10 iulie 2025, ora 19:43

Președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, declară că nici el, nici echipa sa nu a primit o notificare oficială precum că ar avea interdicție de a intra în România și întreg spațiul Schengen. Acesta mai crede că „zvonurile” respective ar fi o posibilă tentativă de intimidare politică în context electoral.

„Să comentezi zvonuri este o ocupație neserioasă, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă niciun nume concret, iar la Chișinău domnește o tăcere absolută (...) Declar oficial: nici eu, nici echipa mea nu am primit vreo notificare oficială. Ne desfășurăm activitatea deschis, aici, în Moldova. Și nicio «interdicție anonimă» nu ne va opri să mergem înainte”, a declarat Tarlev.

„Dacă este vorba despre «securitate națională», atunci societatea are dreptul să știe: cine anume și pentru ce. Iar dacă nu există nicio clarificare – înseamnă că avem de-a face cu o provocare politică, menită să intimideze și să discrediteze, mai ales în prag de alegeri”, a mai afirmat acesta.

Menționăm că astăzi Vasile Tarlev, împreună cu Igor Dodon și Irina Vlah au mers la Moscova și au discutat cu un vicepremier rus despre reluarea livrărilor de gaze către Republica Moldova. Nici Vlah, nici Dodon nu explică însă cum ar fi posibil de reluat livrările directe de gaze naturale rusești, în Republica Moldova, în condițiile în care Ucraina, invadată de ruși încă acum 3 ani, a interzis tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul său.  

Iar jurnalista Natalia Morari spune că a aflat astăzi din surse sigure că are o asemenea interdicție:

„Din surse sigure, am aflat că, într-adevăr, sunt unul dintre cei doi cetățeni ai Republicii Moldova care apar pe listă alături de primarul Ion Ceban. Noi am expediat solicitările necesare către Ministerul de Externe de la București, însă răspunsul oficial ar putea veni abia peste 30 de zile”.

TV8.md amintește că Ion Ceban a fost interzis în România. Ministerul de Externe de la București menționează într-un comunicat de presă că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”.

Și alți doi cetățeni au interdicție de intrare în România. Potrivit Deschide.md, este vorba despre liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și jurnalista Natalia Morari. 

Ion Ceban a intrat în politică alături de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, devenind deputat în 2011. Ulterior, a trecut la Partidul Socialiștilor, unde a fost secretar pentru ideologie și promotor al apropierii de Rusia, inclusiv prin proteste și susținerea Uniunii Vamale.

În 2019, a devenit primar al Chișinăului cu sprijinul PSRM, iar în 2021 a părăsit formațiunea pentru a lansa Mișcarea Alternativă Națională (MAN), pe care o prezintă ca o alternativă pro-europeană. 

Totuși, un raport al SUA din 2022 indică MAN ca parte a unei rețele susținute de fostul ofițer FSB, Iurii Gudilin, care ar vrea să influențeze politica de la Chișinău. În 2022, primarul Ion Ceban declara la „Cutia Neagră” că Gudilin „nu a oferit sprijin” pentru partidul pe care l-a lansat și că „de foarte mult timp, nu a comunicat” cu acesta.

Vasile Tarlev a fost prim-ministru al Republicii Moldova între anii 2001-2008. După mai mulți ani de pauză, acesta și-a anunțat revenirea în politică la începutul lunii februarie 2024.

În iunie 2024, vicepreședintele Partidului „Viitorul Moldovei” pe atunci, Vasile Mereuță, l-a acuzat pe colegul său, fostul premier Vasile Tarlev, că i-a pus pe tavă lui Șor, formațiunea fondată acum aproximativ cinci luni. Mereuță ne-a arătat mai multe fotografii în care Tarlev este într-o vizită în Federația Rusă, alături de oamenii lui Șor. De cealaltă parte, fostul premier a negat toate acuzațiile și ne-a spus că a fost în Rusia, dar cu alt scop.

Natalia Morari este jurnalistă și a candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024. În 2021, s-a aflat că aceasta ar avea o relație cu controversatul om de afaceri, cercetat penal, Veaceslav Platon, care este și tatăl copilului său. Acesta a fugit la Londra, înainte să fie pus sub învinuire în dosarul Laundromat. Platon este acuzat de spălarea a cel puțin 22 de miliarde de dolari prin sistemul bancar din Republica Moldova, bani ce ar proveni din fraudele oligarhilor ruși. 

19 decembrie 2025, ora 11:12

Andrei Galațchi, fostul candidat la funcția de primar al orașului Cricova în anul 2023, a fost condamnat la 4 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Acesta a fost găsit vinovat pentru finanțarea partidului politic „Șansa” din surse interzise de lege, săvârșită în proporții mari.

Potrivit unui comunicat emis de Judecătoria Chișinău, activitățile ilegale ar fi avut loc în municipiul Chișinău și în suburbii, între lunile noiembrie 2023 și 7 martie 2024.

Inculpatul ar fi acționat în interesul partidului politic „Șansa”, care, de fapt, era format din aceleași persoane ce activau anterior pentru partidul „Șor” declarat neconstituțional și afiliat unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor.

Împreună cu alte persoane, pentru care urmărirea penală continuă, Galațchi ar fi pus în aplicare o schemă infracțională bine organizată, cu scopul de a finanța ilegal partidul. Acesta ar fi fost responsabil cu distribuirea fondurilor către președinții de sector și activiștii partidului, în scopul finanțării ilegale a campaniei partidului, promovării imaginii acestuia, susținerii unui candidat, organizării de evenimente și distribuirea materialelor electorale. Fondurile nu erau contabilizate și declarate conform legii.

Astfel, candidatul la primăria Cricova, în perioada decembrie 2023 – 7 martie 2024, ar fi transferat un total de 1.420.000 de lei către diverse persoane, pentru a fi ulterior distribuite celor care prestau servicii în favoarea partidului „Șansa”.

Cauza penală a fost examinată în perioada 12 martie 2025 – 19 decembrie 2025, timp în care au avut loc 36 de ședințe de judecată, în cadrul cărora s-a desfășurat procedura de examinare a cauzei și s-a pronunțat sentința.

Termenul de executare a pedepsei cu închisoarea va include perioada de arest și arest la domiciliului. Totodată, măsura a fost menținută până la rămânerea definitivă a sentinței, iar dosarul de căutare a inculpatului rămâne activ.

Totodată, s-a dispus confiscarea în beneficiul statului a sumei de 1.420.000 lei. De asemenea, mijloacele bănești în valută străină și națională – respectiv 1.514 dolari , 30 lire sterline, 3.980 euro și 36.800 lei moldovenești – vor fi supuse confiscării speciale în beneficiul statului, din momentul în care sentința va deveni definitivă.

Sentința este cu drept de atac în ordine de apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Centru, prin intermediul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.