Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit luni la Casa Albă pentru cină și i-a oferit cadoul suprem preşedintelui Donald Trump: o scrisoare prin care îl nominaliza pentru Premiul Nobel pentru Pace, relatează CNN.

În seara zilei de luni, 7 iulie, Benjamin Netanyahu a ajuns la Casa Albă pentru o cină informală cu Donald Trump. Dar nu a venit cu mâna goală. Înainte să fie servită masa, Netanyahu a scos din buzunar o scrisoare care conținea o nominalizare oficială pentru ca Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace.

UPDATE Palestinienii din Gaza, confruntați cu un conflict prelungit și distrugeri masive, resping planul președintelui american Donald Trump, susținut de Israel, de a-i reloca. Aceștia afirmă ferm că nu-și vor părăsi pământul, notează Mediafax.

UPDATE Se împlinesc 21 de luni de când armata israeliană a lansat ofensiva în Fâşia Gaza în urma atacului terorist comis în 7 octombrie 2023 de mişcarea islamistă Hamas, atac soldat cu peste 1.200 de morţi israelieni şi peste 250 de ostateci. De atunci, enclava palestiniană este sub focul continu al israelienilor, numărul victimelor fiind zilnic tot mai mare. Cifrele privind morţii, date de autorităţile din Gaza sub controlul Hamasului, au fost adesea repuse în cauză, dar unele anchete independente estimează că cifrele oficiale sunt mult subestimate, scrie RFI. Un studiu recent realizat şi publicat de Michael Spagat, economist de renume mondial şi cercetător specializat în conflictele armate la Universitatea din Londra, împreună cu politologul palestinian Khalil Shikaki estimează la aproape 100.000 numărul de palestinieni morţi între 7 octombrie 2023 şi 5 ianuarie 2025. Altfel spus, practic 4% din populaţia din Fâşia Gaza estimată ea la 2,3 milioane de persoane înainte de începutul războiului. «Concluziile noastre arată că mortalitatea legată de violenţă a depăşit cu mult cifrele oficiale» se poate citi în raport.

UPDATE Iranul nu a solicitat nicio întâlnire cu Statele Unite, a declarat marți Esmaeil Baghaei, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, citat de agenția de presă semioficială iraniană Tasnim, preluată de Xinhua. Oficialul a respins afirmația de luni a președintelui american Donald Trump, conform căruia iranienii ‘au cerut o întâlnire’, scrie Cotidianul.

UPDATE Doi marinari de pe vrachierul Eternity C, operat de Grecia, au fost uciși într-un atac cu drone și ambarcațiuni rapide în largul Yemenului, declară marți delegația de transport maritim din Liberia la o reuniune a ONU. Acesta este al doilea incident într-o singură zi, potrivit Reuters. Marea Roșie, care trece prin coasta Yemenului, a fost mult timp o cale navigabilă esențială pentru petrol și mărfuri, dar traficul a scăzut de când miliția Houthi, aliniată Iranului, a început să țintească navele în noiembrie 2023 în semn de „solidaritate cu palestinienii” aflați în Gaza.

UPDATE Hamas a folosit violența sexuală ca „parte a unei strategii genocidale deliberate” în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, susține un grup format exclusiv din femei, experți israelieni în domeniul juridic și de gen, într-un nou raport care solicită justiție, transmite BBC. Proiectul Dinah spune că raportul se bazează pe o revizuire a probelor, inclusiv mărturii ale unei supraviețuitoare a unei tentative de viol și a 15 foști ostatici deținuți în Gaza, precum și relatări ale martorilor la agresiuni sexuale.

UPDATE Rusia este dispusă să îmbogățească uraniu în numele Iranului pentru a sprijini dezvoltarea programului nuclear cu scopuri pașnice al acestei țări, a anunțat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, după summitul BRICS desfășurat la Rio de Janeiro, potrivit agenției TASS, citată de cotidianul rus Pravda.

UPDATE Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunțat luni, într-o conferință de presă organizată exclusiv pentru presa locală, că a instruit armata să pregătească un plan de înființare a unui nou 'oraș umanitar' pe ruinele orașului Rafah, în extremitatea sudică a Fâșiei Gaza, unde intenționează să concentreze întreaga populație din Gaza, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Cel puțin 27 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene din Fâșia Gaza de la răsăritul soarelui, potrivit surselor medicale din Gaza. Potrivit agenției de știri Wafa, care citează surse medicale, două persoane au fost ucise și altele rănite în urma atacurilor aeriene israeliene asupra zonei Hakr al-Jami din Deir erl-Balah. Cel puțin patru palestinieni au fost uciși în tabăra de refugiați Bureij din centrul Gazei, după ce avioanele de război israeliene au bombardat o școală care adăpostea familii strămutate, potrivit Alephnews.

UPDATE Abu Obeida, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Qassam, aripa armată a Hamas, afirmă că atacul din orașul Beit Hanoon, din nordul țării, în urma căruia au murit cel puțin cinci soldați israelieni ieri seară, a fost „o lovitură suplimentară… într-o zonă pe care ocupația israeliană o considera sigură”. „Lupta de uzură dusă de luptătorii noștri împotriva inamicului, de la nordul la sudul Fâșiei Gaza, îi va provoca pierderi suplimentare în fiecare zi. Chiar dacă recent a reușit în mod miraculos să-și elibereze soldații din iad, ar putea eșua mai târziu, lăsându-ne cu prizonieri suplimentari”, a declarat el într-o declarație publicată de Hamas pe Telegram. Purtătorul de cuvânt a adăugat că „curajoșii luptători de rezistență” și civilii palestinieni din Gaza sunt singurii care pot determina viitorul enclavei. „Cea mai proastă decizie pe care Netanyahu ar putea-o lua ar fi să-și mențină forțele în interiorul Fâșiei Gaza”, a adăugat el, potrivit AlephNews.

UPDATE Armata israeliană a anunțat uciderea a cinci soldați în nordul Gazei. Alți 14 au fost răniți, dintre care cel puțin doi se află în stare critică. A fost deschisă o anchetă preliminară și, din câte înțelegem, soldații israelieni au fost atacați; apoi, unitatea care a încercat să le vină în ajutor a fost și ea atacată, iar un al treilea grup de soldați care a încercat să-i salveze a fost, de asemenea, atacat, notează AlephNews.

UPDATE Soldații israelieni au pătruns adânc în taberele de refugiați Jenin, Tulkarem și Nur Shams și au forțat oamenii să plece. Unora li s-au acordat doar câteva ore pentru a-și strânge bunurile acumulate de-a lungul unei vieți. Toate cele trei tabere sunt acum interzise. Soldații trag asupra oricui încearcă să se întoarcă. Pe baza ordinelor de demolare emise de autoritățile locale și de armată, se știe că 690 de case au fost complet demolate în Jenin, iar alte 340 sunt în curs de demolare. În Tulkarem, 285 de case au fost complet distruse și alte 400 sunt vizate. Iar în Nur Shams, 225 de case au fost demolate.

UPDATE În timp ce majoritatea analiștilor cautau indicii cu privire la viitorul confruntării dintre Statele Unite și Iran în imagini din satelit, declarațiile oficiale sau postările belicoase ale președintelui american Donald Trump, o altă perspectivă, mai greu de cuantificat, prindea contur în culisele discursului public american: profețiile despre Apocalipsă, relatează CNN.

UPDATE În cursul unui dineu la Casa Albă în prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu, președintele Donald Trump s-a declarat convins că mișcarea islamistă Hamas este pregătită să accepte un armistițiu în Fâșia Gaza, comentează AFP. „Ei vor o întâlnire și vor acest armistițiu. Nu cred că există un blocaj. Cred că lucrurile avansează foarte bine”, le-a răspuns Trump jurnaliștilor acreditați la întâlnire atunci când a fost întrebat ce împiedică un acord de pace, scrie Gândul.

UPDATE Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a insistat că nu există niciun fel de întârziere în negocierile privind un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza, după ce ultima rundă de negocieri indirecte dintre Israel şi Hamas s-a încheiat fără niciun rezultat. Preşedintele american a făcut declarațiile în timpul cinei de la Casa Albă, la care l-a avut ca invitat pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Cei doi lideri au discutat în cadrul întrevederii despre posibilitatea relocării palestinienilor din Fâșia Gaza, iar preşedintele Trump a spus că ţările vecine Israelului vor coopera în acest sens, scrie Rador.

UPDATE Un alt element care a reapărut discret în discuții este propunerea explozivă lansată de Trump la începutul anului de a transforma Fâșia Gaza într-o zonă turistică de lux, „Riviera Orientului Mijlociu”, după evacuarea populației palestiniene. Deși ideea a fost criticată dur și apoi „uitată” în spațiul public, Trump a sugerat că Netanyahu ar trebui să răspundă la întrebări legate de plan. „Este vorba de alegere liberă. Dacă oamenii vor să rămână, pot rămâne. Dacă vor să plece, ar trebui să poată pleca. Nu trebuie să fie o închisoare”, a declarat premierul israelian, evitând să confirme sau să respingă ideea, scrie Libertatea.

UPDATE Premierul israelian a declarat că, în opinia sa, Trump poate să ajute la o pace regională largă, care să includă nu doar Gaza, ci și alte țări din Orientul Mijlociu. „Putem obține pace între noi și întregul Orient Mijlociu. Cu lideri ca Trump, putem lucra împreună și construi o pace foarte, foarte amplă”, a spus Netanyahu. Dar pentru acest lucru e nevoie ca războiul din Gaza să înceteze complet. Arabia Saudită, spre exemplu, a transmis că nu va semna niciun acord de normalizare a relațiilor cu Israelul până nu se termină violențele, scrie Libertatea.

UPDATE Au trecut doar câteva săptămâni de la sosirea în Mediterana de Est a unor forțe aeriene și navale masive ale SUA pentru a proteja Israelul de rachetele balistice lansate din Iran. Baza de la Souda, „cea mai bună din Mediterana”, așa cum este cunoscută, sau, mai corect, facilitățile de la Souda care găzduiesc și deservesc marina americană, în corelație cu aeroportul de la Akrotiri din vecinătate, s-au dovedit utile Statelor Unite pe parcursul întregii faze a operațiunilor din Orientul Mijlociu, scrie G4media.

UPDATE S-a încheiat summitul BRICS de la Rio de Janeiro, în absența liderilor rus, Vladimir Putin și chinez, Xi Jinping. Grupul a emis duminică o declarație mai moderată decât de obicei, apărând multilateralismul, dar criticând cu prudență conflictele geopolitice și economice globale, observă Courrier International. Aceasta este o dovadă a diviziunilor interne, potrivit presei internaționale, notează RFI.

UPDATE Doisprezece militari turci au murit în urma unor emanații de metan, în timpul unei operaţiuni, duminică, în nordul Irakului, potrivit unui nou bilanţ prezentat luni de Ministerul turc al Apărării, relatează AFP, potrivit news.ro. Această operaţiune avea ca scop căutarea rămăşiţelor unui militar ucis în zonă în mai 2022 într-o operaţiune împotriva unor combatanți kurzi.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.