Pe 4 iulie, Chișinăul a fost gazda primului summit Moldova–Uniunea Europeană, un eveniment plin de simbolism, dar care a fost relatat din unghiuri diferite. Pentru unii, a marcat un moment istoric și un semn de solidaritate; pentru alții - o mișcare strategică în prag de alegeri. Însă, au fost și critici care au acuzat că valorile de bază ale UE, precum democrația, s-au diluat în realitatea actuală a Uniunii.
„Ce avem cu democrația în UE? Vă răspund. Atunci când nu le place un lider că învinge în alegeri, alegerile sunt anulate. Exemplul României de anul trecut. Alt exemplu. Atunci când nu îți place un partid că poate să învingă în alegeri, vrei să lichidezi, să interzici acest partid. Cazul Germaniei, alternativa pentru Germania. Așa că, atunci când vorbim despre UE și democrație, toți înțeleg că nu mai există democrație în Uniunea Europeană”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Acuzațiile că Uniunea Europeană și-ar fi abandonat valorile fundamentale nu sunt justificate. Justiția rămâne o competență a fiecărui stat membru, fără intervenția directă a Bruxelles-ului. UE are practici democratice solide: cetățenii din statele membre își aleg reprezentanții în parlamentele naționale, și, o dată la 5 ani cetățenii europeni își trimit direct aleșii în Parlamentul European. În acest cadru democratic, toate vocile se fac auzite – de la ecologiști până la euro sceptici și suveraniști – fapt ce reflectă pluralismul de idei din spațiul de dezbateri.
Totodată, în Consiliul Uniunii Europene, fiecare stat membru are drept de veto, ceea ce înseamnă că deciziile majore se iau doar prin consens, nu prin impunere. Deși adesea criticate, procedurile birocratice și dezbaterile îndelungate sunt dovada că toate țările sunt egale și că interesele naționale sunt cu adevărat respectate.
„Europa a demonstrat că unitatea și ajutorul reciproc, pot aduce pace, prosperitate și progres, indiferent de limbă, geografie sau trecutul istoric. Toate statele Uniunii Europene sunt mai prospere pentru că se sprijină între ele. Și Moldova se va dezvolta cu ajutorul prietenilor săi, contribuit la rândul său așa cum este firesc, la o Uniunea a statelor libere și prospere”, a menționat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Deși Uniunea Europeană a sprijinit Republica Moldova în mod constant, unii politicieni consideră că integrarea europeană nu reprezintă cu adevărat o prioritate a țării. Aceștia cred că doar o alianță cu Federația Rusă ar putea oferi țării noastre un mediu prielnic pentru dezvoltare.
„Dacă să totalizăm, ceea ce ține de vectorul integrării europene, haideți să o spunem sincer. Să nu ne ascundem după deget. Dragi moldoveni, nu este vectorul integrării europene o prioritate pentru moldoveni”, susține Igor Dodon.
„Da, eu cred că unica salvare pentru cetățenii noștri este ca noi să obținem, dar eu sunt singur că noi vom obține, o adevărată alianță cu Federația Rusă. Da eu cred că această alianță trebuie să fie strânsă, de încredere și pe veci”, a punctat liderul blocului Victorie, Ilan Șor.
Politica externă a unui stat indică atât poziționarea sa globală, cât și valorile și partenerii alături de care aspiră să se dezvolte. Istoria relațiilor moldo-ruse, marcate de șantajuri energetice, embargouri și alte tipuri de presiuni demonstrează că Rusia nu poate reprezenta un partener de încredere, iar invazia barbară în Ucraina a șters orice strop de credibilitate a regimului de la Kremlin.
„Haideți să fim realiști. Ce fel de partide pro-ruse? Care este varianta de dezvoltare sau care este oferta electorală din partea partidelor pro-ruse. În afara faptului de blamare a tot ce este european. De fapt, aceasta este unica strategie. Dacă vorbim din punct de vedere pragmatic, economic, chiar discutând cu aceea tradițională stângă când tu vorbește de unele chestiuni de aspecte economice, credeți-mă că nu au nici o altă soluție de dezvoltare economică fără Uniunea Europeană”, a declarat pentru TV8, expertul independent în securitate și integrare europeană, Eremei Priseajniuc.
Pentru Republica Moldova, aderarea la o comunitate de state pașnice și prospere prezintă un deziderat strategic, deoarece acest cadru oferă predictibilitate și condiții de dezvoltare durabilă. Însă, succesele și eșecurile procesului de integrare europeană depind în primul rând de voința politică și nivelul de implicarea a cetățenilor.
