20 iulie 2025, ora 17:30

24 din actualii deputați PAS nu vor mai lupta pentru un nou mandat. Printre aceștia se numără și Iulia Dascălu, care și-a exprimat public dezamăgirea față de excluderea sa de pe lista candidaților pentru alegerile parlamentare din toamnă. Într-un mesaj video postat pe Facebook, ea a relatat că, deși a participat la Consiliul Politic Național PAS din 20 iulie, unde a fost aprobată lista finală, nu a primit nici măcar un gest de recunoștință din partea colegilor pentru activitatea sa din actualul mandat.

„M-am simțit ca un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon”, a spus Dascălu, referindu-se la modul în care a fost tratată. Deși inițial nu intenționa să participe la ședință, ea a decis să fie prezentă pentru a observa reacțiile colegilor, fiind deja conștientă că nu va figura pe lista electorală.

„Cum v-am zis, eu nu m-am regăsit în liste. Și dacă s-au mai făcut careva modificări pe ultima sută de metri, oricum nu m-am regăsit în această listă. Probabil n-am fost cel mai bun ales al poporului, dar nu e despre asta acum. Cel mai dureros lucru pe care l-am simțit eu astăzi, cum se întâmplă la noi, la moldoveni, sau poate în echipe, absolut nimeni, nici conducerea partidului, nici cei care mi-au fost colegi de fracțiune, n-au spus cel puțin un mulțumesc pentru munca prestată. Toată lumea a început să comunice între ea - doar cei care se regăsesc în listă. M-am simțit fix ca un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon. E dureros când tu dedai tot și, în schimb, primești nimic. Chiar le-aș socoti șuturi în fund”, a declarat Dascălu.

De cealaltă parte, deputatul Vasile Șoimaru, care la fel nu se regăsește pe listă, a anunțat pe Facebook că va continua să sprijine PAS deși nu e membru de partid:

„Voi fi în continuare cu PAS-ul, un sprijinitor activ al PAS-ului, mai activ decât am fost până acum, chiar dacă nu fac parte din lista PAS-ului pentru alegerile din 28 septembrie curent! Această decizie a mea, luată de bunăvoie și nesilit de nimeni, se bazează pe un singur argument: PAS-ul a demonstrat lumii întregi că este unica forță politică de la noi, din ultimele trei decenii, care a apropiat cel mai mult Republica Moldova de Uniunea Europeană, de România și mai are mare nevoie de încă 3-4 ani pentru definitivarea parcursului european al R. Moldova, alături de și împreună cu țara mea de dor, țara mea de glorii...”

Iar deputatul Petru Frunze a explicat pe rețelele sociale că decizia de a nu candida pentru un nou mandat a fost luată în baza propunerii sale:

„Cred că este o alegere bună, la fel ca toate cele pe care le-am luat în cariera mea politică. Îi susțin pe toți candidații partidului și le doresc succes în această campanie importantă. Eu voi continua să-mi exercit mandatul de deputat până în octombrie și să activez în calitate de președinte al OT PAS Ialoveni și membru al Biroului Politic Național al PAS. Rămân devotat valorilor mele și ale țării. Avem o misiune comună, să câștigăm aceste alegeri pentru ca Moldova să devină, în 2028, membră a Uniunii Europene”.

Și deputatul Oleg Botnaru a dat de înțeles că va susține în continuare PAS, deși nu e pe lista de candidați:

„Cu determinare, integritate și viziune, suntem gata să continuăm lupta pentru o Moldovă europeană, dreaptă și prosperă! (...) Alegerile parlamentare sunt despre viitorul fiecăruia dintre noi. Împreună, continuăm schimbarea”.

În total, 24 din actualii deputați PAS nu se vor regăsi pe lista formațiunii și în 2025. Este vorba despre: Oleg Botnaru, Evghenia Cojocari, Ina Coșeru, Mariana Cușnir, Alina Dandara, Iulia Dascălu, Petru Frunze, Vitali Gavrouc, Valentina Ghețu, Vitalie Jacot, Mihail Leahu, Valentina Manic, Boris Marcoci, Oazu Nantoi, Marcela Nistor, Maria Pancu, Ion Poia, Nicolae Plămădeală, Boris Popa, Ana Racu, Ana Speianu, Victor Spînu, Ion Șpac, Vasile Șoimaru.

TV8.md reamintește că președintele PAS, Igor Grosu, este cap de listă a partidului la parlamentare. Acesta este urmat de prim-ministrul Dorin Recean și vicepreședinta actualului Parlament, Doina Gherman. Pe locul 4 și 5 sunt poziționați foștii miniștri - Nicu Popescu și Marcel Spatari.

Printre candidații PAS la parlamentare se numără și actuali miniștri, precum Mihail Popșoi, Vladimir Bolea, Dan Perciun, Victoria Belous, Sergiu Lazarencu, Ludmila Catlabuga.

De asemenea, șeful Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, se regăsește pe listă, fostul șef al Serviciului Vamal, Igor Talmazan, dar și șeful de cabinet al președintei, Adrian Băluțel.

Pe lista PAS sunt trecuți pe poziția 42 - Dinu Plîngău și 47 - Stela Macari, anterior membri ai Platformei DA.

14 decembrie 2025, ora 11:30

Chișinăul încearcă să rupă Autonomia Găgăuză din brațele lui Ilan Șor, iar pentru asta este decis să monitorizeze îndeaproape campania electorală pentru alegerile Adunări Populare de la Comrat, planificiate pentru 22 martie. Așa cum legislația locală nu a fost ajustată la noul Cod Electoral al Republicii Moldova, CEC spune că va avea grijă ca acesta să fie implementat și în Autonomia Găgăuză, iar asta înseamnă mai puțin spațiu de manevră pentru oamenii lui Șor. 

În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a dizolvat Comisia Electorală de la Comrat, iar luna trecută le-a expirat și mandatul deputaților locali. Blocajul a fost evitat întâmplător, după ce Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală hotărârea de dizolvare. Experții cred că totuși, funcționalitatea comisiei electorale din regiune rămâne o provocare. 

„ Problema este cum vor putea fi găsite persoane competente care vor dori să ocupe această funcție pentru doar câteva luni de zile pentru că odată cu finalizarea alegerilor expiră și mandatul Comisiei Electorale restabilite”, a menționat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Experții mai amintesc de faptul că după expirarea mandatului Adunării Populare, în Găgăuzia nu mai are cine adapta legislația locală la Cod Electoral al Republicii Moldova, intrat în vigoare în 2024. 

„Problemele legate de finanțarea campaniei electorale, de drepturile cetățenilor trebuie să fie aceleași din păcate, noul cod electoral prevede cu totul alte reguli pentru contestații decât cele care au rămas în codul electoral al Găgăuziei, sunt un șir de probleme, dar nu cred că sunt în măsură să submineze întregul proces electoral”, a subliniat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Foștii membri au Comisiei Electorale a Găgăuziei cred că atât timp cât legislația locală se bate cap în cap cu cea națională, alegerile ar putea fi contestate.

„ Aici apare întrebarea în ce măsură pot fi confirmate rezultatele alegerilor, pentru că după părerea mea, orice rezultat, absolut oricare va putea fi contestat pentru că nu este clar cum se vor aplica legile”, a punctat fostul membru Comisia Electorală a Găgăuziei, Svetlana Mironova.

Comisia Electorală Centrală anunță că normele Codului Electoral al Moldovei vor prevala asupra celor stabilite de codul electoral al Găgăuziei.

„ Tot ce înseamnă finanțarea partidelor politice este competența exclusivă a Comisiei Electorale Centrale. Tot ce înseamnă finanțarea candidaților independenți este de competența colegilor din Găgăuzia, dar asta nu înseamnă că Comisia Electorală Centrală nu poate oferi asistență pentru a supraveghea și controla finanțarea și acestor candidați. Colegii din Găgăuzia trebuie în primul rând să reacționeze rapid și promt, inclusiv cu aplicarea sancțiunilor în cazul în care sunt încălcări”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

 Unii activiști locali, însă, cred că organizarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia sunt posibile doar după ce va fi clar că Ilan Șor nu mai controlează procesele din regiune. 

„ Este necesară o pauză, nu trebuie alegeri acum, trebuie de numit o persoană care să-și exercite atribuțiile până ce va fi făcută o curățenie. Acum nu este o situație ordinară. Găgăuzia este capturată de Șor, trebuie asta de recunoscut. El este un șmecher, el nu a plecat nicăieri, schemele lui funcționează și acum.CEC nu o să poată influența, pe cine o să vrea Șor acela o să fie ales deputat”, a subliniat fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Constantin Taușanji.

Alții cred că era lui Șor a apus.

„ Eu știu pe cine acolo se va delega, ei categoric sunt împotriva influenței lui Șor aici. Nu am nicio o îndoială că ei vor face ceea ce prevede legea”, a punctat fostul deputat al Adunării Populare , Ivan Burgudji.

Locuitorii din Găgăuzia spun că au așteptări mari de la viitoarele alegeri și speră că noii deputați ai regiunii vor îmbunătăți relațiile cu Chișinăul.

„ Eu cred că certurile și conflictele au fost pentru că erau dictate de Șor și cum spunea Șor așa și făceau de aceea sper că data viitoare vor fi deputați care să gândească cu capul lor și nu cum spune un politician sau un partid de la Chișinău sau în altă parte”.

„ Jumătate din actuala competență cred că nu va mai participa în alegeri, sperăm să fie mai mulți tineri cu alte viziuni politice”.

„ Cred că situația în orice caz se va îmbunătăți, trebuie de prietenit cu autoritățile centrale pentru că este o singură republică, trebuie să trăim în pace”. 

Am întâlnit, însă, și locuitori care deplâng dispariția lu Ilan Șor din viața publică a Găgăuziei. 

„Ne chinuim, nu trăim, acest Șor ne-a dat zece mii de ruble, mulțumim, nu am cerut, nu a fost agitație electorală, pur și simplu ajutor a fost, îi suntem recunoscători și l-au luat de la noi”.

„ Eu nu mai cred pe nimeni și nu am să votez pentru nimeni ca p urmă să nu mă învinuiască de corupție electorală”. 

Nu este clară nici situația în ceea ce privește alegerile pentru bașcanul Găgăuziei. Având în vedere că nu există o sentință finală în cazul Evgheniei Guțul, funcția nu poate fi declarată vacantă. Excepție poate fi cazul în care aceasta și-ar anunța demisia din propria inițiativă. Subiectul alegerilor din Găgăuzia a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat la Comrat de Asociația ADEPT.