Bombardamentele lansate de forțele Rusiei au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit alte cel puțin 53, inclusiv patru copii, în diferite regiuni ale Ucrainei în ultimele 24 de ore, relatează Kyiv Independent, care citează autoritățile regionale. Aceste noi evoluții vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a dat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a opri războiul din Ucraina și a anunțat un plan de înarmare a Kievului cu tehnică de luptă a SUA prin intermediul țărilor europene din NATO. Astfel, în regiunea Sumî, 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor rusești asupra capitalei regionale, printre răniți aflându-se o fată de 14 ani.

Totodată, Moscova afirmă că sunt 17 răniți și a doborât 55 de drone, după un atac lansat de forțele Kievului. Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri. Ambele părți neagă că ar viza civili în atacurile lor. Cu toate acestea, mii de civili au murit în conflict, majoritatea fiind ucraineni. Kremlinul a reacționat marți cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale președintelui SUA și ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, relatează Reuters și AFP.

UPDATE Grupul „Getica", format din români care luptă împotriva agresiunii ilegale a Federației Ruse în Ucraina, îl acuză pe George Simion că a primit, în trecut, suma de 15.000 de dolari de la un agent FSB pentru a compromite miscarea unionistă din Republica Moldova, scrie Adevărul.

UPDATE Franța a identificat Rusia drept „cea mai directă” amenințare la adresa intereselor sale și a stabilității continentului european în noul său document de stat privind Revizuirea strategiei naționale, publicat pe 14 iulie. „În plus, Rusia folosește toate mijloacele de care dispune pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și pentru a contesta ordinea internațională în propriul său interes”, menționează documentul, care scoate în evidență și activitățile subversive pe care Moscova le desfășoară pe continentul european, scrie marți The Kyiv Independent.

UPDATE Daniel Martindale, un cetăţean american care a ajutat Kremlinul să vizeze trupele ucrainene şi care a fost apoi extras din estul Ucrainei de forţele speciale ruse, a primit marţi paşaport rusesc în semn de recunoaştere a meritelor lui, relatează Reuters.

UPDATE Președinta Republicii Moldova a reacționat luni seară la acuzațiile lansate în aceeași zi de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), conform cărora NATO ar intenționa să implice Chișinăul într-un conflict cu Moscova, și a calificat alegațiile SVR drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război aș încălca neutralitatea țării”, a scris Maia Sandu pe rețelele sociale. 

UPDATE Președintele american Donald Trump a crezut inițial că l-ar putea convinge ușor pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii sale militare din Ucraina, dar și-a dat în cele din urmă seama că singura modalitate de a opri războiul este să crească costurile pentru Rusia, scrie editorialistul David Ignatius în The Washington Post.

UPDATE Șefa diplomației europene Kaja Kallas s-a declarat marți optimistă în legătură cu faptul că cele 27 de țări membre vor conveni asupra unui al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, pachet ce ar presupune o nouă plafonare a prețurilor la petrolul rusesc, informează AFP, potrivit Agerpres. 

UPDATE Ziarul britanic Financial Times confirmă că președintele american Donald Trump l-a întrebat recent pe Volodimir Zelenski dacă Ucraina ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburgul, scrie BBC. „Vladimir, poți să lovești Moscova? Poți să lovești și Sankt Petersburgul?” a întrebat Trump, potrivit surselor FT. Potrivit informațiilor lor, Zelenski a răspuns: „Absolut. Putem, dacă ne dați arme”. Potrivit unui oficial occidental anonim, citat de autorii publicației, discuțiile dintre președinții ucrainean și american indică o dorință tot mai mare a aliaților Kievului de a furniza forțelor armate ucrainene arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la moscoviți”, scrie G4media.

UPDATE Rada Supremă a Ucrainei a aprobat, marți, extinderea cu 90 de zile a regimului de funcţionare a legii marțiale și a mobilizării generale, până la data de 5 noiembrie 2025. Decizia a fost luată prin vot asupra proiectelor de lege nr. 13471 și nr. 13472, susținute de 320 de deputați, cu un vot împotrivă – cel al parlamentarului Oleksi Honcearenko. Aceasta este a 16-a prelungire consecutivă adoptată de Parlament, de la începutul invaziei ruse la scară largă, lansată de Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022. Președintele Volodimir Zelenski a propus prelungirea acestor măsuri în data de 14 iulie, cu aplicabilitate începând din 7 august. După votul din legislativ, urmează ca șeful statului să promulge cele două acte normative, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții un atac de artilerie asupra orașului Huliaipole din regiunea Zaporojie, rănind două persoane. Mai multe incendii au izbucnit, de asemenea, în orașul Zaporojie și în raionul cu același nume din cauza atacurilor cu drone rusești, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare a regiunii Zaporojie. Oficialul a adăugat că undele de șoc și resturile de drone au avariat un depozit și o clădire de birouri. El a menționat, de asemenea, că rușii au atacat Zaporojie cu drone încă de luni seară, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută un atac asupra localității Șoțka din regiunea Sumî. O persoană a fost rănită și s-au înregistrat mai multe pagube, a anunțat Oleh Hrîhorov, șeful administrației militare regionale. Acesta a relatat că rușii au lovit un spital de psihiatrie, o clădire a unității medicale fiind distrusă. De asemenea, 11 clădiri înalte și peste 10 case au fost avariate, scrie Spotmedia.

UPDATE NATO „devine acum opusul” învechitului, deoarece alți membri ai alianței „își plătesc singuri facturile”, a declarat marți președintele american Donald Trump, scrie POLITICO. Trump, care a criticat în mod repetat NATO și și-a exprimat ambivalența cu privire la clauza sa de apărare colectivă, a părut să își înmoaie poziția față de alianța militară. El a declarat într-un interviu pentru BBC că NATO se descurcă „mult mai bine” și a adăugat: „Cred că apărarea colectivă este în regulă”, notează AlephNews.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a avut o intervenţie la reuniunea de marţi a Consiliului miniștrilor de externe ai UE, în cadru căreia a solicitat măsuri ferme din partea partenerilor europeni pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, creșterea presiunii transatlantice asupra agresorului rus și facilitarea parcursului de aderare al ţării la Uniunea Europeană. Într-un mesaj postat pe X, Sibiha a menţionat că i-a informat pe oficialii europeni despre recentele atacuri rusești și necesitatea urgentă de protejare a spațiului aerian ucrainean. „Este în interesul tuturor să privăm Rusia de resurse. Trebuie să reducem veniturile Rusiei din petrol. Sancțiunile nu mai pot fi amânate” – a subliniat Sibiha. Potrivit acestuia, Moscova urmărește trei obiective: tergiversarea încheierii războiului, întârzierea sancțiunilor și excluderea Statelor Unite din inițiativele de pace, potrivit Rador.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că, în opinia sa, Regatul Unit ar lupta pentru a apăra Statele Unite, dar a sugerat că nu poate spune acelaşi lucru despre Uniunea Europeană, acest lucru reprezentând un factor în decizia sa de a nu semna un acord comercial cu blocul comunitar, a consemnat marţi Reuters.

UPDATE Autoritățile ucrainene au emis, marţi, o alertă de raid aerian pe întreg teritoriul ţării, ca urmare a decolării a două aeronave MiG-31K de pe aerodromul rusesc Savasleika. Alerta a fost activată în jurul orei 14:00. Potrivit unui comunicat publicat de Forțele Aeriene ucrainene, există pericol de atac cu rachete balistice Kinjal, transportate de acest tip de avion.

UPDATE Kremlinul a transmis marți, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că ultimele declarații ale președintelui american Donald Trump, inclusiv amenințările cu sancțiuni împotriva cumpărătorilor de produse rusești, sunt grave și necesită analiză, scrie Antena3. Decizia Washingtonului și a sateliților săi din NATO și din Uniunea Europeană de a pompa arme în Ucraina este percepută de Kiev nu ca un semnal privind reglementarea, ci pentru continuarea ostilităților, a remarcat în cadrul unui briefing susţinut marţi, Dmitri Peskov.

UPDATE Prima cursă aeriană de la Moscova la Phenian, capitala Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC, Coreea de Nord), este programată pentru 27 iulie, a anunţat luni Ministerul Transporturilor din Rusia, informează marţi agenţia de presă chineză Xinhua.

UPDATE Forțele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 14 spre 15 iulie, armata rusă a bombardat teritoriul ucrainean cu 267 de drone, majoritatea de tip Shahed-131/136. Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să neutralizeze 178 de drone Shahed şi alte tipuri de aparate de zbor, în timp ce alte 66 de drone false au fost suprimate cu ajutorul echipamentelor de război electronic. 23 dintre dronele folosite de ruşi au lovit în şapte locuri din Ucraina, în timp ce, în alte nouă locuri, au fost înregistrate căderi de fragmente din dronele doborâte de apărarea antiaeriană, scrie Rador.

UPDATE România va deveni prima țară europeană care achiziționează sistemul de apărare aeriană Iron Dome, în cadrul unui program mai amplu de modernizare a apărării antiaeriene. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat TVR, confirmând că semnarea contractului pentru sistemul SHORAD-VSHORAD este programată pentru toamna lui 2025, potrivit publicației Defence Industry Europe.

UPDATE Corriere della Sera adopta un ton mai realist și arată că ”50 de zile înseamnă mult” și că este un interval în care Trump își poate schimba punctul de vedere, un lucru pe care mizează și Rusia, și India, și China. ”Rămâne întrebarea obișnuită: este Trump pregătit să-l pedepsească pe Putin?”, scrie ziarul Italian. De altfel, un reporter l-a întrebat pe președintele SUA ce vă face dacă Putin va alege să escaladeze conflictul din Ucraina. Răspunsul lui Trump: ”Nu îmi puneți o asemenea întrebare”.

UPDATE Înaltul reprezentant al politicii externe europene, Kaja Kallas, a reacționat rapid după ce președintele Trump a declarat, ieri, că va impune sancțiuni și tarife suplimentare pentru aliații Rusiei și că oferă Kremlinului un ultimatum de 50 de zile pentru a încheia pacea cu Ucraina. “Pe de o parte, este foarte bine faptul că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile este o durată foarte lungă, având în vedere că Rusia ucide civili nevinovați”, a declarat Kaja Kallas, scrie Biziday.

UPDATE Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, care s-a întâlnit luni cu omologul american, Pete Hegseth, a subliniat că vor trece luni de zile până când primele sisteme de apărare antirachetă Patriot vor ajunge în Ucraina. Donald Trump a insistat că livrările vor avea loc “în câteva zile”, ceea ce înseamnă că planul ar putea presupune ca Germania și alte țări europene să trimită Ucrainei o parte din stocurile lor existente de rachete Patriot, înainte de a fi suplimentate cu rachete noi din SUA. Germania a donat până acum Ucrainei trei dintre propriile sale sisteme Patriot, păstrând nouă – mult mai puține decât cele 36 de baterii Patriot pe care le avea în perioada de vârf a Războiului Rece, conform Reuters.

UPDATE Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat marţi că Moscovei "nu-i pasă" de ceea ce politicianul rus a descris ca fiind "ultimatumul teatral" pe care preşedintele american Donald Trump i l-a dat Kremlinului cu o zi înainte în cazul în care nu acceptă un acord de pace cu Ucraina, informează Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat cu Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică exclusivă cu BBC. Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”. Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile, potrivit G4media.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pentru disponibilitatea sa de a proteja viețile ucrainenilor. Cuvintele au fost adresate după întâlnirea omologului american cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Într-un discurs video susținut seara, președintele Volodimir Zelenski a declarat: „Îi sunt recunoscător președintelui Trump pentru disponibilitatea sa de a sprijini protejarea vieții oamenilor noștri”. Mesajul a venit la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că va trimite arme Ucrainei și că oferă Rusiei un termen de 50 de zile pentru a accepta o încetare a focului, avertizând că, în caz contrar, va impune sancțiuni.

UPDATE Miniştrii afacerilor externe ai Uniunii Europene se întâlnesc marţi la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, întrucât o decizie privind cel de-al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este încă în așteptare, informează dpa. Setul de măsuri punitive propus de Comisia Europeană în iunie vizează sectoarele financiar şi energetic ale Rusiei, ca răspuns la refuzul preşedintelui Vladimir Putin de a accepta un armistițiu necondiţionat în Ucraina, potrivit Agerpres.

UPDATE Ucraina a lansat multiple atacuri aeriene asupra Lipeţk, o regiune strategică importantă, care găzduiește o bază aeriană ce constituie principalul centru de instruire al Forţelor Aeriene şi Spațiale Ruse. Cel puţin 17 persoane au fost rănite, iar case şi alte clădiri au fost avariate ca urmare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul nopţii asupra regiunilor ruseşti învecinate Lipeţk şi Voronej, au declarat marţi guvernatorii acestor regiuni. Rusia afirmă că a distrus în total 55 de drone ucrainene în timpul nopţii, relatează Reuters.  

UPDATE Unitățile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 12 drone deasupra regiunii Voronej, care se învecinează cu Ucraina, a declarat guvernatorul Aleksandr Gusev pe aplicația de mesagerie Telegram. Șaisprezece persoane, printre care un adolescent, au fost rănite în urma atacului, a spus el. Clădiri rezidențiale din oraşul Voronej şi din împrejurimi au fost avariate, precum şi facilități comerciale din întreaga regiune, a precizat Gusev, potrivit news.ro.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.