Președintele american, Donald Trump urmează să facă, astăzi, un anunț important privind Rusia. Între timp, acesta a declarat pentru presă ca va trimite în Ucraina sisteme de apărare de tip Patriot. „Trump este foarte supărat pe Putin. Anunțul său va fi foarte agresiv”, a declarat senatorul Lindsey Graham pentru agenția de presă. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că a avut o discuție „productivă” cu reprezentantul SUA Keith Kellogg la Kiev și o conversație despre „calea spre pace și ce putem face pentru a ajunge mai repede acolo”.

Între timp, Rusia susține că Ucraina a atacat un centru de instruire al centralei nucleare de la Zaporojie, aflate sub ocupație. Pe de altă parte, zeci de atacuri ale militarilor ruși asupra regiunii Sumî s-au soldat cu cinci morţi și mai mulți răniți. În context, sursele publicației Axios au declarat că Vladimir Putin i-a transmis lui Donald Trump că pregătește o nouă ofensivă împotriva Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat luni că Iulia Svirydenko este viitorul prim-ministru al Ucrainei, lansând în același timp și o remaniere guvernamentală. Totodată, NATO cere o coordonare mai strânsă cu Uniunea Europeană în industria de apărare şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina.

UPDATE Președintele SUA a declarat lună că Statele Unite vor impune Rusiei „tarife foarte dure” în termen de 50 de zile dacă nu se ajunge la un acord de pace cu Ucraina. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează G4media.ro. Trump a spus că este „foarte nemulțumit” de acțiunile Rusiei în timpul războiului din Ucraina.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avut o întrevedere cu generalul Keith Kellogg, reprezentant special al președintelui Statelor Unite ale Americii, care a sosit, luni, într-o vizită de o săptămână la Kiev. „M-am întâlnit cu generalul Keith Kellogg, reprezentant special al președintelui SUA. Am purtat o discuție productivă. Am abordat pașii concreți pe care îi putem face împreună pentru a apropia pacea: întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei, producția comună și achizițiile de armament în cooperare cu Europa. Desigur, am discutat și despre sancțiunile împotriva Rusiei și a celor care o sprijină. Contăm pe leadershipul Statelor Unite, deoarece este evident că Moscova nu se va opri, decât dacă ambițiile sale neadecvate vor fi stopate cu forța”, a transmis Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean i-a mulțumit lui Kellogg pentru vizita în Ucraina.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Moscova este pregătită să participe la a treia rundă de negocieri cu Ucraina, menționând totodată că Rusia încă așteaptă propuneri concrete privind momentul desfășurării discuțiilor, informează Baha. În plus, Peskov a afirmat că Rusia are în vedere că Statele Unite continuă să furnizeze arme Ucrainei, deși nu a precizat în ce măsură acest lucru va influența poziția Moscovei în negocieri. „S-a vorbit mult despre costurile ridicate și alte aspecte; acum se pare că aceste livrări vor fi plătite de Europa”, a spus el. Peskov a comentat și tensiunile cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în zona Mării Baltice, acuzând țările europene riverane că adoptă „politici agresive”. El a calificat exercițiile militare din Estonia, care implică muniție de război, drept o tentativă de „escaladare”, notează Mediafax.

UPDATE Poliția de frontieră din Finlanda a declanșat o anchetă privind un bărbat care a cerut azil după ce intrase ilegal în această ţară pe la frontiera rusă şi care, potrivit media locale, ar fi fost mai demult membru al grupului rus de mercenari Wagner, informează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni după-amiaza că a decis înlocuirea din funcție a premierului Denis Șmîhal, cea mai importantă remaniere a guvernului ucrainean de la începutul invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, relatează Reuters. „Am sugerat ca Iulia Svîrîdenko să conducă guvernul Ucrainei și să îi actualizeze semnificativ activitatea. Aștept cu nerăbdare să prezint programul de acțiune al noului guvern în viitorul apropiat”, a declarat Zelenski după o întâlnire pe care a avut-o cu Svîrîdenko. De profesie economistă, aceasta a ocupat funcția de prim-vicepremier al Ucrainei și ministru pentru Dezvoltare Economică și Comerț din noiembrie 2021, scrie HotNews.

UPDATE Pe mai multe canale de Telegram și conturi de TikTok afiliate grupărilor pro-ruse au apărut, în ultimele zile, informații potrivit cărora 10 soldați și ofițeri ai Armatei Naționale s-ar fi aflat în Ucraina. Ministerul Apărării dezminte aceste afirmații și le califică drept un fals intenționat. Potrivit unui comunicat oficial, autorii acestor mesaje pretind că patru dintre militari ar fi decedat, iar alți doi ar fi fost răniți în urma unui atac al forțelor ruse. „Această narațiune este un fals evident, răspândit intenționat cu scopul de a induce panică, de a submina încrederea în conducerea statului și de a genera confuzie într-un context preelectoral”, se arată în comunicat. Potrivit autorităților, niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în afara Republicii Moldova. 

UPDATE SUA și-ar putea schimba în curând cursul politicii lor față de Rusia, a declarat duminică senatorul republican Lindsey Graham pentru CBS. „Ne apropiem de un punct de cotitură în ceea ce privește invazia Rusiei în Ucraina”, a afirmat el. De luni de zile, Donald Trump a încercat să-l aducă la masa negocierilor pe Vladimir Putin, a amintit Graham. „A lăsat ușa deschisă în ceea ce privește Rusia. Acea ușă este pe cale să se închidă”, a adăugat el. Graham a subliniat că există sprijin în Senat în favoarea impunerii unor sancțiuni împotriva Moscovei și a altor țări care cumpără produse rusești și, prin urmare, „susțin mașinăria de război a lui Putin”. Senatorul a indicat că în Congres se discută despre un pachet care i-ar permite lui Trump să impună tarife de 500% oricărei țări care ajută Moscova, numind China, India și Brazilia ca țări care cumpără produse petroliere și alte mărfuri din Rusia. Graham a descris demersul ca pe un „baros” pe care Trump l-ar putea folosi pentru a pune capăt războiului din Ucraina, scrie Spotmedia.

UPDATE În ultimele șase luni, s-a mizat greșit pe ideea că o negociere condusă de SUA și Marea Britanie ar putea duce la o încetare a focului. Însă realitatea din teren contrazice acest optimism, scrie The Guardian. Un nou atac terestru rusesc se desfășoară în zona Velîkyi Burluk, la est de Harkov, iar bombardamentele asupra orașelor ucrainene au atins cote record, iar fostul ministru al apărării din Ucraina, Andriî Zagorodnîuk, propune o neutralizare strategică. Aceasta presupune o apărare activă și permanentă care să împiedice forțele ruse să avanseze sau să destabilizeze viața politică și economică a Ucrainei. Abordarea implică extinderea operațiunilor cu drone FPV la distanțe de până la 100 km, creând o zonă de excludere eficientă pentru trupele ruse. Pe mare, această strategie a dat deja rezultate: flota rusă din Marea Neagră a fost „înfrântă funcțional”, iar Ucraina a reușit să redeschidă unilateral coridorul de export pentru cereale din Odesa în 2023, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții patru rachete ghidate sol-aer S-300/400, precum și 136 de drone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au doborât 61 de drone în nordul, estul și centrul țării, iar 47 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar sau au fost bruiate. 28 de drone au lovit în zece locuri, iar în patru locuri au căzut resturi ale dronelor distruse, scrie Spotmedia.

UPDATE Şeful Statului Major General al Armatei Ruse, generalul Valeri Gherasimov, a inspectat grupul „Centru” al forţelor ruse care luptă în zona Pokrovsk din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Moscova, relatează Reuters.

UPDATE NATO „se pregătește activ” să folosească Republica Moldova drept „berbec” într-un posibil conflict armat cu Rusia, susține un comunicat remis luni de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), citat de TASS. Comunicatul remis luni de SVR vine în contextul în care în ultimele luni presa, dar și oficiali din Republica Moldova, au avertizat în mod repetat că Moscova a lansat o amplă campanie de dezinformare și influențare a alegerilor parlamentare ce vor fi organizate de Chișinău în data de 28 septembrie a acestui an, scrie HotNews.

UPDATE Belarus a doborât o dronă rusească în spațiul său aerian în timpul unui atac asupra Ucrainei în weekend, a declarat luni o sursă din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene (GUR) pentru Kyiv Independent. Potrivit acesteia, cel puțin trei zburau deasupra țării în acel moment. Un elicopter Mi-24 din Belarus, aflat într-o „misiune de control al spațiului aerian”, a detectat și distrus una dintre drone. „Se pare că epava (dronei) doborâte a căzut în regiunea Homel”, a adăugat sursa, scrie Spotmedia.

UPDATE Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov (66 de ani), este suspectat că are o amantă în vârstă de 23 de ani, care a publicat recent fotografii dintr-o călătorie efectuată într-o bază aeriană secretă a armatei ruse. Cazul a ajuns în atenția Dumei de Stat, relatează Obozrevatel, The Insider și RTVi, precum și alte publicații din Ucraina și din Rusia. Maria Șalaeva (23 de ani), prezentantă fie o „bloggeriță din Ekaterinburg”, fie o „escortă”, în funcție de publicație, pro sau anti-Kremlin, l-ar însoți pe Andrei Belousov în călătorii cu avionul la obiective strategice din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armate ucrainene vor continua să elimine ocupanții și să facă tot posibilul pentru a muta războiul pe teritoriul Federației Ruse. Potrivit preşedintelui, Ucraina pregătește noi lovituri pe distanțe lungi, scrie Rador. „Unitățile noastre vor continua să distrugă ocupantul și să facă tot posibilul pentru a muta războiul pe teritoriul Rusiei. Pregătim noile noastre lovituri cu rază lungă” – a declarat șeful statului. Zelenski a adăugat că Ucraina va răspunde dur la fiecare lovitură rusească asupra ucrainenilor. „Comandantul-şef (Oleksandr Sîrski – n.r.) a raportat despre distrugerea absolut justificată a ucigașilor ruși care au luat viața unui băiețel de un an din regiunea Herson” – a precizat Volodimir Zelenski. 

UPDATE Suedia își intensifică sprijinul militar acordat Ucrainei prin livrarea de noi tunuri autopropulsate Archer, renumite pentru eficacitatea și desfășurarea lor rapidă, potrivit Rador. Potrivit ministrului, aceste noi tunuri s-au dovedit foarte eficiente încă de la prima lor sosire în Ucraina, în ianuarie 2023. Utilizarea lor sporită necesită acum „tunuri noi”. Acestea sunt produse de o filială suedeză a gigantului armament BAE Systems. Raza lor de acțiune, de cel puțin treizeci de kilometri, poate ajunge, cu anumite proiectile, la cincizeci de kilometri. United24, o altă instituție media importantă din domeniul armamentului care acoperă războiul din Ucraina, îl numește „coșmarul rușilor”. 

UPDATE Într-un moment de criză profundă, cu armata rusă avansând constant în est și sub tirul continuu al bombardamentelor aeriene, Ucraina privește din nou spre Washington. Speranța ar putea veni de acolo.  Trei ani și jumătate de război au epuizat resursele Kievului, dar nu și așteptările. Trump a anunțat că va face luni un „anunț major” în privința Rusiei, exprimându-și totodată „frustrarea și dezamăgirea” față de ezitările Moscovei în procesul de pace. Totuși, după cum remarcă o analiză amplă a publicației The Kyiv Independent, dacă acest anunț nu va include un pachet substanțial de ajutor militar sau sancțiuni severe împotriva Kremlinului, impactul asupra războiului va fi minim. Pentru Ucraina, miza este vitală, iar relația cu Washingtonul este un echilibru fragil, greu de menținut, dar imposibil de rupt.

UPDATE Investitorii americani relansează un terminal cheie pentru exportul de cereale din Ucraina, după ce au preluat controlul de la presupuși fraudatori, într-un test al capacității Kievului de a atrage capital pentru a-și reconstrui economia în al patrulea an de război, informează Financial Times, scrie Digi24.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat duminică cheltuieli militare suplimentare de 6,5 miliarde de euro în următorii doi ani din cauza amenințărilor noi și fără precedent, de la Rusia la proliferarea nucleară, teroriști și atacuri online, scrie AP News. Liderul francez a prezentat planurile de cheltuieli într-un discurs amplu în care a solicitat intensificarea eforturilor pentru protejarea Europei și sprijinirea Ucrainei în războiul său împotriva invaziei la scară largă a Rusiei. El a declarat că Franța va urmări să cheltuiască 64 de miliarde de euro în cheltuieli anuale pentru apărare în 2027, ultimul an al celui de-al doilea mandat al său. Aceasta ar fi dublul cheltuielilor anuale de 32 de miliarde de euro când a devenit președinte în 2017. „Din 1945, libertatea nu a fost niciodată atât de amenințată și niciodată atât de grav”, a spus Macron în tradiționalul discurs al președintelui francez adresat militarilor în ajunul sărbătorii naționale Ziua Bastiliei. „Trăim o revenire la faptul unei amenințări nucleare și o proliferare a conflictelor majore”. „Pentru a fi liberi în această lume, trebuie să fim temuți. Pentru a fi temuți, trebuie să fim puternici”, a spus el.

UPDATE Președintele american Donald Trump și-a anunțat intenția de a trimite sisteme de apărare aeriană Patriot în Ucraina, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra teritoriului ucrainean. Trump a precizat că rachetele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei, fără a menționa însă câte unități vor fi livrate, scrie Adevărul. Potrivit liderului de la Washington, costul acestora va fi acoperit integral de Uniunea Europeană.

UPDATE Președintele american Donald Trump va anunța luni un nou plan de furnizare de arme Ucrainei, iar acest plan va include nu numai sisteme antiaeriene, ci și arme ofensive, transmite, citând surse anonime informate, site-ul  Axios, citat de BBC. „Două surse au declarat pentru Axios că au motive să creadă că planul va include rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea atinge ținte aflate adânc în interiorul Rusiei, inclusiv Moscova, deși niciuna nu avea informații despre vreo decizie finală”, scrie Axios . „Putin l-a enervat foarte tare pe Trump. Declarația sa de mâine va fi foarte asertivă”, citează ziarul declarația senatorului republican Lindsey Graham. Axios a aflat că noul plan va fi anunțat la o întâlnire între Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin l-a avertizat pe președintele american Donald Trump, în timpul conversației telefonice purtate pe 3 iulie, că pune la cale o nouă ofensivă împotriva Ucrainei, care ar putea fi declanșată în cel mult 60 de zile, dezvăluie Axios, care citează o sursă familiarizată cu această discuție. Potrivit sursei citate de Axios, Putin i-a transmis în mod clar lui Trump că intenționează să intensifice și mai mult războiul său împotriva Ucrainei. Scopul liderului de la Kremlin este ca armata rusă să ajungă la granițele administrative ale regiunilor ucrainene considerate ca fiind anexate la Rusia.

UPDATE Orașul ucrainean Harkiv a fost, din nou, ținta unui atac cu drone de tip kamikaze, în noaptea de duminică spre luni. Potrivit primarului Ihor Terehov, atacul a avut loc în cartierul Nemişliansk, unde o dronă rusească a lovit carosabilul. Terehov a precizat că, potrivit informațiilor preliminare, ar fi vorba despre o dronă de tip Molnia, însă tipul exact al aparatului este în curs de identificare, potrivit Rador.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut ideea cenzurii militare și susține că unii exagerează materiale cu conținut patriotic.„Într-adevăr, în acest sens, a avut loc o transformare puternică pe parcursul a doar trei ani în Rusia. Numărul de materiale cu conținut patriotic sau cu aspirații patriotice este foarte mare. Unii chiar exagerează, dar vor exista mereu și unii cărora li se poate aplica proverbul „învață-l pe nebun să se roage la Dumnezeu”, a declarat Peskov, comentând afirmația că o agendă patriotică pozitivă a început recent să domine în mass-media din Rusia. Peskov a recunoscut că în Rusia există o „cenzură militară”, care ar putea fi menținută pe termen nedeterminat. El spune că suprimarea informațiilor critice la adresa regimului este o „acțiune justificată” și a recunoscut că este o „măsură fără precedent” asupra mass-media, notează Ziare.com.

UPDATE Trimisul special al președintelui american Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a sosit luni la Kiev pentru a discuta despre securitate și sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat șeful administrației prezidențiale ucrainene, citat de Reuters. „Apărarea, consolidarea securității, armamentul, sancțiunile, protejarea poporului nostru, consolidarea cooperării între Ucraina și Statele Unite, sunt multe subiecte de discutat”, a scris Andriy Yermak pe aplicația de mesagerie Telegram.

UPDATE Administrația Militară Regională Sumî raportează că, în intervalul 13-14 iulie, forțele armate ruse au lansat peste 90 de atacuri asupra regiunii, vizând 32 de localități din 14 comunități teritoriale. Zecile de atacuri ale Rusiei asupra regiunii s-au soldat cu cinci morţi și mai mulți răniți, notează Rador.

UPDATE Trei drone ucrainene au atacat, duminică seara, un centru de instruire al centralei nucleare de la Zaporojie, a anunțat luni administrația rusă instalată la centrala controlată de Rusia în Ucraina. „Inamicul a folosit trei vehicule aeriene fără pilot”, a transmis administrația rusă pe canalul său de Telegram. A mai fost menționat faptul că nu au fost raportate pagube critice în urma atacului, conform Reuters, citat de Adevărul. Sursa citată precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile furnizate de autoritățile ruse.

UPDATE Jurnaliștii de la „The New York Times” au publicat recent un amplu reportaj realizat în orașul Sudja, din regiunea rusă Kursk, în zone recucerite de forțele rusești după una dintre cele mai importante incursiuni ucrainene de la începutul războiului din 2022. Articolul semnat de jurnalista Nanna Heitmann a fost întâmpinat cu dezaprobare de autoritățile de la Kiev, care acuză ziarul american că „relatează alături de criminalii de război ruși”, potrivit Adevărul.

UPDATE Danemarca va oferi șapte milioane de milioane de euro în următorii patru ani pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Acest lucru a fost anunțat de ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său moldovean, Anatolie Nosatîi, în timpul vizitei sale la Chișinău.

UPDATE Armata ucraineană va fi capabilă să oprească operațiunile ofensive ale armatei ruse datorită noilor capabilități ale armelor anti-drone, relatează focus.ua și Forbes. Potrivit celor două publicații, este vorba de un cartuș special de calibrul 4,56 mm care se descompune în 4-5 bile în zbor și poate neutraliza dronele rusești. Odată ce aceste cartușe vor intra în acțiune, rușilor le va fi mai dificil să spioneze pozițiile ucrainene și să efectueze atacuri. Compatibile cu puștile de asalt obișnuite ale armatei ucrainene, aceste cartușe anti-drone sunt așteptate cu nerăbdare, în condițiile în care invadatorii operează pe câmpul de luptă cu un număr mare de drone și grupuri mici de asalt.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.