Cunoscută cândva pentru cernoziomul său - unul dintre cele mai fertile soluri din lume, Republica Moldova, își pierde, de la an la an, statutul de țară cu pământ roditor. În fiecare an degradează în jur de 9.000 de hectare, astfel încât deja o treime din totalul terenurilor agricole au ajuns să fie afectate de eroziune. Fenomenul este accelerat de schimbările climatice, terenurile în pantă, lipsa perdelelor forestiere și practicile agricole necorespunzătoare. În unele sate, cum e Cărpineni, peste jumătate din terenuri sunt degradate, iar fără intervenții, pământul roditor de acolo se transformă treptat în praf.
Eroziunea solului reprezintă procesul prin care stratul superior al acestuia, adică cel fertil, degradează sub influența unor factori precum: ploile torențiale, vântul puternic sau practicarea necorespunzătoare a lucrărilor agricole.
„Printre cauzele naturale aș menționa, în primul rând relieful pentru că la noi sunt foarte multe terenuri în pantă, de asemenea, textura solului care este una fină, în jumătatea de sud a republicii, schimbările climatice sau, în special, lipsa, sau caracterul precipitațiilor în perioada caldă a anului și tipul de culturi pe care noi le practicăm. Dacă sunt culturi prășitoare, ele sunt cele mai predispuse la eroziune sau dacă avem plantații anuale, vii, livezi”, a spus expertul FAO și cercetător științific la Institutul de Ecologie și Geografie, Iurie Bejan.
Cele mai predispuse, la eroziune, sunt solurile argiloase din zona de sud a țării, care în loc să absoarbă apa în timpul ploilor, o țin la suprafață, astfel, stratul de sol fertil fiind practic spălat. Potrivit specialiștilor, satul cu cele mai degradate pământuri din țară este Cărpineni din raionul Hîncești.
„Peste 50 la sută din suprafața terenurilor agricole din satul Cărpineni sunt afectate de eroziune, în timp ce o pătrime dintre acestea sunt puternic erodate. Așa este și în cazul terenului agricol din spatele meu, unde se observă mai multe acumulări de pământ formate de ploile care au spălat solul”.
Sătenii se plâng de pierderi agricole majore și menționează că cel mai mult au avut de suferit cerealierele.
„E clar că roada-i mai slabă, unde se spală de apă, e mai greu de strâns, e mai greu de prelucrat, să facă aceste râpe de la apă. Ce putem să facem? Ne descurcăm cumva, cu tehnică mai mare, le mai rupi, le mai îndrepți, le mai împingi. Unde am fost partea ceea, era o râpă, încăpea tractorul, am acoperit-o și ați văzut ce grâu este, asta e situația, ce putem face? Trebuie să ne descurcăm”.
Agricultorii dau vina pe schimbările climatice și se plâng pe faptul că acestea le afectează semnificativ culturile.
„E foarte greu, cât e secetă, e secetă, când plouă prea tare, le rupe, Asta este situația, s-au schimbat foarte mult clima. Pe timpuri ploua la timp, ninsori, omăt, aveam ploi. Iarna zăpadă nu am avut. Să zicem mulțumesc, grâu este”.
Anual, în jur de 9.000 de hectare de teren agricol sunt afectate de eroziune, iar în lipsa unor măsuri concrete, aceste terenuri riscă să devină infertile. Totuși, specialiștii menționează că, deși există soluții eficiente pentru combaterea fenomenului, implementarea lor ar implica costuri ridicate, greu de acoperit pentru sătenii cu doar câteva plantații.
„În primul rând, structura culturilor pe care le practică, deci să practice tot mai mult culturile cu acoperire compactă, cu acoperire totală pe terenurile în pantă care sunt predispuse. De asemenea, să planteze fâșii forestiere de protecție, care diminuează atât eroziunea prin vânt cât și eroziunea prin apă dar și menține o anumită cantitate de apă în sol și aceste tehnologii de intervenție minimă în stratul de sol cu plugul ca să obținem acel covor vegetal compact”, a spus agricultorul Gheorghe Copăceanu.
În Republica Moldova, aproximativ 32% din totalul terenurilor agricole sunt erodate, dintre care 17% sunt slab erodate, 10% moderat erodate, iar 5% sunt grav afectate.
