cât și pentru sezonul estival. Agențiile de turism spun că interesul pentru pârtiile de schi din Europa este în creștere, iar familiile cu copii optează tot mai des pentru destinații de poveste, precum Laponia. În același timp, turiștii au devenit mai organizați și își fac rezervările din timp, reușind astfel să economisească sume considerabile, tendință care se reflectă și într-o creștere a cererii față de anii precedenți.

Potrivit agențiilor de turism, dacă acum 5 ani majoritatea moldovenilor optau iarna pentru un sejur în Ucraina, România sau Bulgaria, în ultimii ani, destinațiile nu doar că s-au diversificat, dar au început să se contureze cu totul alte preferințe, inclusiv pentru cele exotice.

”Anul acesta și anul trecut am observat că toți cei care iubesc schiurile iubesc și pârtiile mai complicate, deci au crescut profesional. Și mai ales anul acesta avem mult mai multe cereri comparativ cu anii trecuți pentru Austria, pentru Italia, pentru Franța, pentru Turcia. Și dacă tot avem două țări cu curse directe din Chișinău, Finlanda și Andora, să știi că foarte multe familii cu copii optează pentru Laponia, țara lui Moș Crăciun. Dorind să ofere copiilor momentul ăsta de poveste de iarnă și senzația asta că el există”, a menționat administratorul companiei de turism, Victoria Soltan.

 Indiferent dacă mergeți în vacanță prin intermediul unei agenții sau vă programați sejurul singuri, e bine să optați pentru o programare din timp, deoarece călătoriile spontane ascund multe riscuri, explică specialiștii.

,,În cazul în care ajungem în ajun să facem rezervarea putem să ne ciocnim de momentul unde alegem sau ceea ce rămâne sau ceea ce nu mai trebuie la nimeni și nu este recomandabil. De aceea mereu susținem momentul de a face rezervările din timp. Asta favorizează prețurile mai mici, cu reduceri semnificative plus disponibilitatea. O gamă vastă de unde putem să alegem ca să fie cât mai aproape de așteptările turistului nostru”, a subliniat administratorul companiei de turism, Victoria Soltan.

Și, se pare, moldovenii țin cont tot mai mult de aceste recomandări. Astfel că acum, în prag de sărbători, mulți sunt deja cu valiza gata făcută.

”Oamenii au devenit mai organizați, lumea a început să-și rezerveze vacanța din timp. A fost și efortul nostru micuț aici pentru că noi am început încă din vară să le spunem că datorită faptului că faceți rezervările din timp puteți să economisiți de la 200 până la 1000 de euro în dependență de hotel. Iată că turiștii noștri ne au ascultat și în luna noiembrie foarte mulți au reușit să rezerveze vaccanța din timp.Sunt cam în jur de 20 de procente creștere comparativ cu anii precedenți”, a zis administratorul companiei de turism, Mariana Grăjdeanu.

Totuși, chiar dacă agențiile se laudă cu creșteri de vânzări și rezervări pentru sezonul estival 2026, mulți dintre oameni cu care am vorbit spun că preferă să rămână în țară de Crăciun și Revelion.

În anul 2024, peste 555.000 de persoane au apelat la servicii turistice organizate în Republica Moldova, în creștere cu peste 10% față de anul precedent. Cea mai mare pondere a revenit turismului emițător, aproape 397 de mii de moldoveni alegând să călătorească în străinătate. Turcia s-a menținut drept cea mai populară destinație externă, urmată de Bulgaria, Egipt, România și Grecia. În același timp, turismul intern a înregistrat o descreștere, fiind practicat de aproximativ 91.000 de rezidenți, majoritatea excursioniști de o zi. Pe de altă parte, numărul turiștilor străini care au vizitat Republica Moldova a crescut cu peste 50% comparativ cu 2023.