Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit luni la Casa Albă pentru cină și i-a oferit cadoul suprem preşedintelui Donald Trump: o scrisoare prin care îl nominaliza pentru Premiul Nobel pentru Pace, relatează CNN.

În seara zilei de luni, 7 iulie, Benjamin Netanyahu a ajuns la Casa Albă pentru o cină informală cu Donald Trump. Dar nu a venit cu mâna goală. Înainte să fie servită masa, Netanyahu a scos din buzunar o scrisoare care conținea o nominalizare oficială pentru ca Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace.

UPDATE Palestinienii din Gaza, confruntați cu un conflict prelungit și distrugeri masive, resping planul președintelui american Donald Trump, susținut de Israel, de a-i reloca. Aceștia afirmă ferm că nu-și vor părăsi pământul, notează Mediafax.

UPDATE Se împlinesc 21 de luni de când armata israeliană a lansat ofensiva în Fâşia Gaza în urma atacului terorist comis în 7 octombrie 2023 de mişcarea islamistă Hamas, atac soldat cu peste 1.200 de morţi israelieni şi peste 250 de ostateci. De atunci, enclava palestiniană este sub focul continu al israelienilor, numărul victimelor fiind zilnic tot mai mare. Cifrele privind morţii, date de autorităţile din Gaza sub controlul Hamasului, au fost adesea repuse în cauză, dar unele anchete independente estimează că cifrele oficiale sunt mult subestimate, scrie RFI. Un studiu recent realizat şi publicat de Michael Spagat, economist de renume mondial şi cercetător specializat în conflictele armate la Universitatea din Londra, împreună cu politologul palestinian Khalil Shikaki estimează la aproape 100.000 numărul de palestinieni morţi între 7 octombrie 2023 şi 5 ianuarie 2025. Altfel spus, practic 4% din populaţia din Fâşia Gaza estimată ea la 2,3 milioane de persoane înainte de începutul războiului. «Concluziile noastre arată că mortalitatea legată de violenţă a depăşit cu mult cifrele oficiale» se poate citi în raport.

UPDATE Iranul nu a solicitat nicio întâlnire cu Statele Unite, a declarat marți Esmaeil Baghaei, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, citat de agenția de presă semioficială iraniană Tasnim, preluată de Xinhua. Oficialul a respins afirmația de luni a președintelui american Donald Trump, conform căruia iranienii ‘au cerut o întâlnire’, scrie Cotidianul.

UPDATE Doi marinari de pe vrachierul Eternity C, operat de Grecia, au fost uciși într-un atac cu drone și ambarcațiuni rapide în largul Yemenului, declară marți delegația de transport maritim din Liberia la o reuniune a ONU. Acesta este al doilea incident într-o singură zi, potrivit Reuters. Marea Roșie, care trece prin coasta Yemenului, a fost mult timp o cale navigabilă esențială pentru petrol și mărfuri, dar traficul a scăzut de când miliția Houthi, aliniată Iranului, a început să țintească navele în noiembrie 2023 în semn de „solidaritate cu palestinienii” aflați în Gaza.

UPDATE Hamas a folosit violența sexuală ca „parte a unei strategii genocidale deliberate” în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, susține un grup format exclusiv din femei, experți israelieni în domeniul juridic și de gen, într-un nou raport care solicită justiție, transmite BBC. Proiectul Dinah spune că raportul se bazează pe o revizuire a probelor, inclusiv mărturii ale unei supraviețuitoare a unei tentative de viol și a 15 foști ostatici deținuți în Gaza, precum și relatări ale martorilor la agresiuni sexuale.

UPDATE Rusia este dispusă să îmbogățească uraniu în numele Iranului pentru a sprijini dezvoltarea programului nuclear cu scopuri pașnice al acestei țări, a anunțat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, după summitul BRICS desfășurat la Rio de Janeiro, potrivit agenției TASS, citată de cotidianul rus Pravda.

UPDATE Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunțat luni, într-o conferință de presă organizată exclusiv pentru presa locală, că a instruit armata să pregătească un plan de înființare a unui nou 'oraș umanitar' pe ruinele orașului Rafah, în extremitatea sudică a Fâșiei Gaza, unde intenționează să concentreze întreaga populație din Gaza, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Cel puțin 27 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene din Fâșia Gaza de la răsăritul soarelui, potrivit surselor medicale din Gaza. Potrivit agenției de știri Wafa, care citează surse medicale, două persoane au fost ucise și altele rănite în urma atacurilor aeriene israeliene asupra zonei Hakr al-Jami din Deir erl-Balah. Cel puțin patru palestinieni au fost uciși în tabăra de refugiați Bureij din centrul Gazei, după ce avioanele de război israeliene au bombardat o școală care adăpostea familii strămutate, potrivit Alephnews.

UPDATE Abu Obeida, purtătorul de cuvânt al Brigăzilor Qassam, aripa armată a Hamas, afirmă că atacul din orașul Beit Hanoon, din nordul țării, în urma căruia au murit cel puțin cinci soldați israelieni ieri seară, a fost „o lovitură suplimentară… într-o zonă pe care ocupația israeliană o considera sigură”. „Lupta de uzură dusă de luptătorii noștri împotriva inamicului, de la nordul la sudul Fâșiei Gaza, îi va provoca pierderi suplimentare în fiecare zi. Chiar dacă recent a reușit în mod miraculos să-și elibereze soldații din iad, ar putea eșua mai târziu, lăsându-ne cu prizonieri suplimentari”, a declarat el într-o declarație publicată de Hamas pe Telegram. Purtătorul de cuvânt a adăugat că „curajoșii luptători de rezistență” și civilii palestinieni din Gaza sunt singurii care pot determina viitorul enclavei. „Cea mai proastă decizie pe care Netanyahu ar putea-o lua ar fi să-și mențină forțele în interiorul Fâșiei Gaza”, a adăugat el, potrivit AlephNews.

UPDATE Armata israeliană a anunțat uciderea a cinci soldați în nordul Gazei. Alți 14 au fost răniți, dintre care cel puțin doi se află în stare critică. A fost deschisă o anchetă preliminară și, din câte înțelegem, soldații israelieni au fost atacați; apoi, unitatea care a încercat să le vină în ajutor a fost și ea atacată, iar un al treilea grup de soldați care a încercat să-i salveze a fost, de asemenea, atacat, notează AlephNews.

UPDATE Soldații israelieni au pătruns adânc în taberele de refugiați Jenin, Tulkarem și Nur Shams și au forțat oamenii să plece. Unora li s-au acordat doar câteva ore pentru a-și strânge bunurile acumulate de-a lungul unei vieți. Toate cele trei tabere sunt acum interzise. Soldații trag asupra oricui încearcă să se întoarcă. Pe baza ordinelor de demolare emise de autoritățile locale și de armată, se știe că 690 de case au fost complet demolate în Jenin, iar alte 340 sunt în curs de demolare. În Tulkarem, 285 de case au fost complet distruse și alte 400 sunt vizate. Iar în Nur Shams, 225 de case au fost demolate.

UPDATE În timp ce majoritatea analiștilor cautau indicii cu privire la viitorul confruntării dintre Statele Unite și Iran în imagini din satelit, declarațiile oficiale sau postările belicoase ale președintelui american Donald Trump, o altă perspectivă, mai greu de cuantificat, prindea contur în culisele discursului public american: profețiile despre Apocalipsă, relatează CNN.

UPDATE În cursul unui dineu la Casa Albă în prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu, președintele Donald Trump s-a declarat convins că mișcarea islamistă Hamas este pregătită să accepte un armistițiu în Fâșia Gaza, comentează AFP. „Ei vor o întâlnire și vor acest armistițiu. Nu cred că există un blocaj. Cred că lucrurile avansează foarte bine”, le-a răspuns Trump jurnaliștilor acreditați la întâlnire atunci când a fost întrebat ce împiedică un acord de pace, scrie Gândul.

UPDATE Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a insistat că nu există niciun fel de întârziere în negocierile privind un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza, după ce ultima rundă de negocieri indirecte dintre Israel şi Hamas s-a încheiat fără niciun rezultat. Preşedintele american a făcut declarațiile în timpul cinei de la Casa Albă, la care l-a avut ca invitat pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Cei doi lideri au discutat în cadrul întrevederii despre posibilitatea relocării palestinienilor din Fâșia Gaza, iar preşedintele Trump a spus că ţările vecine Israelului vor coopera în acest sens, scrie Rador.

UPDATE Un alt element care a reapărut discret în discuții este propunerea explozivă lansată de Trump la începutul anului de a transforma Fâșia Gaza într-o zonă turistică de lux, „Riviera Orientului Mijlociu”, după evacuarea populației palestiniene. Deși ideea a fost criticată dur și apoi „uitată” în spațiul public, Trump a sugerat că Netanyahu ar trebui să răspundă la întrebări legate de plan. „Este vorba de alegere liberă. Dacă oamenii vor să rămână, pot rămâne. Dacă vor să plece, ar trebui să poată pleca. Nu trebuie să fie o închisoare”, a declarat premierul israelian, evitând să confirme sau să respingă ideea, scrie Libertatea.

UPDATE Premierul israelian a declarat că, în opinia sa, Trump poate să ajute la o pace regională largă, care să includă nu doar Gaza, ci și alte țări din Orientul Mijlociu. „Putem obține pace între noi și întregul Orient Mijlociu. Cu lideri ca Trump, putem lucra împreună și construi o pace foarte, foarte amplă”, a spus Netanyahu. Dar pentru acest lucru e nevoie ca războiul din Gaza să înceteze complet. Arabia Saudită, spre exemplu, a transmis că nu va semna niciun acord de normalizare a relațiilor cu Israelul până nu se termină violențele, scrie Libertatea.

UPDATE Au trecut doar câteva săptămâni de la sosirea în Mediterana de Est a unor forțe aeriene și navale masive ale SUA pentru a proteja Israelul de rachetele balistice lansate din Iran. Baza de la Souda, „cea mai bună din Mediterana”, așa cum este cunoscută, sau, mai corect, facilitățile de la Souda care găzduiesc și deservesc marina americană, în corelație cu aeroportul de la Akrotiri din vecinătate, s-au dovedit utile Statelor Unite pe parcursul întregii faze a operațiunilor din Orientul Mijlociu, scrie G4media.

UPDATE S-a încheiat summitul BRICS de la Rio de Janeiro, în absența liderilor rus, Vladimir Putin și chinez, Xi Jinping. Grupul a emis duminică o declarație mai moderată decât de obicei, apărând multilateralismul, dar criticând cu prudență conflictele geopolitice și economice globale, observă Courrier International. Aceasta este o dovadă a diviziunilor interne, potrivit presei internaționale, notează RFI.

UPDATE Doisprezece militari turci au murit în urma unor emanații de metan, în timpul unei operaţiuni, duminică, în nordul Irakului, potrivit unui nou bilanţ prezentat luni de Ministerul turc al Apărării, relatează AFP, potrivit news.ro. Această operaţiune avea ca scop căutarea rămăşiţelor unui militar ucis în zonă în mai 2022 într-o operaţiune împotriva unor combatanți kurzi.

Negocierile pentru pace în Ucraina continuă în Florida, unde emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu reprezentanții americani. În același timp, președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez Emmanuel Macron și-au exprimat disponibilitatea pentru dialog, în timp ce oficialii europeni și americani urmăresc obținerea unui acord durabil pentru încheierea războiului.

În Ucraina, Kievul intenționează să-l înlocuiască pe șeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, după atacurile rusești asupra Odesei. În paralel, a fost reluată legătura feroviară Odesa–Chișinău, pentru prima dată din 2022, iar cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată, trenurile fiind ocupate între 61% și 93%.

UPDATE Armata rusă a atacat masiv orașul ucrainean Odesa în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie. Mai multe obiective au fost lovite de rachete balistice, iar un rezervoar cu ulei de floarea-soarelui a fost distrus, provocând scurgeri pe străzi. Potrivit presei locale, la ora 16:48 a fost declarată alarmă aeriană în regiunea Odesa, din cauza amenințării rachetelor balistice venind din sud. La scurt timp, în interiorul orașului Odesa s-a auzit o explozie puternică. Martorii au raportat că inamicul a lovit cu o rachetă balistică „Iskander-M”, echipată cu muniție cu submuniții. Racheta a fost lansată de pe teritoriul Crimeei ocupate. Munițiile cu submuniții, atunci când explodează, împrăștie zeci sau sute de fragmente mici pe o zonă largă, afectând nu doar țintele militare, ci și tot ce se află în apropiere.

UPDATE Trupele ruse au răpit aproximativ 50 de locuitori ai satului Hrabovske din regiunea Sumî din Ucraina, la aproximativ 200 de metri de granița cu Rusia, a scris pe Telegram Ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubinets. Potrivit informațiilor preliminare, pe 18 decembrie forțele ruse au reținut ilegal aproximativ 50 de civili — locuitori ai satului Hrabovske — ținându-i fără acces la comunicare sau condiții adecvate. Pe 20 decembrie, aceștia au fost duși cu forța în Rusia. „Am contactat imediat Comisarul pentru Drepturile Omului din Federația Rusă, solicitând informații despre locul unde se află cetățenii ucraineni deportați ilegal, detalii despre condițiile lor de detenție și nevoile urgente, precum și solicitând măsuri pentru întoarcerea lor imediată în Ucraina. De asemenea, am trimis o scrisoare către CICR”, a scris Lubinets. Ombudsmanul a îndemnat, de asemenea, civilii din zonă să evacueze imediat, deoarece rămânerea în zona de luptă este periculoasă. El a subliniat necesitatea adoptării unei legi privind evacuarea obligatorie, în special a copiilor, din zonele în care există o amenințare imediată asupra vieții și libertății lor.

UPDATE Circulația pe drumul M-15 Odesa–Reni, întrerupt anterior din cauza atacurilor rusești, a fost reluat în regiunea Odesa. Anunțul a fost făcut pe Telegram de adjunctul șefului Departamentului de Poliție Rutieră, Alexei Biloșițki. „Restricțiile de circulație pentru transport, în ambele sensuri, pe drumul M-15 Odesa–Reni (spre podul București), în localitatea Maiaki, au fost ridicate”, a scris oficialul.

UPDATE Legătura feroviară Odesa–Chișinău a fost reluată pentru prima dată din 2022. Cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată. Conform unui anunț al Căilor Ferate din Ucraina, 60% dintre bilete s-au vândut în doar trei ore de la deschiderea vânzării. Până în prezent, trenurile din Odesa sunt ocupate în proporție de 61%, iar cele din Chișinău – în proporție de 93%. Războiul din Ucraina a făcut practic imposibile deplasările către Odesa. Postul vamal de la Palanca și-a suspendat activitatea, iar cel de la Tudora asigură acum trecerea doar către localitățile raionului Belgorod-Dnestrovsk, după noile atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. Astfel, moldovenii blocați la Odesa acum trebuie să facă un cerc de 500 de kilometri pentru a ajunge la postul vamal de la Otaci. 

UPDATE Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au neutralizat 75 dintre cele 97 de drone lansate de Rusia într-un atac nocturn care a început sâmbătă seara. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către Forțele Aeriene ale Armatei Ucrainei. Începând cu ora 18:00, sâmbătă, 20 decembrie, forțele ruse au atacat Ucraina cu 97 de UAV-uri de atac de tip Shahed, Gerbera și alte tipuri, lansate din direcțiile Millerovo, Kursk, Primorsko-Akhtarsk (Federația Rusă), Hvardiiske și Chauda (Crimeea, temporar ocupată). Aproximativ 60 dintre acestea erau drone de tip Shahed. Atacul aerian a fost respins de avioane, trupe antiaeriene, unități de război electronic și unități de sisteme fără pilot, precum și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform datelor preliminare, până la ora 8:30, duminică, 21 decembrie, apărarea aeriană a doborât sau a blocat 75 de drone deasupra Ucrainei de nord, sud, vest și est.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este pregătit de dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, agenției de știri ruse RIA Novosti sâmbătă seară târziu, conform AFP. Macron „a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus președintele în timpul 'Liniei Directe' (importanta conferință de presă anuală a lui Putin de vineri - n.r.). El și-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron”, a explicat Peskov. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse s-a referit la o declarație făcută de Emmanuel Macron vineri dimineață la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. „Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez presei.

UPDATE Kievul intenţionează să-l înlocuiască pe şeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, în urma mai multor atacuri ruseşti asupra regiunii Odesa, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, transmite Digi24. „Întărim apărarea aeriană şi, să fim sinceri, vom întări şi comandamentul. Astăzi am ridicat această problemă privind înlocuirea comandantului... Cred că vor găsi un alt candidat. Pentru că trebuie să reacţionăm în timp util, rapid”, a spus oficialul. Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, în noaptea de 19 decembrie, ucigând cel puţin opt persoane şi rănind alte 27.

UPDATE O facilitate de infrastructură civilă a fost avariată în regiunea Rivne din Ucraina ca urmare a unui atac rus. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către șeful Administrației Militare Regionale Rivne, Oleksandr Koval. „Ca urmare a atacului aerian al inamicului, o facilitate de infrastructură civilă a fost avariată. Incendiul nu s-a produs. Un angajat a suferit răni ușoare. Asistența medicală i-a fost acordată la fața locului”, se arată în declarație. Reprezentanți ai forțelor de securitate și apărare, precum și alte servicii, lucrează în continuare la fața locului.

UPDATE În timpul războiului de amploare din Ucraina, instanțele rusești au emis peste o mie de sentințe pentru infracțiuni de trădare de stat și spionaj. În anul care se încheie, 2025, au fost pronunțate 468 de astfel de sentințe — un maxim absolut de la intrarea în vigoare a Codului Penal al Federației Ruse, în 1997. În perioada 1997–24 februarie 2022, au fost pronunțate 196 de astfel de sentințe. Aceste date provin dintr-un studiu realizat de asociația independentă Parubets Analytics, la cererea proiectului pentru drepturile omului „Primul Departament”, transmite CurrentTime. Conform studiului, de la începutul războiului de amploare, articolele privind trădarea de stat, spionajul și colaborarea confidențială au devenit în Rusia unul dintre principalele instrumente de represiune politică. Până la 10 decembrie 2025, numărul total al persoanelor acuzate pe aceste articole era de cel puțin 1.627, dintre care o treime (564 persoane) aveau cetățenie ucraineană.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că a lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul Belbek din Crimeea ocupată, transmite Adevărul. Unul dintre avioane a fost lovit chiar înainte de o misiune de bombardament. „Unul dintre avioane se afla pe pista de rulare încărcat cu muniție completă și era pregătit pentru o misiune de luptă. A fost distrus”, se arată în comunicatul de presă. Nu au fost specificate data și ora atacului. Su-27 (Flanker, în codificare NATO) este un avion de vânătoare de a patra generație, intrat în serviciu în 1985. Este proiectat pentru manevrabilitate ridicată și dominație în luptă, fiind renumit pentru capacitatea sa de a executa manevra cobra - o mișcare acrobatică dramatică în care aeronava își ridică brusc botul aproape vertical înainte de a reveni la zborul orizontal. SBU a precizat că operațiunea a fost efectuată de Centrul său de Operațiuni Speciale Alpha folosind modele nespecificate de „drone cu rază lungă de acțiune” și adăugând că și turnul de control al aerodromului a fost avariat. Statul Major General al Ucrainei a confirmat, de asemenea, că un radar rusesc RSP-6M2, folosit pentru controlul traficului aerian, a fost lovit peste noapte pe aerodromul Kirovskoie din Crimeea, ocupată. SBU a subliniat că aceste atacuri asupra avioanelor Su-27 au urmat unei alte lovituri reușite în ultimele zile.

UPDATE Forțele armate ale Ucrainei (AFU) au eliberat o parte din orașul Kupiansk. Spre deosebire de Pokrovsk - unde doar mici echipe de asalt ucrainene au reușit să pătrundă - unități relativ numeroase au intrat în vestul orașului Kupiansk, în regiunea Harkov, preluând controlul asupra mai multor blocuri de apartamente din cartierul Yuvileynyi, situat la marginea sud-vestică a orașului. Zona a fost scena unor lupte intense și era controlată anterior, în parte, de forțele ruse. Avansul i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să înregistreze un videoclip la intrarea sud-vestică a orașului săptămâna trecută. Între timp, forțele ruse continuă operațiunile ofensive în regiunile Donețk și Zaporojia din Ucraina. Au capturat orașul Siversk și atacă pozițiile ucrainene din Huleaipole, scriu jurnaliștii Meduza, conform Digi24.

UPDATE Negociatorii americani s-au întâlnit, sâmbătă, în Florida cu oficialii ruşi pentru a purta discuţii în vederea obţinerii păcii în Ucraina, informează Reuters, conform News.ro. Această întâlnire vine în urma summitului organizat vineri între liderii ucraineni şi omologii lor europeni, în speranţa de a pune capăt invaziei ruseşti lansate în februarie 2022. Emisarul special al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a declarat la încheierea întâlnirii cu emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui american, Jared Kushner, că discuţiile au fost constructive şi că vor continua duminică. „Discuţiile continuă în mod constructiv. Au început mai devreme (în cursul zilei) şi vor continua astăzi şi mâine”, a spus Kirill Dmitriev. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că ar putea participa la discuţii.

UPDATE Kremlinul a transmis duminică faptul că perspectivele unei păci în Ucraina nu au fost îmbunătăţite de modificările aduse de Europa şi Ucraina propunerilor americane, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Reuters. Consilierul principal pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a declarat jurnaliştilor că este convins că aceste ajustări nu contribuie la apropierea unui acord durabil. „Aceasta nu este o prognoză. Sunt sigur că propunerile pe care europenii şi ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă nu îmbunătăţesc documentul şi nu cresc posibilitatea de a ajunge la o pace pe termen lung”, a spus Uşakov.

UPDATE SUA au propus organizarea primelor negocieri față în față dintre Ucraina și Rusia din ultimele șase luni, la Miami, unde vor avea loc noi discuții ce vizează încheierea războiului, a afirmat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat președintele ucrainean presei de la Kiev, menționând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei și de a extinde sancțiunile la întreaga economie rusă. „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, a continuat el, argumentând că doar americanii sunt capabili să convingă Rusia să oprească conflictul din Ucraina. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a insistat Zelenski.