Bombardamentele lansate de forțele Rusiei au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit alte cel puțin 53, inclusiv patru copii, în diferite regiuni ale Ucrainei în ultimele 24 de ore, relatează Kyiv Independent, care citează autoritățile regionale. Aceste noi evoluții vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a dat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a opri războiul din Ucraina și a anunțat un plan de înarmare a Kievului cu tehnică de luptă a SUA prin intermediul țărilor europene din NATO. Astfel, în regiunea Sumî, 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor rusești asupra capitalei regionale, printre răniți aflându-se o fată de 14 ani.

Totodată, Moscova afirmă că sunt 17 răniți și a doborât 55 de drone, după un atac lansat de forțele Kievului. Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri. Ambele părți neagă că ar viza civili în atacurile lor. Cu toate acestea, mii de civili au murit în conflict, majoritatea fiind ucraineni. Kremlinul a reacționat marți cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale președintelui SUA și ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, relatează Reuters și AFP.

UPDATE Grupul „Getica", format din români care luptă împotriva agresiunii ilegale a Federației Ruse în Ucraina, îl acuză pe George Simion că a primit, în trecut, suma de 15.000 de dolari de la un agent FSB pentru a compromite miscarea unionistă din Republica Moldova, scrie Adevărul.

UPDATE Franța a identificat Rusia drept „cea mai directă” amenințare la adresa intereselor sale și a stabilității continentului european în noul său document de stat privind Revizuirea strategiei naționale, publicat pe 14 iulie. „În plus, Rusia folosește toate mijloacele de care dispune pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și pentru a contesta ordinea internațională în propriul său interes”, menționează documentul, care scoate în evidență și activitățile subversive pe care Moscova le desfășoară pe continentul european, scrie marți The Kyiv Independent.

UPDATE Daniel Martindale, un cetăţean american care a ajutat Kremlinul să vizeze trupele ucrainene şi care a fost apoi extras din estul Ucrainei de forţele speciale ruse, a primit marţi paşaport rusesc în semn de recunoaştere a meritelor lui, relatează Reuters.

UPDATE Președinta Republicii Moldova a reacționat luni seară la acuzațiile lansate în aceeași zi de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), conform cărora NATO ar intenționa să implice Chișinăul într-un conflict cu Moscova, și a calificat alegațiile SVR drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război aș încălca neutralitatea țării”, a scris Maia Sandu pe rețelele sociale. 

UPDATE Președintele american Donald Trump a crezut inițial că l-ar putea convinge ușor pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii sale militare din Ucraina, dar și-a dat în cele din urmă seama că singura modalitate de a opri războiul este să crească costurile pentru Rusia, scrie editorialistul David Ignatius în The Washington Post.

UPDATE Șefa diplomației europene Kaja Kallas s-a declarat marți optimistă în legătură cu faptul că cele 27 de țări membre vor conveni asupra unui al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, pachet ce ar presupune o nouă plafonare a prețurilor la petrolul rusesc, informează AFP, potrivit Agerpres. 

UPDATE Ziarul britanic Financial Times confirmă că președintele american Donald Trump l-a întrebat recent pe Volodimir Zelenski dacă Ucraina ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburgul, scrie BBC. „Vladimir, poți să lovești Moscova? Poți să lovești și Sankt Petersburgul?” a întrebat Trump, potrivit surselor FT. Potrivit informațiilor lor, Zelenski a răspuns: „Absolut. Putem, dacă ne dați arme”. Potrivit unui oficial occidental anonim, citat de autorii publicației, discuțiile dintre președinții ucrainean și american indică o dorință tot mai mare a aliaților Kievului de a furniza forțelor armate ucrainene arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la moscoviți”, scrie G4media.

UPDATE Rada Supremă a Ucrainei a aprobat, marți, extinderea cu 90 de zile a regimului de funcţionare a legii marțiale și a mobilizării generale, până la data de 5 noiembrie 2025. Decizia a fost luată prin vot asupra proiectelor de lege nr. 13471 și nr. 13472, susținute de 320 de deputați, cu un vot împotrivă – cel al parlamentarului Oleksi Honcearenko. Aceasta este a 16-a prelungire consecutivă adoptată de Parlament, de la începutul invaziei ruse la scară largă, lansată de Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022. Președintele Volodimir Zelenski a propus prelungirea acestor măsuri în data de 14 iulie, cu aplicabilitate începând din 7 august. După votul din legislativ, urmează ca șeful statului să promulge cele două acte normative, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții un atac de artilerie asupra orașului Huliaipole din regiunea Zaporojie, rănind două persoane. Mai multe incendii au izbucnit, de asemenea, în orașul Zaporojie și în raionul cu același nume din cauza atacurilor cu drone rusești, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare a regiunii Zaporojie. Oficialul a adăugat că undele de șoc și resturile de drone au avariat un depozit și o clădire de birouri. El a menționat, de asemenea, că rușii au atacat Zaporojie cu drone încă de luni seară, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută un atac asupra localității Șoțka din regiunea Sumî. O persoană a fost rănită și s-au înregistrat mai multe pagube, a anunțat Oleh Hrîhorov, șeful administrației militare regionale. Acesta a relatat că rușii au lovit un spital de psihiatrie, o clădire a unității medicale fiind distrusă. De asemenea, 11 clădiri înalte și peste 10 case au fost avariate, scrie Spotmedia.

UPDATE NATO „devine acum opusul” învechitului, deoarece alți membri ai alianței „își plătesc singuri facturile”, a declarat marți președintele american Donald Trump, scrie POLITICO. Trump, care a criticat în mod repetat NATO și și-a exprimat ambivalența cu privire la clauza sa de apărare colectivă, a părut să își înmoaie poziția față de alianța militară. El a declarat într-un interviu pentru BBC că NATO se descurcă „mult mai bine” și a adăugat: „Cred că apărarea colectivă este în regulă”, notează AlephNews.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a avut o intervenţie la reuniunea de marţi a Consiliului miniștrilor de externe ai UE, în cadru căreia a solicitat măsuri ferme din partea partenerilor europeni pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, creșterea presiunii transatlantice asupra agresorului rus și facilitarea parcursului de aderare al ţării la Uniunea Europeană. Într-un mesaj postat pe X, Sibiha a menţionat că i-a informat pe oficialii europeni despre recentele atacuri rusești și necesitatea urgentă de protejare a spațiului aerian ucrainean. „Este în interesul tuturor să privăm Rusia de resurse. Trebuie să reducem veniturile Rusiei din petrol. Sancțiunile nu mai pot fi amânate” – a subliniat Sibiha. Potrivit acestuia, Moscova urmărește trei obiective: tergiversarea încheierii războiului, întârzierea sancțiunilor și excluderea Statelor Unite din inițiativele de pace, potrivit Rador.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că, în opinia sa, Regatul Unit ar lupta pentru a apăra Statele Unite, dar a sugerat că nu poate spune acelaşi lucru despre Uniunea Europeană, acest lucru reprezentând un factor în decizia sa de a nu semna un acord comercial cu blocul comunitar, a consemnat marţi Reuters.

UPDATE Autoritățile ucrainene au emis, marţi, o alertă de raid aerian pe întreg teritoriul ţării, ca urmare a decolării a două aeronave MiG-31K de pe aerodromul rusesc Savasleika. Alerta a fost activată în jurul orei 14:00. Potrivit unui comunicat publicat de Forțele Aeriene ucrainene, există pericol de atac cu rachete balistice Kinjal, transportate de acest tip de avion.

UPDATE Kremlinul a transmis marți, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că ultimele declarații ale președintelui american Donald Trump, inclusiv amenințările cu sancțiuni împotriva cumpărătorilor de produse rusești, sunt grave și necesită analiză, scrie Antena3. Decizia Washingtonului și a sateliților săi din NATO și din Uniunea Europeană de a pompa arme în Ucraina este percepută de Kiev nu ca un semnal privind reglementarea, ci pentru continuarea ostilităților, a remarcat în cadrul unui briefing susţinut marţi, Dmitri Peskov.

UPDATE Prima cursă aeriană de la Moscova la Phenian, capitala Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC, Coreea de Nord), este programată pentru 27 iulie, a anunţat luni Ministerul Transporturilor din Rusia, informează marţi agenţia de presă chineză Xinhua.

UPDATE Forțele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 14 spre 15 iulie, armata rusă a bombardat teritoriul ucrainean cu 267 de drone, majoritatea de tip Shahed-131/136. Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să neutralizeze 178 de drone Shahed şi alte tipuri de aparate de zbor, în timp ce alte 66 de drone false au fost suprimate cu ajutorul echipamentelor de război electronic. 23 dintre dronele folosite de ruşi au lovit în şapte locuri din Ucraina, în timp ce, în alte nouă locuri, au fost înregistrate căderi de fragmente din dronele doborâte de apărarea antiaeriană, scrie Rador.

UPDATE România va deveni prima țară europeană care achiziționează sistemul de apărare aeriană Iron Dome, în cadrul unui program mai amplu de modernizare a apărării antiaeriene. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat TVR, confirmând că semnarea contractului pentru sistemul SHORAD-VSHORAD este programată pentru toamna lui 2025, potrivit publicației Defence Industry Europe.

UPDATE Corriere della Sera adopta un ton mai realist și arată că ”50 de zile înseamnă mult” și că este un interval în care Trump își poate schimba punctul de vedere, un lucru pe care mizează și Rusia, și India, și China. ”Rămâne întrebarea obișnuită: este Trump pregătit să-l pedepsească pe Putin?”, scrie ziarul Italian. De altfel, un reporter l-a întrebat pe președintele SUA ce vă face dacă Putin va alege să escaladeze conflictul din Ucraina. Răspunsul lui Trump: ”Nu îmi puneți o asemenea întrebare”.

UPDATE Înaltul reprezentant al politicii externe europene, Kaja Kallas, a reacționat rapid după ce președintele Trump a declarat, ieri, că va impune sancțiuni și tarife suplimentare pentru aliații Rusiei și că oferă Kremlinului un ultimatum de 50 de zile pentru a încheia pacea cu Ucraina. “Pe de o parte, este foarte bine faptul că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile este o durată foarte lungă, având în vedere că Rusia ucide civili nevinovați”, a declarat Kaja Kallas, scrie Biziday.

UPDATE Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, care s-a întâlnit luni cu omologul american, Pete Hegseth, a subliniat că vor trece luni de zile până când primele sisteme de apărare antirachetă Patriot vor ajunge în Ucraina. Donald Trump a insistat că livrările vor avea loc “în câteva zile”, ceea ce înseamnă că planul ar putea presupune ca Germania și alte țări europene să trimită Ucrainei o parte din stocurile lor existente de rachete Patriot, înainte de a fi suplimentate cu rachete noi din SUA. Germania a donat până acum Ucrainei trei dintre propriile sale sisteme Patriot, păstrând nouă – mult mai puține decât cele 36 de baterii Patriot pe care le avea în perioada de vârf a Războiului Rece, conform Reuters.

UPDATE Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat marţi că Moscovei "nu-i pasă" de ceea ce politicianul rus a descris ca fiind "ultimatumul teatral" pe care preşedintele american Donald Trump i l-a dat Kremlinului cu o zi înainte în cazul în care nu acceptă un acord de pace cu Ucraina, informează Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat cu Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică exclusivă cu BBC. Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”. Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile, potrivit G4media.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pentru disponibilitatea sa de a proteja viețile ucrainenilor. Cuvintele au fost adresate după întâlnirea omologului american cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Într-un discurs video susținut seara, președintele Volodimir Zelenski a declarat: „Îi sunt recunoscător președintelui Trump pentru disponibilitatea sa de a sprijini protejarea vieții oamenilor noștri”. Mesajul a venit la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că va trimite arme Ucrainei și că oferă Rusiei un termen de 50 de zile pentru a accepta o încetare a focului, avertizând că, în caz contrar, va impune sancțiuni.

UPDATE Miniştrii afacerilor externe ai Uniunii Europene se întâlnesc marţi la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, întrucât o decizie privind cel de-al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este încă în așteptare, informează dpa. Setul de măsuri punitive propus de Comisia Europeană în iunie vizează sectoarele financiar şi energetic ale Rusiei, ca răspuns la refuzul preşedintelui Vladimir Putin de a accepta un armistițiu necondiţionat în Ucraina, potrivit Agerpres.

UPDATE Ucraina a lansat multiple atacuri aeriene asupra Lipeţk, o regiune strategică importantă, care găzduiește o bază aeriană ce constituie principalul centru de instruire al Forţelor Aeriene şi Spațiale Ruse. Cel puţin 17 persoane au fost rănite, iar case şi alte clădiri au fost avariate ca urmare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul nopţii asupra regiunilor ruseşti învecinate Lipeţk şi Voronej, au declarat marţi guvernatorii acestor regiuni. Rusia afirmă că a distrus în total 55 de drone ucrainene în timpul nopţii, relatează Reuters.  

UPDATE Unitățile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 12 drone deasupra regiunii Voronej, care se învecinează cu Ucraina, a declarat guvernatorul Aleksandr Gusev pe aplicația de mesagerie Telegram. Șaisprezece persoane, printre care un adolescent, au fost rănite în urma atacului, a spus el. Clădiri rezidențiale din oraşul Voronej şi din împrejurimi au fost avariate, precum şi facilități comerciale din întreaga regiune, a precizat Gusev, potrivit news.ro.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.