„Dacă ai două pașapoarte, nu poți fi cu adevărat loial țării” – o frază reluată adesea în discursurile politicienilor din Republica Moldova. Deși nu e un mesaj nou, el revine în forță în ajunul campaniilor electorale, când unii actori politici încearcă din răsputeri să câștige sprijinul alegătorilor.
„Cu regret, în fruntea statului, se află conducători care au cetățenia nu doar a Republicii Moldova, și respectiv slujesc nu doar țării noastre. Și jurământul de credință l-au depus nu doar Republicii Moldova. Și vedem cum exprimă nu interesul țării noastre, dar interesul partenerilor”, a declarat lidera Partidului Inima Moldovei, Irina Vlah.
Fiecare stat are dreptul să stabilească dacă le permite cetățenilor săi să dețină una sau mai multe cetățenii. În cazul Republicii Moldova, un pas important a fost făcut în 1998, când țara a ratificat Convenția europeană privind cetățenia. Ulterior, în 2002, Parlamentul a modificat articolul 18 din Constituție, eliminând interdicția privind cetățenia multiplă.
„Deci începând cu anul 2002, RM, în mod oficial, prin modificarea constituției a permis cetățenia multiplă. Și acest lucru contează foarte mult pentru cei care se avântă în tot felul de speculații că ar exista pericole pentru cetățenie”, a explicat pentru „Alo, TV8”, directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.
În anul 2007, Parlamentul a adoptat o modificare la Codul Electoral, prin care doar persoanele cu cetățenia exclusivă a Republicii Moldova puteau deveni deputați. Măsura a fost contestată, iar ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova, constatând că această prevedere încălca drepturile omului.
„În 2008, domnul Alexandru Tănase, care ulterior a devenit președinte al Curții Constituționale, s-a adresat la CEDO. CEDO a dat o sentință că RM a încălcat drepturile și a obligat statul să-i achite o sumă, dacă nu mă greșesc, de 5.000 de dolari. Cu această hotărâre a Curții Constituționale se pune punct din punct de vedere juridic la problema privind cetățenia multiplă în Republica Moldova”, susține Igor Boțan.
Vara anului 2024 a fost cea mai marcantă privind scandalurile de trădare de patrie. În iunie, împotriva fostului șef al Marelui Stat Major, Igor Gorgan a fost deschisă o cauză penală, după ce o investigație The Insider a publicat conversația sa cu un spion rus. Într-unul din mesaje Gorgan chiar invita Rusia să invadeze Moldova.
La câteva săptămâni distanță Ion Creangă, fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, a fost reținut, fiind acuzat că a transmis informații secrete unui oficial rus, în schimbul unor sume de bani. Ambele dosare încă se află pe masa organelor abilitate. Aceste două scandaluri demonstrează că fidelitatea de țară nu este dictată de numărul de cetățenii, ci de principiile fiecărui om.
Totuși, în goana după voturi, unii lideri politici preferă să aducă în discuție subiecte de sumă nulă, încercând să-și eticheteze concurenții sau să vină cu promisiuni populiste.
„Ne amintim că deputații unei fracțiuni parlamentare, care aveau dubla cetățenie și-au luat angajamentul să renunțe la cetățenia altor state. Din câte știu, nu au mai făcut acest lucru. De aceea, este un fel de mostră care pune în evidență faptul că declarațiile politicienilor trebuie tratate cu multă precauțiune”, a mai punctat expertul.
Fapte care contrazic retorica publică au fost evidente și în campania prezidențială de anul trecut și, cu siguranță, se vor repeta și în acest an. Dragostea și loialitatea față de țară nu se măsoară prin numărul cetățeniilor, ci prin atitudinea, respectul pentru lege și sacrificiul propriu în favoarea binelui comun.
