Bombardamentele lansate de forțele Rusiei au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit alte cel puțin 53, inclusiv patru copii, în diferite regiuni ale Ucrainei în ultimele 24 de ore, relatează Kyiv Independent, care citează autoritățile regionale. Aceste noi evoluții vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a dat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a opri războiul din Ucraina și a anunțat un plan de înarmare a Kievului cu tehnică de luptă a SUA prin intermediul țărilor europene din NATO. Astfel, în regiunea Sumî, 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor rusești asupra capitalei regionale, printre răniți aflându-se o fată de 14 ani.

Totodată, Moscova afirmă că sunt 17 răniți și a doborât 55 de drone, după un atac lansat de forțele Kievului. Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri. Ambele părți neagă că ar viza civili în atacurile lor. Cu toate acestea, mii de civili au murit în conflict, majoritatea fiind ucraineni. Kremlinul a reacționat marți cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale președintelui SUA și ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, relatează Reuters și AFP.

UPDATE Grupul „Getica", format din români care luptă împotriva agresiunii ilegale a Federației Ruse în Ucraina, îl acuză pe George Simion că a primit, în trecut, suma de 15.000 de dolari de la un agent FSB pentru a compromite miscarea unionistă din Republica Moldova, scrie Adevărul.

UPDATE Franța a identificat Rusia drept „cea mai directă” amenințare la adresa intereselor sale și a stabilității continentului european în noul său document de stat privind Revizuirea strategiei naționale, publicat pe 14 iulie. „În plus, Rusia folosește toate mijloacele de care dispune pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și pentru a contesta ordinea internațională în propriul său interes”, menționează documentul, care scoate în evidență și activitățile subversive pe care Moscova le desfășoară pe continentul european, scrie marți The Kyiv Independent.

UPDATE Daniel Martindale, un cetăţean american care a ajutat Kremlinul să vizeze trupele ucrainene şi care a fost apoi extras din estul Ucrainei de forţele speciale ruse, a primit marţi paşaport rusesc în semn de recunoaştere a meritelor lui, relatează Reuters.

UPDATE Președinta Republicii Moldova a reacționat luni seară la acuzațiile lansate în aceeași zi de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), conform cărora NATO ar intenționa să implice Chișinăul într-un conflict cu Moscova, și a calificat alegațiile SVR drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război aș încălca neutralitatea țării”, a scris Maia Sandu pe rețelele sociale. 

UPDATE Președintele american Donald Trump a crezut inițial că l-ar putea convinge ușor pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii sale militare din Ucraina, dar și-a dat în cele din urmă seama că singura modalitate de a opri războiul este să crească costurile pentru Rusia, scrie editorialistul David Ignatius în The Washington Post.

UPDATE Șefa diplomației europene Kaja Kallas s-a declarat marți optimistă în legătură cu faptul că cele 27 de țări membre vor conveni asupra unui al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, pachet ce ar presupune o nouă plafonare a prețurilor la petrolul rusesc, informează AFP, potrivit Agerpres. 

UPDATE Ziarul britanic Financial Times confirmă că președintele american Donald Trump l-a întrebat recent pe Volodimir Zelenski dacă Ucraina ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburgul, scrie BBC. „Vladimir, poți să lovești Moscova? Poți să lovești și Sankt Petersburgul?” a întrebat Trump, potrivit surselor FT. Potrivit informațiilor lor, Zelenski a răspuns: „Absolut. Putem, dacă ne dați arme”. Potrivit unui oficial occidental anonim, citat de autorii publicației, discuțiile dintre președinții ucrainean și american indică o dorință tot mai mare a aliaților Kievului de a furniza forțelor armate ucrainene arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la moscoviți”, scrie G4media.

UPDATE Rada Supremă a Ucrainei a aprobat, marți, extinderea cu 90 de zile a regimului de funcţionare a legii marțiale și a mobilizării generale, până la data de 5 noiembrie 2025. Decizia a fost luată prin vot asupra proiectelor de lege nr. 13471 și nr. 13472, susținute de 320 de deputați, cu un vot împotrivă – cel al parlamentarului Oleksi Honcearenko. Aceasta este a 16-a prelungire consecutivă adoptată de Parlament, de la începutul invaziei ruse la scară largă, lansată de Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022. Președintele Volodimir Zelenski a propus prelungirea acestor măsuri în data de 14 iulie, cu aplicabilitate începând din 7 august. După votul din legislativ, urmează ca șeful statului să promulge cele două acte normative, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții un atac de artilerie asupra orașului Huliaipole din regiunea Zaporojie, rănind două persoane. Mai multe incendii au izbucnit, de asemenea, în orașul Zaporojie și în raionul cu același nume din cauza atacurilor cu drone rusești, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare a regiunii Zaporojie. Oficialul a adăugat că undele de șoc și resturile de drone au avariat un depozit și o clădire de birouri. El a menționat, de asemenea, că rușii au atacat Zaporojie cu drone încă de luni seară, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută un atac asupra localității Șoțka din regiunea Sumî. O persoană a fost rănită și s-au înregistrat mai multe pagube, a anunțat Oleh Hrîhorov, șeful administrației militare regionale. Acesta a relatat că rușii au lovit un spital de psihiatrie, o clădire a unității medicale fiind distrusă. De asemenea, 11 clădiri înalte și peste 10 case au fost avariate, scrie Spotmedia.

UPDATE NATO „devine acum opusul” învechitului, deoarece alți membri ai alianței „își plătesc singuri facturile”, a declarat marți președintele american Donald Trump, scrie POLITICO. Trump, care a criticat în mod repetat NATO și și-a exprimat ambivalența cu privire la clauza sa de apărare colectivă, a părut să își înmoaie poziția față de alianța militară. El a declarat într-un interviu pentru BBC că NATO se descurcă „mult mai bine” și a adăugat: „Cred că apărarea colectivă este în regulă”, notează AlephNews.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a avut o intervenţie la reuniunea de marţi a Consiliului miniștrilor de externe ai UE, în cadru căreia a solicitat măsuri ferme din partea partenerilor europeni pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, creșterea presiunii transatlantice asupra agresorului rus și facilitarea parcursului de aderare al ţării la Uniunea Europeană. Într-un mesaj postat pe X, Sibiha a menţionat că i-a informat pe oficialii europeni despre recentele atacuri rusești și necesitatea urgentă de protejare a spațiului aerian ucrainean. „Este în interesul tuturor să privăm Rusia de resurse. Trebuie să reducem veniturile Rusiei din petrol. Sancțiunile nu mai pot fi amânate” – a subliniat Sibiha. Potrivit acestuia, Moscova urmărește trei obiective: tergiversarea încheierii războiului, întârzierea sancțiunilor și excluderea Statelor Unite din inițiativele de pace, potrivit Rador.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că, în opinia sa, Regatul Unit ar lupta pentru a apăra Statele Unite, dar a sugerat că nu poate spune acelaşi lucru despre Uniunea Europeană, acest lucru reprezentând un factor în decizia sa de a nu semna un acord comercial cu blocul comunitar, a consemnat marţi Reuters.

UPDATE Autoritățile ucrainene au emis, marţi, o alertă de raid aerian pe întreg teritoriul ţării, ca urmare a decolării a două aeronave MiG-31K de pe aerodromul rusesc Savasleika. Alerta a fost activată în jurul orei 14:00. Potrivit unui comunicat publicat de Forțele Aeriene ucrainene, există pericol de atac cu rachete balistice Kinjal, transportate de acest tip de avion.

UPDATE Kremlinul a transmis marți, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că ultimele declarații ale președintelui american Donald Trump, inclusiv amenințările cu sancțiuni împotriva cumpărătorilor de produse rusești, sunt grave și necesită analiză, scrie Antena3. Decizia Washingtonului și a sateliților săi din NATO și din Uniunea Europeană de a pompa arme în Ucraina este percepută de Kiev nu ca un semnal privind reglementarea, ci pentru continuarea ostilităților, a remarcat în cadrul unui briefing susţinut marţi, Dmitri Peskov.

UPDATE Prima cursă aeriană de la Moscova la Phenian, capitala Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC, Coreea de Nord), este programată pentru 27 iulie, a anunţat luni Ministerul Transporturilor din Rusia, informează marţi agenţia de presă chineză Xinhua.

UPDATE Forțele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 14 spre 15 iulie, armata rusă a bombardat teritoriul ucrainean cu 267 de drone, majoritatea de tip Shahed-131/136. Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să neutralizeze 178 de drone Shahed şi alte tipuri de aparate de zbor, în timp ce alte 66 de drone false au fost suprimate cu ajutorul echipamentelor de război electronic. 23 dintre dronele folosite de ruşi au lovit în şapte locuri din Ucraina, în timp ce, în alte nouă locuri, au fost înregistrate căderi de fragmente din dronele doborâte de apărarea antiaeriană, scrie Rador.

UPDATE România va deveni prima țară europeană care achiziționează sistemul de apărare aeriană Iron Dome, în cadrul unui program mai amplu de modernizare a apărării antiaeriene. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat TVR, confirmând că semnarea contractului pentru sistemul SHORAD-VSHORAD este programată pentru toamna lui 2025, potrivit publicației Defence Industry Europe.

UPDATE Corriere della Sera adopta un ton mai realist și arată că ”50 de zile înseamnă mult” și că este un interval în care Trump își poate schimba punctul de vedere, un lucru pe care mizează și Rusia, și India, și China. ”Rămâne întrebarea obișnuită: este Trump pregătit să-l pedepsească pe Putin?”, scrie ziarul Italian. De altfel, un reporter l-a întrebat pe președintele SUA ce vă face dacă Putin va alege să escaladeze conflictul din Ucraina. Răspunsul lui Trump: ”Nu îmi puneți o asemenea întrebare”.

UPDATE Înaltul reprezentant al politicii externe europene, Kaja Kallas, a reacționat rapid după ce președintele Trump a declarat, ieri, că va impune sancțiuni și tarife suplimentare pentru aliații Rusiei și că oferă Kremlinului un ultimatum de 50 de zile pentru a încheia pacea cu Ucraina. “Pe de o parte, este foarte bine faptul că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile este o durată foarte lungă, având în vedere că Rusia ucide civili nevinovați”, a declarat Kaja Kallas, scrie Biziday.

UPDATE Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, care s-a întâlnit luni cu omologul american, Pete Hegseth, a subliniat că vor trece luni de zile până când primele sisteme de apărare antirachetă Patriot vor ajunge în Ucraina. Donald Trump a insistat că livrările vor avea loc “în câteva zile”, ceea ce înseamnă că planul ar putea presupune ca Germania și alte țări europene să trimită Ucrainei o parte din stocurile lor existente de rachete Patriot, înainte de a fi suplimentate cu rachete noi din SUA. Germania a donat până acum Ucrainei trei dintre propriile sale sisteme Patriot, păstrând nouă – mult mai puține decât cele 36 de baterii Patriot pe care le avea în perioada de vârf a Războiului Rece, conform Reuters.

UPDATE Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat marţi că Moscovei "nu-i pasă" de ceea ce politicianul rus a descris ca fiind "ultimatumul teatral" pe care preşedintele american Donald Trump i l-a dat Kremlinului cu o zi înainte în cazul în care nu acceptă un acord de pace cu Ucraina, informează Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat cu Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică exclusivă cu BBC. Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”. Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile, potrivit G4media.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pentru disponibilitatea sa de a proteja viețile ucrainenilor. Cuvintele au fost adresate după întâlnirea omologului american cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Într-un discurs video susținut seara, președintele Volodimir Zelenski a declarat: „Îi sunt recunoscător președintelui Trump pentru disponibilitatea sa de a sprijini protejarea vieții oamenilor noștri”. Mesajul a venit la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că va trimite arme Ucrainei și că oferă Rusiei un termen de 50 de zile pentru a accepta o încetare a focului, avertizând că, în caz contrar, va impune sancțiuni.

UPDATE Miniştrii afacerilor externe ai Uniunii Europene se întâlnesc marţi la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, întrucât o decizie privind cel de-al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este încă în așteptare, informează dpa. Setul de măsuri punitive propus de Comisia Europeană în iunie vizează sectoarele financiar şi energetic ale Rusiei, ca răspuns la refuzul preşedintelui Vladimir Putin de a accepta un armistițiu necondiţionat în Ucraina, potrivit Agerpres.

UPDATE Ucraina a lansat multiple atacuri aeriene asupra Lipeţk, o regiune strategică importantă, care găzduiește o bază aeriană ce constituie principalul centru de instruire al Forţelor Aeriene şi Spațiale Ruse. Cel puţin 17 persoane au fost rănite, iar case şi alte clădiri au fost avariate ca urmare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul nopţii asupra regiunilor ruseşti învecinate Lipeţk şi Voronej, au declarat marţi guvernatorii acestor regiuni. Rusia afirmă că a distrus în total 55 de drone ucrainene în timpul nopţii, relatează Reuters.  

UPDATE Unitățile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 12 drone deasupra regiunii Voronej, care se învecinează cu Ucraina, a declarat guvernatorul Aleksandr Gusev pe aplicația de mesagerie Telegram. Șaisprezece persoane, printre care un adolescent, au fost rănite în urma atacului, a spus el. Clădiri rezidențiale din oraşul Voronej şi din împrejurimi au fost avariate, precum şi facilități comerciale din întreaga regiune, a precizat Gusev, potrivit news.ro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că negocierile purtate cu Statele Unite şi cu ţările europene în vederea încheierii războiului cu Rusia sunt „foarte aproape de un rezultat real”, relatează Reuters. Negociatorii ucraineni, conduși de Rustem Umerov, împreună cu reprezentanți din Europa, au avut o serie de întâlniri cu emisarii SUA, inclusiv în ultimele zile în Florida. Negociatorul rus Kirill Dmitriev, trimisul preşedintelui Vladimir Putin pentru investiții, a purtat, de asemenea, discuții separate cu oficialii americani în Florida. „Rusia are un tipar de a lansa atacuri ample în timpul sărbătorilor”, a spus Volodimir Zelenski. Liderul ucrainean a cerut atenție sporită asupra apărării aeriene și protecției civile între 23 și 25 decembrie, pentru a preveni atacurile rusești, scrie Kyiv Post.

Între timp, forțele ruse au lansat în noaptea de luni spre marți, 23 decembrie, un atac de amploare cu rachete și drone asupra mai multor regiuni ale Ucrainei, vizând în principal infrastructura energetică, au anunțat autoritățile ucrainene. Apărarea aeriană a doborât și bruiat cea mai mare parte a țintelor în nordul, sudul și estul Ucrainei. Forțele ruse au lansat un atac masiv şi asupra regiunii Odesa, de lângă Republica Moldova. O persoană a fost rănită, iar instalațiile de infrastructură energetică au fost cuprinse de incendii. Intervențiile salvatorilor au fost complicate de alertele de raid aerian repetate.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat dimineață întreruperi ale curentului în regiunile Rivne, Ternopil și Hmelnițkîi. Ukrenergo a anunţat un „atac masiv cu rachete şi drone” şi a precizat că lucrări de rapraţii urmează să înceapă imediat ce condiţiile de securitate le permit, scrie Spotmedia.

UPDATE O femeie a murit, iar trei persoane, inclusiv o fată de 16 ani, au fost rănite într-un atac nocturn de amploare în regiunea Kiev. Trei case din două raioane au fost avariate. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că resturi de dronă au căzut lângă un bloc din cartierul Sviatoșînskîi, iar trei persoane au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda.

UPDATE Anul 2026 va debuta, cel mai probabil, cu o posibilă schimbare tactică din partea forțelor ruse, sunt de părere românii din batalionul Getica. Atenția strategică a Rusiei se va îndrepta asupra regiunii Odesa, care face parte din „Novorossia”, despre care Putin a menționat recent în contextul unor pretenții teritoriale. În contextul în care Odessa are frontieră directă cu România și Republica Moldova, o astfel de evoluția ar complica situația strategică din cele două țări. „Getica” este un batalion voluntar românesc pro-Ucraina (Român Battlegroup „Getica”), format din cetăţeni români și din Republica Moldova care s-au înrolat pentru a sprijini Ucraina în conflictul cu Rusia. Grupul face parte din Legiunea Internațională pentru Apărarea Ucrainei și operează ca unitate de infanterie ușoară, scrie Adevărul.

UPDATE Johann Wadephul, ministrul german de Externe, a declarat, într-un interviu acordat publicației DPA, că Moscova ar putea să profite de o eventuală încetare a focului în Ucraina și să-și intensifice pregătirile pentru atacarea unui stat membru NATO. Deși oficialul german a subliniat că nu dorește să speculeze asupra probabilității ca acest lucru să se întâmple, el a declarat: „Nu pot decât să ne sfătuiesc să ne pregătim pentru eventualitatea ca acest lucru să se întâmple”. El a menționat că NATO își extinde structurile de apărare, însă Europa nu trebuie să se culce pe o ureche dacă eforturile de a ajunge la un armistițiu în Ucraina vor avea succes, scrie Mediafax.

UPDATE Cel puţin trei oameni au murit după ce forţele ruse au lansat peste 650 de drone şi zeci de rachete împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei începând de luni seară şi până la primele ore ale dimineţii de marţi, într-un atac pe care premierul ucrainean Iulia Sviridenko l-a descris drept "un atac deliberat şi cinic al Rusiei în ajunul Crăciunului", informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE În noaptea de 23 decembrie, forțele ruse au lansat un atac „masiv” asupra infrastructurii critice a Ucrainei, folosind peste 600 de drone și zeci de rachete. Atacul a provocat întreruperea de urgență a alimentării cu energie electrică în toată țara, în timp ce ucrainenii se pregătesc să sărbătorească Crăciunul, transmite Reuters.

UPDATE La aproape o lună de la îndepărtarea celui mai apropiat colaborator al său, președintele Volodimir Zelenski conduce Ucraina fără un șef formal al Administrației Prezidențiale. În lipsa unui succesor imediat, atribuțiile-cheie rămân concentrate în mâinile președintelui, notează Adevărul.

UPDATE Finlanda explică decizia prin intensificarea amenințărilor venite dinspre Rusia, stat cu care împarte o graniță terestră de peste 1.300 de kilometri. Oficialii de la Helsinki consideră că situația geopolitică actuală impune o mobilizare mai amplă și o pregătire militară sporită. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a precizat că măsura face parte dintr-un set mai extins de reforme. Acestea sunt menite să consolideze apărarea națională și să o aducă la nivelul standardelor NATO, scrie Euromaidanpress.com.

UPDATE Suntem foarte aproape de o pace în Ucraina – spun mai mulți diplomați și analiști americani și europeni. Există însă două „puncte fierbinți” ale unui viitor tratat de pace: cedarea unor teritorii ucrainene și garanțiile de securitate pe care SUA le-ar acorda Ucrainei, notează Adevărul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că discuțiile purtate cu Statele Unite și partenerii europeni privind încheierea războiului cu Rusia se apropie de un punct decisiv. Negocierile au loc în paralel cu contacte separate între oficiali ruși și americani. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că negocierile desfășurate cu Statele Unite și cu țările europene pentru oprirea războiului declanșat de Rusia sunt „foarte aproape de un rezultat real”, scrie NewsWeek.

UPDATE Încălcarea repetată de către Kremlin a normelor dreptului internațional impune oferirea unor garanții de securitate solide Ucrainei pentru a preveni reluarea agresiunii ruse. Rusia își declară disponibilitatea de a oficializa juridic intenția de a nu ataca țările UE și NATO, dar acțiunile sale demonstrează nulitatea unor astfel de promisiuni. Încălcarea repetată de către Kremlin a normelor dreptului internațional subliniază necesitatea oferirii unor garanții de securitate fiabile pentru Ucraina, pentru a preveni reluarea agresiunii ruse. Despre aceasta se menționează într-un material al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), relatează UNN. Analiștii indică, în special, declarația recentă a adjunctului ministrului de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, conform căruia Federația Rusă este gata să oficializeze juridic intenția sa de a nu ataca statele Uniunii Europene și NATO într-o viitoare rezoluție privind încetarea războiului din Ucraina. Aceștia subliniază că dictatorul rus Vladimir Putin și-a demonstrat în repetate rânduri disponibilitatea de a schimba legislația rusă în scopuri proprii, inclusiv prin modificarea Constituției Rusiei în 2020, pentru a-i permite să rămână în funcția de președinte. „Modul în care Kremlinul încalcă acordurile internaționale și își modifică propria constituție demonstrează nulitatea unor astfel de promisiuni rusești”, subliniază analiștii, potrivit Libertatea Cuvîntului.

UPDATE Politicianul german de extremă dreaptă Ringo Mühlmann a manifestat un interes notabil pentru obținerea și expunerea unor informații pe care adversarii săi politici le consideră de un real interes pentru serviciile de informații rusești, scrie Politico. 

UPDATE De la începutul războiului din Ucraina, instanțele ruse au condamnat peste 1.000 de persoane pentru acuzații de trădare și spionaj, potrivit unui nou studiu realizat de analistul Kirill Parubets. Numai în anul 2025, instanțele au pronunțat 468 de astfel de verdicte – cea mai mare cifră anuală din 1997, atunci când a intrat în vigoare actualul Cod Penal al Rusiei, potrivit Gândul.

UPDATE Avioane poloneze și ale aliaților au fost trimise marți dimineață pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez după ce Rusia a lansat atacuri aeriene asupra vestului Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au declarat forțele armate. „Avioane de vânătoare au fost desfășurate în misiune rapidă, iar sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au fost puse în stare de pregătire sporită”, a transmis comandamentul operațional al forțelor armate pe rețeaua X. „Aceste măsuri sunt de natură preventivă și vizează securizarea și protejarea

UPDATE Sistemele radar ale Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au detectat, în noaptea de luni spre marți, două ţinte aeriene în spaţiul ucrainean, în apropierea graniţei cu România, iar autorităţile au emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din Tulcea și Galați, anunță oficialii într-un comunicat de presă. Dronele se deplasau pe direcţia Reni şi Chilia, în contextul unor atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene. Ministerul Apărării Naţionale a confirmat că nu au existat pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, dar locuitorii din nordul județului Tulcea şi sud-estul județului Galaţi au primit mesaje de avertizare RO-Alert.

UPDATE Prietenul european al lui Trump a fost zdruncinat de Casa Albă, avertizând că noua poziție a Statelor Unite reprezintă o amenințare la adresa păcii. În același timp, el anunță că Vladimir Putin se confruntă cu o răpunere, un eșec în privința tuturor obiectivelor strategice din Ucraina.Alexander Stubb, președintele Finlandei, avertizează că Rusia va testa în continuare Europa, mai ales având în vedere mesajele contradictorii venite de la Casa Albă, potrivit Observer. Stubb schițează o perspectivă mult mai nuanțată, criticând „alarmismul” în care s-au angajat unii dintre colegii săi lideri europeni, vorbind totodată despre șansele unui acord de pace pe care Ucraina l-ar putea considera acceptabil, notează Ziare.com.

UPDATE Un cont de propagandă a folosit imagini publicate de Serviciul Român de Informații pentru a promova armata Rusiei, scrie Digi24. „Rusia este bine echipată împotriva oricărei agresiuni externe, venită de la orice țară a lumii” este textul care însoțește pozele cu militarii români. O imagine din Fort Laurdale, Florida, cu soldați români, este prezentată ca fiind de la Soci, cu soldați ruși. Jurnaliștii de la Digi24 au descoperit că poza este preluată dintr-o postare a SRI printr-o căutare cu Google Lens.

UPDATE Evoluția războiului Moscovei din Ucraina, care durează de aproape 4 ani, este într-o continuă dinamică. Conflagrația provocată de Putin afectează negativ multe firme și piețe internaționale. În plus, acum, Serviciile Secrete vestice trag un semnal de alarmă: afacerea lui Elon Musk, rețeaua de sateliți Starlink, este în pericol, existând riscul unui atac ostil din partea Rusiei, scrie Ziare.com.

UPDATE Războiul din Ucraina scoate la iveală cele mai vulnerabile părți ale apărării Europei. Dintre acestea, Irlanda a fost descrisă drept țara care reprezintă un risc extrem de important pentru Europa ca urmare a lipsei echipamentelor necesare de apărare, în urma angajamentului asumat pentru pace. Toate acestea au devenit mult mai evidente ca urmare a incidentului de securitate care l-a implicat pe președintele Ucrainei.„Suntem veriga cea mai slabă a Europei când vine vorba de securitate, apărare și informații”, a declarat Tom Clonan, senator irlandez și căpitan de armată în retragere, pentru The Telegraph. Dublinul nu posedă senzorii moderni necesari pentru a detecta amenințările, armamentul necesar pentru a le opri, a adăugat el, lăsând națiunea „complet și absolut lipsită de apărare și, aș spune, provocator de slabă”, notează Ziare.com.

UPDATE Drone ucrainene au atacat, noaptea trecută, uzina petrochimică Stavrolen din Budionnovsk, din regiunea rusă Stavropol, relatează Kiev Independent. Fotografiile și videoclipurile postate de localnici pe Telegram arată flăcări mari ridicându-se din direcția uzinei. Armata ucraineană încă nu a comentat atacul. Deocamdată nu există informații despre amploarea pagubelor cauzate. Guvernatorul regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a avertizat asupra unei amenințări reprezentate de drone la adresa regiunii înaintea exploziilor și incendiului. Stavrolen este una dintre principalele companii petrochimice din Rusia și o filială a Lukoil și produce polietilenă, polipropilenă, benzen, fracție butilen-butadienă, rășini petroliere grele și alte produse petrochimice. Statul Major General al Ucrainei a declarat anterior că uzina produce componente pentru drone, materiale compozite, piese de caroserie, etanșări și izolații pentru diverse tipuri de echipamente militare rusești, scrie Spotmedia.