21 iulie 2025, ora 16:30

Directoarea Institutului Național al Justiției (INJ) de la Chișinău, Ramona Strugariu, reamintește că a preluat funcția în urma unui concurs public. Totodată, fosta europarlamentară respinge acuzațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi fost numită politic, ca apropiată a liderilor PAS. Precizările au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.  

„Mesajele pe care le-am primit încă din vremea când eram în Parlamentul European din Republica Moldova și aici mă refer și la oameni din societatea civilă și la oameni din spațiul politic, la oameni cu care, de altfel, am lucrat de a lungul anilor ca europarlamentar. Mesajele erau legate de o contribuție a mea în ceea ce privește reforma justiției, au fost numeroase. Eu nu le-am răspuns într-un fel, anume și chiar generale, nu au vizat o anumită poziție, ci pur și simplu am chiar am primit des mesajul: hai să facem lucruri pentru justiție din Republica Moldova, gândește-te dacă vrei să contribui de altfel. Există această practică a experților aduși din România către Republica Moldova, a oamenilor care sunt înalți consilieri și așa mai departe”, a declarat Strugariu.

Ramona Strugariu susține că, deși a primit de-a lungul timpului propuneri și invitații de a se implica în reforma justiției din Republica Moldova, a preferat să nu se angajeze în astfel de discuții până la încheierea mandatului său de europarlamentar și a angajamentelor politice din România.

„Am spus de fiecare dată foarte politicos și frumos: Mulțumesc mult pentru încredere, chiar mă onorează, îmi doresc să contribui la momentul potrivit, în contextul potrivit, dar cred că discuția asta sau dacă se ivește în vreun fel ocazia, sigur trebuie purtată după ce finalizez mandatul de europarlamentar și sigur, îmi achit și obligațiile pentru cele 4 rânduri de alegeri din România, pentru că eram lider de partid și angajată într-un proces politic acolo”, a mai adăugat directoarea INJ. 

Ea susține că, după încheierea mandatului și a ciclului electoral din România, a început să se gândească la următorii pași în carieră. 

„În momentul în care s-au finalizat aceste lucruri și mă întrebam cum, în ce fel să îmi continui cariera, existau deja niște oferte în acest an și în România și la Bruxelles, și niște discuții care au avut loc, a existat această oportunitate de concurs la Institutul Național al Justiției. 

Linkul de concurs l-am primit chiar de la oameni din societatea civilă și eu, de altfel, am spus în momentul în care, dacă este să vin în Republica Moldova, voi face acest lucru nu printr-o numire politică sau prin într-o poziție de consultant, mă rog în parteneriat cu una dintre organizațiile internaționale, ci printr-un concurs, la fel ca fiecare om care vine să dea un concurs aici”, a declarat Ramona Strugariu. 

Referitor la procedura de selecție, directoarea INJ a precizat:„Mi-am făcut dosarul de concurs, am aplicat, am venit la interviu, am fost întrebată despre contracandidații mei care s-ar fi retras. De fapt, despre faptul că s-a retras o contracandidată am aflat în momentul în care am ajuns efectiv la interviu. Nu am știut absolut deloc că s-a întâmplat acest lucru”. 

Întrebată despre speculațiile privind presiuni asupra altor candidați pentru a se retrage în favoarea sa, Strugariu a fost categorică: „Nu vă pot confirma așa ceva pentru că nu am auzit nici măcar un cuvânt legat de asta, deci cred că sunt pure speculații, dacă a fost decizia respectivei”.

În ceea ce privește acuzațiile legate de presupusa sa apropiere de liderii PAS, Ramona Strugariu afirmă că a avut colaborări profesionale atât cu reprezentanți ai partidului de guvernare, cât și cu experți din societatea civilă, în cadrul proiectelor derulate în perioada mandatului său de europarlamentar.

„Am făcut-o și în capacitate de tehnocrat înainte, cât am fost consilier în Parlamentul European și evident ca europarlamentar prin natura muncii mele, prin faptul că am fost vicepreședintă a delegației UE Moldova, prin faptul că am avut un portofoliu legat de combaterea corupției, de libertatea presei, deci chiar au fost bune și foarte eficiente aceste relații și m-au ajutat și pe mine în momentul în care am luat decizia de a veni aici, m-a ajutat de fapt munca asta și felul în care am colaborat, să înțeleg niște realități și să știu la ce vin și să știu în ce sistem vreau să contribui. Ca să clarificăm asta că eu nu sunt prietenă cu un om sau altul din PAS”, a punctat Strugariu.

Invitata emisiunii a adăugat că nu a acceptat și nu va accepta niciodată implicarea politicului în justiție:

„Eu cred în relații profesionale bune, cred în acest dialog interinstituțional și o spun public și am spus-o de fiecare dată și cred că interferență în justiție înseamnă momentul în care pui mâna pe telefon și încerci să influențezi decizii”.

TV8.md amintește că Ramona Strugariu este o politiciană română, care a fost deputat în Parlamentul European în legislatura 2019-2024, parte a grupului parlamentar Renew Europe. Strugariu este co-președinta Partidului REPER.

Pe 14 februarie 2025, Strugariu a fost aleasă în funcția de director al INJ. Ramona Strugariu a fost admisă la proba de interviu alături de avocata Natalia Balaban. Interviul a avut loc vineri, 14 februarie, iar Balaban s-a retras. 

„După deliberare, prin votul majorității, s-a decis ca doamna Ramona Victoria Strugariu să acceadă în funcția de director al Institutului Național al Justiției”, se arată într-un comunicat al INJ.

Totuși, numirea eurodeputatei s-a amânat, întrucât jurista a depus cererea de amânare a deciziei pentru derularea și finalizarea procedurilor necesare în ceea ce privește dreptul la muncă și ședere.

La 27 februarie, directoarea INJ a primit cetățenia Republicii Moldova, în urma unui decret semnat de Maia Sandu. 

Potrivit G4media, Strugariu a terminat Facultatea de Drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 2002. Ulterior, a făcut un masterat în drept european la aceeași instituție și a urmat mai multe cursuri juridice și de management în străinătate. Și-a început cariera profesională ca juristă la S.C. ULPRES SRL și S.C. COMIGAT SRL, două societăți cu profil comercial și agricol, unde a lucrat între anii 2003 și 2007. 

Între 2007 și 2008 a fost consilier juridic la Institutul Național de Statistică, București, iar între 2008 și 2012 a lucrat ca manager de proiect și consilier juridic la Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare. 

A lucrat și ca supraveghetoare-șefă și examinatoare pentru examenele de limbă engleză IELTS și Cambridge, la Consiliul Britanic, Bruxelles (2013-2015) și ca asistentă parlamentară și șefă de cabinet la Parlamentul European (2015-2019).

18 decembrie 2025, ora 22:16

Audierea martorilor lui Plahotniuc a continuat astăzi cu fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, dar și a lui Ion Ropot, administrator special la Banca de Economii, suspendat ulterior din funcție. Cei doi, care mai au și statut de învinuit în dosarul fraudei bancare, au insinuat că atunci când s-a furat miliardul structurile financiar-bancare erau conduse de oamenii PLDM. Declarația l-a făcut să zâmbească pe Vlad Filat, care a venit neinvitat la ședința de judecată a lui Plahotniuc.

Audierea lui Dorin Drăguțanu a durat aproximativ patru ore. După ce l-a salutat discret pe Plahotniuc, fostul guvernator BNM a început să răspundă la întrebările adresate de acesta. 

Drăguțanu a încercat să convingă instanța că Banca de Economii era o structură influențată puternic de factorul politic și că se întâmpla ca unele credite să fie oferite și prin telefon, la indicația unor politicieni. Fostul guvernator mai spune că BEM păstra prea multe depozite în Federația Rusă, fenomen ce i-a ajutat mult pe cei care au devalizat sistemul. 

Drăguțanu nu a dat nume, dar a ținut să precizeze că PLDM a fost forța politică ce controla la acea vreme structurile financiare. Tot Drăguțanu a încercat să îl convingă pe procuror că Ilan Șor avea o reputație bună în trecut, tocmai de asta, în 2014, chiar el i-a semnat scrisoarea prin care l-a făcut membru al administrației Băncii de Economii. 

Mărturii a făcut și Ion Ropot care a fost administrator special, pus în funcție de Banca Națională la Banca de Economii, preluând gestiunea băncii. Și el are statut de învinuit în același dosar, iar procurorul precizează că acesta a confirmat în instanță ilegalitățile comise în patru luni când acesta a activat în calitate de administrator.

Totodată, procurorul precizează că declarațiile martorilor sunt generale și nu se referă la obiectul cauzei. Deși au fost aruncate săgeți spre Filat care a fost prezent în ședință, martorii încercând să spună că amestecul politicului din acea perioadă în sistemul bancar ar fi produs criza, liderul PLDM nu a putut să se expună. Mai târziu acesta a făcut declarații în fața presei.

Totuși apărătorii lui Plahotniuc spun că informațiile comunicate de martori demonstrează nevinovăția clientului lor.

Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27.