Președintele american Donald Trump a anunțat luni că SUA vor trimite noi arme Ucrainei, după ce Casa Albă a anunțat săptămâna trecută că suspendă unele livrări, scrie Agerpres. „Va trebui să trimitem mai multe arme în Ucraina, în principal arme defensive”, a declarat Donald Trump, care și-a exprimat „nemulțumirea” în privința omologului său de la Kremlin, Vladimir Putin. Mai mult, Trump i-a spus lui Zelenski că nu el a ordonat suspendarea livrării armelor pentru Ucraina și l-a asigurat că SUA vor trimite cât de mult ajutor militar pot, au spus sursele WSJ. 

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că apărarea aeriană este în prezent prioritatea principală a ţării sale. El s-a referit la sisteme de apărare aeriană, rachete pentru acestea şi apărarea aeriană bazată pe drone. Între timp, serviciile secrete ucrainene anunță că l-au identificat pe ofițerul din Rusia care a pregătit atacul cu rachete asupra spitalului pentru copii Ohmatdit din Kiev. Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică. Acest lucru nu l-a împiedicat însă pe Vladimir Putin să-l concedieze ulterior.

UPDATE Publicația americană Axios scrie, citând sursele din administrația președintelui american Donald Trump, că șeful Casei Albe i-ar fi promis lui Volodimir Zelenski să trimită imediat Ucrainei 10 rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, potrivit BBC.

UPDATE Războiul din Ucraina nu se va încheia până când Putin nu moare sau nu demisionează, potrivit fostului ministru al apărării ucrainean Oleksii Reznikov. Într-un interviu pentru The Times, Reznikov a declarat că invazia Rusiei este o „obsesie personală” a lui Putin și că conflictul va continua atât timp cât acesta rămâne la Kremlin.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a semnat, pe 7 iulie, un decret care permite cetățenilor străini să servească în armata rusă în perioadele de mobilizare, într-un efort de extindere a recrutărilor militare. Decretul de mobilizare parțială emis de Putin pe 21 septembrie 2022 rămâne în vigoare și nu a fost niciodată revocat oficial. Pentru a fi anulat, ar fi necesar un nou decret prezidențial care să stabilească în mod explicit o dată de încheiere, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Andrii Sibiha, ministrul ucrainean de Externe, a anunțat crearea unei unități dedicate neutralizării amenințărilor din partea „țărilor ostile” în cadrul unei reorganizări majore a ministerului său, scrie Politico.

UPDATE Volodimir Zelenski a semnat marți un decret prin care impune sancțiuni împotriva a cinci companii chineze, acuzate că furnizează componente folosite în dronele rusești de tip Shahed, utilizate în atacurile asupra Ucrainei. Decizia vine după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a identificat piese fabricate în China în dronele care au fost doborâte în timpul atacului aerian asupra Kievului, desfășurat în urmă cu patru zile, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE  Ucraina a cerut marți, la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga, să investigheze presupusa utilizare de muniții toxice interzise de către Rusia împotriva forțelor sale, relatează Reuters, transmite Agerpres.

UPDATE Suedia a semnat acorduri cu gigantul german Rheinmetall și cu compania norvegiană Nammo în valoare de peste 5 miliarde de coroane (526,02 milioane dolari) pentru livrarea de muniție de artilerie, a anunțat marți Ministerul Apărării de la Stockholm, potrivit Reuters. „Cu această comandă, consolidăm capacitatea de apărare a Suediei. Este o investiție importantă în securitatea Suediei și a NATO”, a declarat ministrul apărării, Pal Jonson, într-un comunicat.

UPDATE Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat marți în unanimitate candidatura lui Andrei Nikitin ca nou ministru al Transporturilor, în urma morții lui Starovoit, scrie EFE. Votul a avut loc în timpul ședinței plenare a Legislativului, cu participarea a 408 deputați, potrivit agenției ruse Interfax.

UPDATE Kremlinul a declarat marți că sinuciderea fostului ministru al Transporturilor Roman Starovoit la doar câteva ore după demiterea sa de către președintele Vladimir Putin a fost șocantă, scrie Reuters, citat de hotnews.

UPDATE Zi neagră pentru Ministerul Transporturilor din Rusia. Mai întâi a fost anunțul privind demiterea și apoi vestea privind presupusa sinucidere a ministrului Roman Starovoit. Ulterior, a sosit și vestea privind moartea subită a adjunctului acestuia, Andrei Korneiciuk, chiar la minister, scrie Digi24.

UPDATE Rafinăria din Schwedt, Germania, se confruntă cu o serie de dificultăți după renunțarea la petrolul rusesc, astfel că deși nu susțin războiul, unii dintre localnici regretă. Orașul depinde economic de această rafinărie, tocmai pentru că ea asigură locurile de muncă pentru o cincime din familiile de locuitori, relatează Onet.pl, parte a grupului Ringier, scrie Libertatea. Cifra de afaceri anuală combinată a uzinei şi a contractorilor săi în 2021 a fost estimată la peste 3,2 miliarde de euro. Aproximativ 1200 de angajaţi lucrează direct în uzină, iar alţi 2000 la subcontractori.

UPDATE Rusia este dispusă să îmbogățească uraniu în numele Iranului pentru a sprijini dezvoltarea programului nuclear cu scopuri pașnice al acestei țări, a anunțat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, după summitul BRICS desfășurat la Rio de Janeiro, potrivit agenției TASS, citată de cotidianul rus Pravda.

UPDATE Cel mai mare port din Europa - Rotterdam - a început rezervarea spațiului pentru navele de aprovizionare NATO, dar și planificarea unor exerciții militare, scrie Financial Times marți, 8 iulie. Pregătirea pentru un scenariu de război, pe baza temerilor unui avans militar al Federației Ruse, include și stabilirea unor rute alternative pentru aprovizionare în caz de conflict, scrie ziare.com.

UPDATE Războiul din Ucraina, intrat în al patrulea an, se dovedește un domeniu profitabil pentru afaceriști precum Andrii Stawnizer, Andrii Koboliev, Alexander Hereha, Adrii Kolodiuk și Vasil Hmelnițki. Cei cinci s-au înșurubat în economia de război, investind în reconstruirea a ceea ce armata rusa distruge mereu. Câștigă o mulțime de bani în domenii precum logistică, energie și materiale de construcție. Sunt ei niște profitori de război? Da și nu, scrie Neue Zurcher Zeitung, citat de Cotidianul. Oligarhii ucraineni sunt pro-occidentali, par niște patrioți și sunt de partea armatei și a populației civile.

UPDATE Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a insistat marţi, la Strasbourg, că Beijingul trebuie să pună capăt „sprijinului neclintit” pentru Rusia în războiul său împotriva Ucrainei şi să respecte regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

UPDATE Principalul observator independent al alegerilor din Rusia, Golos, şi-a anunţat marţi dizolvarea în urma condamnării directorului său, Grigori Melkonianţ, la cinci ani de închisoare în luna mai, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE O organizație non-profit condusă de activiste ortodoxe a organizat un curs de prelegeri dedicat medicilor ginecologi-obstetricieni și psihologilor implicați în consilierea pre-avort, la care participă aproximativ 400 de specialiști din toată Rusia, potrivit unei investigații realizate de Verstka, potrivit Libertatea.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat marți că va fi nevoie de timp pentru a clarifica ce arme furnizează și va furniza Statele Unite Ucrainei după ce președintele Donald Trump a afirmat că Washingtonul va trebui să trimită mai multe arme la Kiev.

UPDATE UE vrea să extindă lista politicienilor moldoveni ce urmează să fie sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor prezidențialelor și referendumului din toamna trecută. Este vorba în special de liderii partidelor care au alcătuit, în 2023 la Moscova, blocul Victorie, scrie Radio Europa Liberă, via Rador. Victoria Furtună, Alexei Lungu și Vadim Grozavu nu vor mai putea intra în România.

UPDATE Românii, ungurii, polonezii, rușii și alții au fost ”ucrainizați” forțat, iar acesta este unul dintre principalele motive ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, a declarat Serghei Lavrov pentru o publicație controlată de Viktor Orban.  

UPDATE A promis că se va întoarce și s-a întors, dar a murit la scurt timp după ce rușii l-au eliberat din captivitate. Este povestea ucraineanului Valery Zelensky, militar al Brigăzii 53 mecanizate, care a fost returnat Ucrainei ca parte a schimbului „1000 pentru 1000”, potrivit suspilne.media/donbas, notează Adevărul.

UPDATE Golful Striletska din Sevastopolul ocupat, care odinioară era o bază importantă pentru navele de război rusești din Crimeea, este acum aproape gol și este utilizat în principal pentru acostarea remorcherelor și a micilor ambarcațiuni de patrulare, a raportat grupul partizan Atesh pe 8 iulie. Potrivit grupului, Rusia folosește acum golful în principal pentru lucrări de întreținere și rare exerciții de apărare antisabotaj, după ce a retras majoritatea navelor importante din zonă, potrivit AlephNews.

UPDATE Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va permite băncilor ucrainene să acorde împrumuturi noi în valoare de până la 900 de milioane de euro (1,05 miliarde de dolari) prin partajarea riscurilor de credit, scrie Mediafax.

UPDATE Fără un armistițiu la orizont, Ucraina se pregătește de un război de lungă durată. Veștile de pe front nu sunt bune, forțele rusești avansează, în Donbas e măcel, Moscova lansează și câte 500 de drone peste orașele mari ale Ucrainei pe noapte, iar ajutoarele militare americane s-au oprit. În paralel cu criza de pe front, un conflict politic intern escaladează la Kiev. „Epurările și luptele interne ar putea destrăma țara din interior într-un mod mult mai dăunător decât orice victorie a rușilor prin violență”, scrie The Economist, citat de Antena3. Toate aceste lupte interne duc la un singur om: Andrii Iermak, șeful de Cabinet al lui Volodimir Zelenski, și care „a monopolizat urechea președintelui”, potrivit surselor citate de The Economist. 

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută patru rachete și 101 drone. Apărarea aeriană a doborât 75 de drone în nordul, estul și centrul țării, au comunicat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Drone ucrainene au atacat orașul Krasnozavodsk din regiunea Moscovei din Rusia pe 7 iulie, având ca țintă posibil Uzina Chimică din Krasnozavodsk, a relatat agenția media independentă rusă Astra, potrivit Kyiv Independent.

UPDATE Franţa a transmis Germaniei că doreşte un control de aproximativ 80% asupra lucrărilor în cadrul proiectului comun pentru avionul de luptă de generaţia a cincea, FCAS (Future Combat Air System), potrivit unei surse din industria apărării, confirmând un articol publicat de reputata publicaţie germană Hartpunkt, citat de Reuters, transmite News.ro.

UPDATE Ministrul francez de Externe, Barrot, a declarat marți pentru TF1 Info că Europa va impune cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei, în coordonare cu Senatul american. Potrivit politicianului, sancțiunile vor viza veniturile Rusiei din petrol, actorii financiari și intermediarii din alte țări. Barrot a adăugat că numărul atacurilor asupra Ucrainei a crescut de cinci ori, iar Rusia trebuie să accepte un armistițiu, notează Mediafax.

UPDATE Administrația Militară Regională Sumi raportează că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a lansat 120 de atacuri asupra a 34 de localități din regiune. Potrivit unui comunicat remis marţi dimineaţă, patru persoane au murit, iar mai multe au fost rănite în urma atacurilor cu drone, rachete și bombe aeriene ghidate. De asemenea, au fost avariate diverse clădiri și infrastructura civilă, inclusiv locuințe și utilaje agricole, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o atitudine provocatoare, apărându-și președinția împotriva unei moțiuni de cenzură depuse de extrema dreaptă a Parlamentului European și promițând că „nu va lăsa niciodată extremiștii să rescrie istoria”. „Nu trebuie să ne facem iluzii cu privire la amenințările cu care se confruntă democrația noastră. Am intrat într-o eră de luptă între democrație și liberalism. Vedem amenințarea alarmantă din partea partidelor extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre cu dezinformare”, a declarat președinta Comisiei Europene la Strasbourg. „Nu există dovezi că aceștia au vreun răspuns, dar există dovezi ample că mulți dintre ei sunt susținuți de dușmanii noștri și de stăpânii lor din Rusia sau din alte părți”, a continuat ea, arătând spre băncile unde stă de obicei extrema dreaptă. „Și nu trebuie decât să vă uitați la unii dintre semnatarii acestei moțiuni pentru a înțelege ce vreau să spun”, a punctat Ursula von der Leyen. Intervenția sa a fost marcată de huiduieli și întreruperi constante, ceea ce a determinat-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, să intervină: „Vă rog să nu mai întrerupeți”. Ursula von der Leyen nu s-a lăsat afectată de întreruperi și a promis că va continua să lucreze pentru „compromis” și „unitate”, scrie Rador.

UPDATE Marea Britanie a vizat luni două persoane și un institut de cercetare în cadrul regimului său de sancțiuni privind armele chimice, în cel mai recent efort de a pedepsi Moscova pentru războiul din Ucraina. Guvernul britanic a impus înghețarea activelor și interdicții de călătorie lui Aleksey Rtishchev și Andrei Marchenko, șeful și șeful adjunct al trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, pentru rolul lor în transferul și utilizarea armelor chimice în Ucraina, a declarat guvernul britanic, scrie Alephnews.

UPDATE UE va introduce „cele mai dure sancțiuni… impuse Rusia în ultimii trei ani” în coordonare cu senatorii americani, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot într-un interviu televizat pe 7 iulie. Președintele rus Vladimir „Putin nu mai avansează pe front și se limitează acum la bombardarea zonelor rezidențiale cu drone și rachete. Acest lucru duce la numeroase victime în rândul populației civile. Acest lucru trebuie să înceteze”, a spus Barrot, scrie Alephnews.

UPDATE Vizita de stat a președintelui Emmanuel Macron în Regatul Unit, care începe marți 8 iulie, are loc pe fundalul provocărilor pe care războiul din Ucraina le pune în fața Europei și al incertitudinilor legate de președinția lui Trump, arată o analiză Le Monde, via Rador:

UPDATE Direcţia Principală de Informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării a identificat persoana care a pregătit atacul cu rachetă asupra spitalului Ohmatdit din Kiev, din 8 iulie 2024, unitate medicală în care se aflau 627 de copii grav bolnavi, potrivit Ukrininform preluată de Rador. Conform informațiilor din anchetă, responsabil de pregătirea tehnică a rachetei de tip H-101 a fost Denis Şeinov, ofiţer al aviației strategice ruse, identificat oficial de serviciul secret al armatei ucrainene. Serviciile de informaţii ucrainene au publicat şi adresa de domiciliu a familiei Şeinov. atacul din 2024 s-a soldat cu opt copii răniţi şi trei decese. Ulterior atacului, un pilot rus a transmis documente şi fotografii interne către serviciile de informaţii ucrainene, consolidând, astfel, investigația desfășurată de anchetatorii de la Kiev.

UPDATE Potrivit Politico, trimisul special al SUA Keith Kellogg și ministrul apărării Rustem Umerov urmează să se întâlnească la Roma la sfârșitul acestei săptămâni pentru a discuta reluarea ajutorului militar american către Ucraina.

UPDATE Președintele american Donald Trump a anunțat luni că Statele Unite vor trimite noi arme Ucrainei, după ce Casa Albă a anunțat săptămâna trecută că suspendă unele livrări, notează AFP. „Va trebui să trimitem mai multe arme, în principal arme defensive”, a declarat Donald Trump, care și-a exprimat „nemulțumirea” în privința omologului său de la Kremlin, Vladimir Putin, scrie Agerpres. „Ei trebuie să fie capabili să se apere, sunt loviți foarte tare în acest moment”, a declarat Trump reporterilor, alături de o delegație americană și israeliană la Casa Albă.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, i-a spus președintelui Volodimir Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice din 4 iulie, că nu este responsabil pentru suspendarea livrărilor de arme americane către Ucraina, a raportat The Wall Street Journal, citând surse anonime, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Halil Arslanov, fostul șef adjunct al Statului Major General al armatei ruse, a fost condamnat, luni, la 17 ani de închisoare pentru o schemă de deturnare de fonduri care a implicat sustragerea a peste 1 miliard de ruble (aproximativ 12,7 milioane de dolari) din contractele Ministerului Apărării de la Moscova, scrie Reuters.

UPDATE S-a încheiat summitul BRICS de la Rio de Janeiro, în absența liderilor rus, Vladimir Putin și chinez, Xi Jinping. Grupul a emis duminică o declarație mai moderată decât de obicei, apărând multilateralismul, dar criticând cu prudență conflictele geopolitice și economice globale, observă Courrier International. Aceasta este o dovadă a diviziunilor interne, potrivit presei internaționale, citată RFI.

UPDATE Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a negat că țara sa ar intenționa să atace alte țări europene, într-un interviu acordat ziarului ungar Magyar Nemzet. Întrebat despre temerile din Occident cu privire la posibilele planuri ale lui Vladimir Putin de a restabili influența rusă în Europa, inclusiv prin forță, Lavrov a declarat că „poate că cei care fac astfel de declarații știu mai multe despre planurile Rusiei decât rușii”. „Cel puțin noi nu știm nimic despre planurile noastre de a «ataca Europa» sau de a «invada Europa»”, a comentat Lavrov, scrie Digi24.

UPDATE Fostul ministru al transporturilor din Rusia, Roman Starovoit, a fost găsit împușcat în mașina sa personală, luni, în districtul Odințovo de lângă Moscova, la doar câteva ore după ce Vladimir Putin l-a demis din funcție. Potrivit unui comunicat oficial, „ipoteza principală este sinuciderea”, a declarat Svetlana Petrenko, purtătoarea de cuvânt a Comitetului rus de Investigații.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.