Batem pasul pe loc în domeniul justiției, cel puțin la capitolul combaterii torturii. Asta arată un studiu realizat de experții de la Promo-Lex, care au analizat cum se respectă acest indicator în 6 țări post sovietice. Potrivit studiului, Republica Moldova ocupă locul patru în acest top după Rusia, Belarus și Ucraina. Datele mai arată că în loc să evolueze, țara noastră a ajuns, anul acesta, la rata pe care o înregistra încă în 2019.
Republica Moldova a înregistrat, în acest an, un scor de 129,33 puncte din 200, la segmentul privind prevenirea torturii și lupta împotriva acesteia, aproape identic cu cel din 2023. Această cifră reprezintă de fapt un regres dacă analizăm indicii din 2021, cand Moldova ajunsese la 161,50 de puncte, dar a scăzut în următorii ani, ajungând acolo de unde a pornit.
„ Există deficiențe și provocări, care sunt bine cunoscute, sunt publice și generează situații destul de grave în sistemul de detenție. Este vorba de subcultura penitenciară, este vorba despre asistența medicală în sistemul penitenciar, este vorba despre investigarea anumitor cazuri individuale de tortură, tratament inuman și degradant având în vedere că până în prezent noi avem condamnări pe segmentul dat la Curtea Europeană”, a spus avocat, director de program al Asociației Promo-Lex , Vadim Vieru.
Din cele 30 de dosare privind tortura și tratamentele inumane, depuse la CEDO doar de asociația Promo-LEX, din 2014 încoace, Republica Moldova a fost condamnată în jumătate dintre ele.
„ Printre ultima hotărâre pronunțată într-un caz similar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde noi am asistat deținutul, este cazul Nițu vs Republica Moldova. Este vorba despre un deținut, care se află inclusiv și acum în sistemul penitenciar, care nu a beneficiat la timp de asistență specializată psihologică, psihiatrică, inclusiv era pedepsit, la acea vreme, pentru faptul că comitea acțiuni de automutilare în semn de protest”, a spus avocat, director de program al Asociației Promo-Lex , Vadim Vieru.
Potrivit experților de la Promi Lex, printre cele mai complicate cazuri de tortură și tratament inuman rămân a fi cele înregistrate în instituțiile psihiatrice, unde monitorizarea este dificilă din cauza specificului. Beneficiarii acestor instituții sunt extrem de vulnerabili, inclusiv din cauza stării precare de sănătate, iar cazuri grave de abuz, inclusiv sexual, sunt încă semnalate. Am încercat să luăm o reacție de la responsabili din cadrul Ministerului Sănătății însă până la ora difuzării știrii nu am primit un răspuns.
În penitenciare, principalele probleme identificate în studiul Promo Lex sunt subcultura penitenciară și suprapopularea acestora. Din 2020 în cadrul sistemului administrației penitenciare din Republica Moldova nu au fost înregistrate dosare penale pe tortură. Iar în urma unei vizite de monitorizare a Comitetului Europeană pentru Prevenirea Torturii, care a avut loc la sfârșitul anului 2022, în trei penitenciare din țară, marea majoritate a deținuților intervievați nu au avut acuzații către personal. Ce ține de constatările Promo Lex, cei de la Administrația Națională a Penitenciarelor afirmă că situația ar urma să se îmbunătățească datorită faptului că în acest an, bugetul instituției va crește de la 500 de mii de lei la peste un miliard. Banii ar urma să rezolve și o altă problemă gravă cu care se confruntă instituția, lipsa personalului.
„ Acum avem un miliard și, deci este o îmbunătățire destul de plauzibilă și simțitoare pentru sistemul penitenciar, dar oricum este nevoie de mai mult, este nevoie de mai mult personal , este nevoie de mai multe investiții pe toate segmentele de activitate”, a spus șef al Direcției planificare, analiză și monitorizare a ANP , Mihail Rotaru
Potrivit Promo-Lex, comparativ cu 2014, când au fost inițiate 650 de dosare penale pentru tortură în întreaga țară, în 2023 au fost pornite doar 8. Cei de la OSCE afirmă că această diferență majoră nu sugerează că situația s-a ameliorat ci arată faptul că multe dintre plângerile nu ar ajunge să fie înregistrate ca să fie examinate mai apoi. Un alt factor care ar influența aceasta statistică este încrederea scăzută a victimelor în justiție.
