13 iulie 2025, ora 18:29

Noua Caledonie va avea un statut juridic complet nou: va deveni oficial „Statul Noii Caledonii”, dar va continua să facă parte din Franța. Un acord istoric în acest sens a fost semnat pe 12 iulie, după o noapte de negocieri tensionate la Bougival, lângă Paris. Documentul urmează să fie înscris în Constituție, scrie Le Parisien.

Imaginea simbol a momentului a fost postată în jurul orei 7:30 – loialistul Nicolas Metzdorf și independentistul Emmanuel Tjibaou își strâng pumnii într-un gest de reconciliere. Președintele Emmanuel Macron a salutat acordul, spunând că „Noua Caledonie deschide o nouă pagină a viitorului său, într-o relație liniștită cu Franța”.

Potrivit textului, Noua Caledonie va dobândi un statut de „stat” recunoscut, însă fără să devină complet independentă. Pe de o parte, acordul le oferă celor care vor independență mai multă autonomie, iar pe de altă parte, menține legătura cu Franța, atât de importantă pentru loialiști. 

Astfel, Noua Caledonie va putea fi recunoscută de comunitatea internațională, fără a beneficia automat de un loc la ONU. Întitulat „pariul încrederii”, acest proiect de 13 pagini creează și o naționalitate caledoniană, locuitorii care întrunesc criteriile de cetățenie beneficiind de dublă cetățenie – franceză și caledoniană.

Congresul local va putea cere, cu o majoritate de trei cincimi, transferul unor competențe suverane precum apărarea, moneda, justiția sau ordinea publică. Între timp, aceste domenii rămân în responsabilitatea statului francez.

Un alt punct sensibil îl reprezintă modificarea corpului electoral. Începând cu alegerile provinciale din 2031, vor putea vota și rezidenții stabiliți de cel puțin zece ani în arhipelag – măsură care a stârnit anterior proteste violente din partea susținătorilor independenței.

Pentru a pune bazele acestui nou început, guvernul francez va propune în toamnă o lege organică pentru amânarea alegerilor până în 2026, urmată de o reformă constituțională. Apoi, populația Noii Caledonii va fi consultată printr-un referendum în februarie 2026.

Deși deschide calea unui nou model politic, acordul riscă să fie contestat de părți importante ale societății caledoniene. Mulți cetățeni sunt epuizați de ani de conflicte politice și de criza economică profundă, agravată de revoltele din mai 2024. „Ne sfâșie lumea la Nouméa”, a mărturisit emoționat un negociator.

Ministrul pentru Teritoriile de peste mări, Manuel Valls, avertizează că semnarea acordului este doar începutul: „Acum trebuie apărat. Revine delegațiilor caledoniene să convingă. Cunoaștem riscurile”.

În paralel, autoritățile promit un plan de reconstrucție economică și relansare a industriei nichelului – principalul motor economic al arhipelagului – însă fără a oferi deocamdată detalii concrete.

18 decembrie 2025, ora 09:19

Într-un discurs rar susținut miercuri seara de la Casa Albă, președintele SUA, Donald Trump, a lăudat realizările economice din timpul mandatului său, dar, în ciuda aprecierilor sale, doar o treime dintre americani se declară mulțumiți de gestionarea economiei, conform unui sondaj recent. Trump a acuzat administrația predecesorului său, Joe Biden, pentru creșterea prețurilor și pentru problemele economice din prezent.

„Acum unsprezece luni, am moștenit o situație dezastruoasă și o repar”, a spus Trump, în cadrul unui discurs rapid de mai puțin de 20 de minute, potrivit Reuters.

Acesta a reiterat că succesul administrației sale în reducerea imigrației ilegale și scăderea prețurilor pentru anumite bunuri a fost o realizare semnificativă, promițând că prețurile vor scădea și mai mult în viitorul apropiat. „Voi reduce aceste prețuri ridicate și le voi reduce foarte repede”, a declarat Trump, generând aplauze din partea celor prezenți.

Cu toate acestea, sondajele recente arată o altă realitate. Doar 33% dintre americani sunt mulțumiți de politica economică a președintelui, iar acest lucru vine în contextul unei economii în care inflația continuă să crească, iar puterea de cumpărare rămâne scăzută. În ciuda acestor statistici, Trump a declarat că națiunea este „pregătită” pentru o perioadă de creștere economică, făcând referire la politicile fiscale și tarifare adoptate în timpul mandatului său.

„În urmă cu un an, țara noastră era practic moartă... Acum suntem cel mai fierbinte punct de pe harta investițiilor mondiale”, a afirmat Trump.

Un alt contrast în discursul președintelui a fost legat de măsurile economice care nu au primit încă sprijin semnificativ în Congres. Trump a propus un „dividend de război” de 1.776 de dolari pentru 1,45 milioane de membri ai armatei americane, anunțând că acest bonus va fi acordat săptămâna viitoare. De asemenea, președintele a susținut o propunere republicană de a trimite bani direct cetățenilor pentru a compensa costul asigurării de sănătate, o idee care nu a găsit încă un consens în rândul legislatorilor.

În ceea ce privește politica externă, Trump a făcut doar o mențiune scurtă despre conflictul din Gaza, fără a aborda în detaliu războiul din Ucraina sau tensiunile cu Venezuela, teme care au dominat agenda internațională pe parcursul primilor ani ai mandatului său.

În ciuda laudelor aduse administrației sale, Trump a fost acuzat de democrați că nu a oferit soluții concrete pentru problemele economice cu care se confruntă americanii. Senatorul Mark Warner din Virginia a calificat discursul drept „o încercare tristă de a distrage atenția”, iar guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a ironizat discursul președintelui, postând cuvântul „Eu” de peste 700 de ori pe rețelele sociale.