09 iulie 2025, ora 23:10

Învățământul dual, ce presupune combinarea studiilor cu munca, se extinde și în cele mai importante universități de stat. Din următorul an, studenții anului doi vor avea dreptul să se angajeze part-time conform specialității pe care o studiază, dedicând muncii 40 la sută din timpul orelor. Măsura vine să rezolve două probleme - să acopere o parte din deficitul de cadre și să faciliteze integrarea tinerilor în câmpul muncii încă de pe băncile facultăților. 

„Ceea ce este nou, este faptul că, vor avea studenții oportunitatea ca 40 la sută din timpul studiilor să-l petreacă într-o companie. Asta înseamnă că începând cu semestrul patru, al doilea an de studii, vor merge să activeze în una din companiile partenere ale programului de învățământ dual”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.

Proiectul de lege, ajuns zilele trecute în Parlament, prevede că activitatea desfășurată de studenți trebuie să fie neapărat conformă specialității de studiu. De asta vor trebui să aibă grijă universitățile.

„Legătura va fi asigurată de universitate, cu suportul Ministerului, eventual în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie, dar responsabilitatea pentru a-i oferi studentului șansa de a accede într-o companie îi va reveni universității, iar înscrierea în învățământul dual, din start presupune această oportunitate”.

Nu toate universitățile și programele de studii vor face parte din acest proiect. Potrivit Ministerului Educației, până în prezent, provocarea a fost acceptată de trei universități: Universitatea de Stat, Universitatea Tehnică și Academia de Studii Economice. 

Și pentru că, totuși, e un program pilot, la prima etapă se va accepta angajarea a 200 de studenți, dintre cei cu cele mai bune reușite la nouă programe de studii, cum ar fi marketing, logistică, inginerie, pedagogie și IT. 

Administrațiile universităților salută această inițiativă, întrucât studenții vor avea posibilitatea să fie remunerați pentru munca depusă și să asimileze mai rapid cunoștințele practice. Totuși, instituțiile exclud o atitudine mai indulgentă față de studenții care vor face parte din acest program.

„Era de fapt complicat pentru unii studenți să facă față cerințelor de la facultate, pentru că sunt diferite proiecte pe care trebuiau să le facă la facultate, lucrări de laborator, și nu mereu reușeau. Iar atunci combinația aceasta de studii superioare, împreună cu activitatea într-o companie o să le salveze din timp. Pentru că aflându-se în cadrul companiei, mai multe sarcini de studii vor putea fi realizate acolo. Dar asta nu înseamnă că vom fi indulgenți, înseamnă doar o sincronizare a planurilor de studii, și repet, va trebui și compania să delege oameni care să fie mentori pentru acești studenți”, a menționat rectorul UTM, Viorel Bostan.

Inițiativa are deja succes în învățământul profesional-tehnic din țară, potrivit Ministerului Educației, unde, până în prezent, peste 1600 de elevi lucrează și învață simultan.

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.