Chișinăul devine, astăzi, scena unui moment istoric – primul summit Moldova–UE, o rampă de lansare, dar și un test de maturitate. Un eveniment care nu doar validează parcursul nostru european, dar și transmite un mesaj clar: Moldova contează! Europa recunoaște progresele țării noastre, dar nu oferă încă un calendar concret pentru aderare. Parcursul nostru depinde de ce facem noi, aici, acasă, de aceea Bruxelles-ul avertizează: pericolele nu lipsesc. Rusia încearcă să influențeze alegerile din 28 septembrie, iar Europa cere garanții – alegeri corecte, transparente, libere. În pragul unei campanii electorale decisive, Moldova primește sprijin, dar și un nou test. Europa privește spre Chișinău – iar viitorul nostru european depinde tot mai mult de alegerile pe care le facem acasă. Aderarea nu se dă – se câștigă, iar miza este uriașă: viitorul european al unei întregi generații. Summitul Republica Moldova- UE, care se va desfășura la Reședința de Stat, va începe oficial la ora 17:00 și se va dura trei ore.

Donald Trump s-a arătat dezamăgit de discuția telefonică, de o oră, pe care a purtat-o aseară cu Vladimir Putin. Liderul american a declarat în presă că nu s-a ajuns la niciun compromis și că nu există progrese privind pacea în Ucraina. Kremlinul, la rândul său, a punctat, în concluzie, că Rusia va continua să-și urmărească atingerea obiectivelor sale în războiul din Ucraina și a atacat mai apoi, cu sute de drone Shahed, capitala ucraineană. 19 ucraineni au fost răniți, iar zeci de incendii au izbucnit în urma bombardamentelor. Convorbirea telefonică, care a durat circa o oră, s-a concentrat pe războiul din Ucraina și pe situația din Orientul Mijlociu. Este a șasea discuție purtată de Trump și Putin de la preluarea mandatului de către liderul american, în luna ianuarie. Liderul de la Washington a avut ulterior o discuție telefonică și cu președintele Ucrainean, Volodimir Zelenski.

UPDATE „Astăzi am discutat despre situația actuală, inclusiv atacurile aeriene rusești și evoluțiile mai ample din prima linie. Președintele Trump este foarte bine informat și îi mulțumesc pentru atenția acordată Ucrainei. Am vorbit despre oportunitățile în apărarea aeriană și am convenit că vom lucra împreună pentru a consolida protecția cerului nostru. De asemenea, am convenit asupra unei întâlniri între echipele noastre. Am avut o conversație detaliată despre capacitățile industriei de apărare și producția comună. Suntem pregătiți pentru proiecte directe cu Statele Unite și credem că acest lucru este de o importanță critică pentru securitate, în special când vine vorba de drone și tehnologii conexe. Am abordat, de asemenea, subiectul achizițiilor și investițiilor reciproce. În cele din urmă, am făcut schimb de opinii cu privire la situația diplomatică și la colaborarea cu SUA și alți parteneri”, a spus Zelenski.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri, 4 iulie, că a convenit, în cadrul unei conversații telefonice cu omologul său american Donald Trump, să „consolideze protecția” cerului ucrainean, în urma unui nou atac masiv cu drone și rachete rusești asupra Ucrainei, potrivit BFM TV. „Astăzi am discutat [despre) atacurile aeriene rusești și, mai general, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat”, a declarat Zelenski, după apel. „Am discutat despre opțiunile de apărare aeriană și am convenit să lucrăm la creșterea protecției spațiului aerian. Am convenit asupra unei întâlniri între echipele noastre”, a mai spus liderul de la Kiev.

UPDATE Corespondentul Axios, Barak Ravid, citând o sursă, a menţionat că „discuţia bună” dintre preşedinţi a durat aproximativ 40 de minute. Părţile au discutat despre escaladarea atacurilor ruseşti asupra Ucrainei şi furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Ucraina, în condiţiile în care SUA au suspendat o parte din livrări motivând epuizarea propriilor stocuri.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a purtat o discuţie la telefon cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat pe Telegram şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, informează Ukrainskaia Pravda, citată de News.ro. „O discuţie foarte importantă şi semnificativă între preşedinţi (Zelenski şi Trump - n.r.) Toate detaliile – foarte curând”, a scris Andrii Iermak.

UPDATE Kremlinul a declarat vineri că, în acest moment, „nu este posibil” să-şi „atingă” obiectivele în Ucraina pe cale diplomatică, după ce a lansat în timpul nopţii cel mai amplu atac cu drone de la începutul invaziei din 2022, relatează AFP.

UPDATE Ministrul danez al industriei şi comerţului, Morten Bodskov, şi omologul său ucrainean din domeniul industriilor strategice, Herman Smetanin, au semnat vineri, la Copenhaga, un acord de cooperare pentru a înfiinţa companii comune de apărare pe teritoriul danez, informează EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE Un decret prezidențial apărut pe rețelele de socializare care ar fi oferit polițiștilor, militarilor și altor funcționari publici dreptul de a folosi forța pentru menținerea ordinii publice este fals, a transmis purtătorul de cuvânt al președintei Maia Sandu, Igor Zaharov, într-o declarație publicată vineri pe Facebook.

UPDATE La Chișinău au ajuns președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi oficiali au fost întâmpinați de președinta țării, Maia Sandu, care le-a urat bun venit. Ulterior, toți trei au intrat în Reședința de Stat, unde urmează să aibă discuții.

UPDATE Kremlinul acordă o atenție deosebită tuturor declarațiilor președintelui SUA, Donald Trump, după ce acesta s-a declarat „foarte dezamăgit” de ultima conversație telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin. „Desigur, acordăm o atenție deosebită tuturor declarațiilor lui Trump”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, vorbind despre dezamăgirea Casei Albe față de discuția cu președintele rus, notează Gândul.

UPDATE Ambasada Poloniei din Kiev a fost avariată în urma atacului rusesc de noaptea trecută. Anunțul a fost făcut de ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, pe pagina de Twitter. Acesta a spus că a vorbit cu ambasadorul și că nimeni nu a fost rănit.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat vineri că înţelege nevoia Washingtonului de a menţine stocurile proprii de armament, dar a adăugat că speră că va exista flexibilitate care să asigure că Ucraina continuă să primească susţinerea militară necesară, informează Reuters.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit Udmurtia, Rostov și Moscova, conform informațiilor oferite de șefii regionali și relatărilor din mass-media locală, citate de Verstka. Ministerul rus al Apărării a raportat că apărarea aeriană a doborât 48 de drone în timpul nopții: 26 în regiunea Rostov, 12 în Kursk, șase în Belgorod, trei în Oriol și una în Lipețk, scrie Libertatea.

UPDATE Germania poartă discuții pentru a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru Ucraina, după ce Pentagonul a oprit livrările de armament către Kiev în această săptămână, a declarat vineri un purtător de cuvânt al guvernului. „Există diverse modalități de a umple acest gol Patriot”, a declarat purtătorul de cuvânt la o conferință de presă la Berlin, potrivit agenției Reuters. Acesta a menționat faptul că una dintre opțiunile luate în calcul vizează achiziționarea bateriilor de rachete Patriot din SUA, pentru ca mai apoi să fie transferate Kievului. „Pot confirma că se poartă într-adevăr discuții intense pe această temă”, a spus el, potrivit sursei citate.

UPDATE Rusia și Ucraina au efectuat vineri, 4 iulie, un nou schimb de prizonieri în cadrul a ceea ce s-a convenit în a doua rundă de negocieri care a avut loc la Istanbul în iunie. „În această zi de 4 iulie, în concordanţă cu acordurile convenite pe 2 iunie la Istanbul, un alt grup de militari ruşi s-a întors din teritoriile controlate de regimul de la Kiev. La schimb, a fost predat un grup de militari ai armatei ucrainene”, a indicat pe Telegram comandamentul militar rus, potrivit Agerpres. Ministerul Apărării de la Moscova nu a specificat numărul prizonierilor schimbaţi şi nici data următoarelor schimburi, dar nu vor fi mai puţin de o mie, conform informaţiilor anterioare ale şefului negociator rus, Vladimir Medinski, potrivit Adevărul.

UPDATE Autoritățile din Sankt Petersburg au anulat, din cauza unor temeri de securitate, parada navală organizată anual de Marina rusă în ultima duminică din luna iulie, informează The Moscow Times. Începând cu 2017, orașul Sankt Petersburg, sediul Flotei Ruse în Marea Baltică, organizează anual o paradă navală la care liderul de la Kremlin Vladimir Putin vine de regulă pentru a-și lăuda armele și a formula amenințări la adresa celor pe care îi consideră „inamici” ai Rusiei. Alte două parade navale mai mici sunt organizate concomitent la Kaliningrad și la Vladivostok, la Oceanul Pacific, scrie Libertatea.

UPDATE Donald Trump și Keir Starmer, premierul Marii Britanii, au demonstrat în ultimele luni că au viziuni diferite cu privire la războiul din Ucraina. Totuși, în ciuda acestui fapt, dar și al amenințărilor privind „războiul comercial” - venite din partea SUA, liderul de la Londra a precizat că împărtășește valori comune cu Trump, scrie Ziare.com.

UPDATE Preşedintele finlandez Alexander Stubb a semnat vineri legea privind retragerea ţării sale din Convenţia internaţională care interzice utilizarea minelor antipersonal, invocând ameninţarea la adresa securităţii din partea Rusiei, scrie Digi24.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor coprezida joi, în format de videoconferinţă de la baza din Northwood, în apropiere de Londra, o reuniune a ţărilor „voluntare” pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei în faţa invaziei ruse, informează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Generalul Alexus G. Grynkewich, din cadrul forţelor aeriene ale SUA, a preluat vineri funcţia de comandant suprem aliat al NATO în Europa (SACEUR), în cadrul unei ceremonii desfăşurate în prezenţa secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, potrivit agenției de știri EFE, citate de Agerpres.

UPDATE Serviciile de informații olandeze au strâns dovezi privind utilizarea pe scară largă în Ucraina de către forțele armate ruse a armelor chimice interzise, inclusiv aruncarea unui agent sufocant de la drone pentru a scoate soldații din tranșee, astfel încât să poată fi împușcați, a declarat pentru Reuters ministrul apărării și șeful serviciilor de informații militare din Olanda. Ministrul Apărării, Ruben Brekelmans, a cerut sancțiuni mai dure împotriva Moscovei. „Concluzia principală este că putem confirma faptul că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice”, a declarat el într-un interviu acordat agenției Reuters.

UPDATE Kievul a fost zguduit de explozii în noaptea de joi spre vineri, în urma unui atac masiv cu rachete și drone al Rusiei, care a vizat capitala Ucrainei și alte orașe. Cel puțin 23 de persoane au fost rănite, dintre care 14 au ajuns în spital, a spus primarul Kievului Vitali Kliciko, potrivit The Kyiv Independent. Ministrul Afacerilor Externe ucrainean a spus că a fost una dintre cele mai „teribile” nopți pentru Kiev. Andrii Sybiha a adăugat că atacul rusesc a avut loc după discuția dintre Vladimir Putin și Donald Trump, iar președintele rus și-a arătat prin acest atac „disprețul total” față de Statele Unite, scrie Antena3.

UPDATE Ucraina a anunțat că Rusia a lansat, în noaptea de joi spre vineri, cel mai mare atac de drone de la începutul războiului. Rusia ar fi lansat 550 de drone și rachete asupra teritoriului ucrainean, în contextul în care Kremlinul și-a intensificat atacurile aeriene, iar negocierile de pace conduse de SUA au stagnat. Forțele aeriene au declarat într-un comunicat că Moscova a lansat 530 de drone și 11 rachete în atac. Unitățile de apărare aeriană au doborât 268 de drone și două rachete, scrie Gândul.

UPDATE Se pare că Rusia nu are un dușman mai formidabil decât propriul popor, care a renunțat la reproducere. Kremlinul a interzis „propaganda fără copii”, a dat bani elevelor însărcinate și le-a spus de la fiecare amvon al bisericii că adevărata fericire a unei femei este să stea în bucătărie, desculță și însărcinată. Cu toate acestea, rata natalității continuă să scadă, doborând recordurile triste anterioare, relatează The Moscow Times.

UPDATE Uniunea Europeană se pregătește să ofere sprijin Republicii Moldova în combaterea amenințărilor cibernetice înaintea alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc în luna septembrie. Bruxelles-ul se teme că Rusia va încerca să perturbe procesul electoral, notează Adevărul.

UPDATE Republica Moldova doreşte să înceapă primul capitol al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană înainte de alegerile din septembrie, pentru a contracara dezinformarea rusă din ţară cu privire la UE, a declarat viceprim-ministrul Cristina Gherasimov.

UPDATE Vicepreședintele companiei de stat ruse Transneft, care deține monopolul asupra conductelor petroliere, a murit după ce ar fi căzut de la fereastră la casa sa din suburbia elegantă Rublyovka a Moscovei, a relatat vineri presa de stat, potrivit Moscow Times.

UPDATE Volodimir Zelenski a făcut, în ochii săi și ai partenerilor occidentali, tot ce se putea face. A acceptat compromisuri dureroase, a evitat provocările directe și a dat dovadă de o flexibilitate care, în alte vremuri, ar fi fost privită ca dovadă de maturitate diplomatică. Când Donald Trump i-a cerut să semneze acorduri privind resursele minerale ale Ucrainei în schimbul sprijinului militar, Zelenski a spus „da”. Când Washingtonul a cerut încetarea focului cu Rusia, a fost printre primii care au spus că e „gata să negocieze”. Când aliații au cerut ca armele NATO să nu fie folosite pe teritoriul rus, Kievul s-a conformat fără proteste.Toate acestea, însă, nu l-au adus nici mai aproape de pace, nici mai aproape de victorie. Din contră. Săptămâna aceasta, Pentagonul a anunțat suspendarea livrărilor de armament esențial către Ucraina – echipamente deja aprobate și finanțate în timpul administrației Biden. Rezultatul: orașe ucrainene vulnerabile în fața atacurilor aeriene, fronturi slăbite, lipsă acută de muniție. O criză militară în toată regula, scrie The Telegraph. 

UPDATE Ministrul de Externe polonez Radosław Sikorski a solicitat SUA să reia aprovizionarea cu arme a Ucrainei, în contextul în care, avertizează acesta, liderul de la Kremlin își bate joc de negocierile de pace inițiate de Donald Trump, scrie Ziare.com.

UPDATE În timp ce președintele Trump se retrage din Ucraina, rus Vladimir Putin avansează cu forță. Moscova își intensifică ofensivele terestre și campaniile de bombardament împotriva orașelor din întreaga Ucraina, pe măsură ce invazia sa intră în a patra vară, arată o analiză Wall Street Journal.

UPDATE Între timp, în noaptea de 3 spre 4 iulie, Rusia a lansat un atac aerian de amploare asupra Kievului, vizând mai multe sectoare ale orașului cu rachete și drone. Capitala Ucrainei s-a trezit sub explozii puternice, zeci de persoane au fost rănite, iar unele clădiri rezidențiale au fost grav avariate.  Potrivit Serviciul de Urgență al Ucrainei, la Kiev au fost afectate locuințe, instituții de învățământ, unități medicale și infrastructura de transport. Până în această dimineață, au fost raportate peste 20 de persoane rănite, inclusiv o fetiță de 10 ani. Echipele de intervenție lucrează în continuare pentru a identifica eventuale victime și a evalua pagubele. 

UPDATE NATO a cerut Germaniei să contribuie cu până la șapte brigăzi de luptă la alianță în următorul deceniu. Vehiculele de luptă și tancurile, dacă vor fi aprobate, vor echipa aceste forțe, au declarant pentru Bloomberg persoane familiarizate cu această chestiune. Accelerarea reflectă îngrijorarea tot mai mare a aliaților cu privire la ostilitatea crescută a Rusiei de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, scrie Mediafax.

UPDATE Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat, la întâlnire cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pe 2 iulie, că Beijingul nu dorește ca Rusia să fie învinsă în Ucraina, relatează South China Morning Post (SCMP), citând surse. Politicianul și-a exprimat îngrijorarea că, dacă Rusia pierde războiul, SUA vor îndrepta toată atenția către China. Kaja Kallas a cerut Chinei să înceteze „tot sprijin material pentru complexul militar-industrial rus”. Wang Yi însuși a negat acuzațiile conform cărora Beijingul ar oferi asistență financiară și militară Moscovei. Potrivit acestuia, dacă China ar fi sprijinit Rusia, „războiul s-ar fi încheiat de mult”. Wang Yi a avertizat, de asemenea, asupra unor contramăsuri dacă băncile chinezești sunt incluse în cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. SCMP scrie că unii oficiali europeni au fost surprinși de franchețea declarațiilor ministrului chinez de externe, notează Libertatea.

UPDATE Germania ia în considerare achiziționarea a până la 2.500 de vehicule blindate de luptă și a până la 1.000 de tancuri de luptă, ca parte a efortului european comun de a crea noi brigăzi NATO pentru a descuraja Rusia, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, scrie Digi24. Valoarea totală a comenzii ar putea ajunge până la 25 de miliarde de euro, au declarat aceștia, precizând că, deoarece negocierile privind achizițiile sunt încă în curs, cifra finală ar putea fi mai mică. Se așteaptă ca comenzile să fie finalizate în lunile următoare, iar legislatorii ar putea da undă verde până la sfârșitul anului.

UPDATE Anchetatorii au găsit zeci de mii de euro la perchezițiile făcute joi la o rețea care ajuta ruși, ucraineni și moldoveni să obțină în mod ilegal cetățenia română, a anunțat vineri dimineață Poliția de Frontieră. Procurorii au ridicat 76.150 de euro și 27.000 de lei în urma perchezițiilor domiciliare, scrie Ziare.com.

UPDATE La Chișinău urmează să ajungă azi, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Din motive de securitate orele la care oficialii vor ateriza nu sunt cunoscute, cert este faptul ce începând cu ora 8 și până la ora 22, pe mai multe străzi vor fi impuse restricții. Printre principalele zone vizate sunt Bulevardul Dacia, în perimetrul Aeroportului Internațional Chișinău, strada Ciuflea, dar și bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Pe acest artere, traficul va fi redirecționat către alte străzi. Restricțiile se referă și la unitățile de transport public, ale căror itinerare vor fi modificate. Pentru asigurarea ordinii publice, dar și buna desfășurare a evenimentului, cetățenii sunt îndemnați să respecte indicațiile agenților de patrulare și a polițiștilor aflați în teren.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.