Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze pe mai multe fronturi. Fostul premier israelian Ehud Olmert a criticat dur planul unui „oraș umanitar” în Gaza, catalogându-l drept un posibil „lagăr de concentrare”, în timp ce miniștrii israelieni insistă asupra proiectului estimat la miliarde de euro.

În paralel, coaliția guvernamentală a lui Netanyahu se clatină după retragerea unui partid ultrareligios, UE discută un nou acord umanitar cu Israelul, iar violențele din Siria se intensifică. Iranul amenință cu întreruperea negocierilor nucleare, iar prețurile petrolului au scăzut, în contextul noilor sancțiuni anunțate de SUA contra Rusiei.

UPDATE Fostul prim-ministru israelian Ehud Olmert a avertizat că un „oraş umanitar” planificat în Gaza, destinat să găzduiască sute de mii de palestinieni, ar fi un „lagăr de concentrare”, potrivit CNN, transmite Digi24. Ca răspuns la comentariile lui Olmert, biroul prim-ministrului Netanyahu l-a numit pe acesta „un infractor condamnat care dezonorează Israelul”. Ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat săptămâna trecută că a cerut armatei să avanseze planurile pentru această zonă, care ar urma să conţină întreaga populaţie din Gaza. Zona ar urma să fie construită pe ruinele oraşului Rafah din sudul Gazei, iar odată ce palestinienii ar intra în zonă, nu li s-ar mai permite să plece. Katz a promis, de asemenea, să pună în aplicare un plan pentru emigrarea palestinienilor din Gaza, scrie News.ro. „Este un lagăr de concentrare. Îmi pare rău", a declarat Olmert duminică pentru ziarul The Guardian. „Dacă ei (palestinienii) vor fi deportaţi în noul «oraş umanitar», atunci puteţi spune că acest lucru face parte dintr-o epurare etnică”.

UPDATE Controversatul plan de creare a unui „oraș umanitar” în Fâșia Gaza, susținut de miniștrii israelieni ai apărării și de finanțe, ar putea afecta puternic finanțele publice israeliene, potrivit unor responsabili din Ministerul de Finanțe al cabinetului condus de premierul Benjamin Netanyahu, relatează luni postul de televiziune local i24News, conform Agerpres. Estimat la 15 miliarde de shekeli (aproximativ 3,8 miliarde de euro) în faza sa inițială, proiectul ar necesita apoi 10 miliarde de shekeli (2,5 miliarde de euro) suplimentar în fiecare an pentru funcționarea sa. O sumă pe care responsabilii respectivi o consideră dificil de absorbit de bugetul național fără unele măsuri drastice: creșterea impozitelor, reducerea bugetelor pentru sănătate, educație și servicii sociale.

UPDATE Miniștrii de externe ai Uniunii Europene discută marți, la Bruxelles, un acord recent cu Israelul privind livrarea de ajutoare umanitare în Gaza, în contextul în care presiunile cresc din cauza încălcărilor drepturilor omului, transmite Mediafax. Diplomații europeni analizează marți un nou acord cu Israelul pentru intensificarea livrărilor de ajutor umanitar către Gaza, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene. „Am ajuns la o înțelegere comună cu Israelul pentru a îmbunătăți situația de pe teren, dar nu e vorba doar de hârtie, ci de punerea în aplicare a acordului,” a declarat Kallas înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE.

UPDATE Unul dintre partidele ultrareligioase din Israel, Iudaismul Unit al Torei (Yahadut HaTorah), a anunţat că părăseşte coaliţia de guvernare a premierului Benjamin Netanyahu din cauza unei îndelungate dispute legate de eşecul elaborării unui proiect de lege care să-i scutească de serviciul militar pe studenţii yeshiva (ai instituţiilor de învăţământ evreieşti tradiţionale), relatează marţi Reuters, conform Digi24. Şase dintre cei şapte membri rămaşi până acum în coaliţie ai formaţiunii, care este alcătuită din facţiunile Degel Hatorah şi Agudat Yisrael, au trimis scrisori de demisie, după ce Yitzhak Goldknopf, preşedintele ei, a demisionat în urmă cu o lună. În urma plecării lor, Netanyahu ar rămâne cu o majoritate extrem de restrânsă, de 61 de mandate în Knessetul - parlamentul unicameral israelian - cu un total de 120 de locuri. Nu este clar dacă Shas, un alt partid ultrareligios, va lua o decizie similară.

UPDATE Regatul Unit va începe să proceseze din nou cererile de azil siriene, la mai mult de şapte luni după ce deciziile au fost suspendate în urma căderii regimului Assad, anunţă BBC, conform News.ro. Ministrul azilului, Dame Angela Eagle, a declarat că Ministerul de Interne a „lucrat pentru a ridica pauza de îndată ce au existat suficiente informaţii pentru a face determinări exacte şi bine dovedite”. Ea a spus că cererile ar putea fi acum prelucrate, iar întoarcerile în Siria efectuate în conformitate cu aceasta.

UPDATE Luni seara, forţe guvernamentale siriene înaintau către oraşul Suwayda, cu populaţie majoritar druză, în pofida opoziţiei Israelului, care a desfăşurat atacuri în sectorul în care confruntări armate între druzi şi beduini s-au soldat cu aproximativ 100 de morţi, potrivit unui ONG, transmite Adevărul. Noile violenţe intercomunitare ilustrează provocările cu care se confruntă puterea interimară a lui Ahmad al-Sharaa după ce l-a răsturnat de la putere pe Bashar al-Assad, la 8 decembrie, într-o ţară devastată de 14 ani de Război Civil.

UPDATE Negocieri cu privire la programul nuclear iranian „nu vor avea loc”, dacă Statele Unite continuă să ceară ca Iranul să abandoneze îmbogăţirea uraniului, avertizează luni un consilier al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, Ali Akbar Velayati, relatează AFP, conform News.ro. „Dacă negocierile trebuie să fie condiţionate de oprirea îmbogăţirii (uraniului), asemenea negocieri nu vor avea cu siguranţă loc”, avertizează, citat de agenţia oficială iraniană de presă Irna,  Ali Akbar Velayati.

UPDATE Armata israeliană a afirmat luni că nu va permite o prezență militară în sudul Siriei, unde a atacat mai multe tancuri în apropierea orașului Suwayda, locul unor intense confruntări soldate cu zeci de morți între triburi beduine sunnite și combatanți druzi, informează AFP, conform Agerpres. „Prezența acestor (tancuri) în sudul Siriei ar putea constitui o amenințare la adresa statului Israel. Armata israeliană nu va permite instituirea unei amenințări militare în sudul Siriei și va acționa în consecință”, a avertizat armata israeliană într-un comunicat.

UPDATE Preţurile petrolului au scăzut luni cu peste 1,6%, pe fondul incertitudinilor legate de posibile sancţiuni americane împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc, anunţate de preşedintele Donald Trump din cauza războiului din Ucraina, transmite Reuters, conform News.ro. Investitorii analizează impactul potenţial asupra ofertei globale, dar şi efectele tarifelor comerciale anunţate recent. Preţul petrolului Brent a coborât cu 1,6%, până la 69,25 dolari/baril, iar cel al West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,06%, până la 67,04 dolari/baril.