Tensiunile dintre Azerbaidjan și Rusia ating un nou nivel, după un gest simbolic făcut de președintele Ilham Aliev în sprijinul Ucrainei. În timpul unui forum desfășurat în Karabah, liderul azer a primit public un cadou din partea unei jurnaliste ucrainene și a transmis un mesaj clar de solidaritate cu Kievul. Gestul a declanșat isterie în rândul propagandiștilor pro-Kremlin care au început deja să promoveze ideea unui război cu Azerbaidjanul. Relațiile dintre Moscova și Baku se deteriorează accelerat, pe fondul unei serii de conflicte – de la incidentul aviatic din decembrie, până la escaladarea tensiunilor politice și militare în Caucazul de Sud.
Tensiunile au fost reaprinse după ce, în urmă cu două zile, în cadrul unui forum media desfășurat în Karabah, președintele azer Ilham Aliev a fost întrebat de jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon ce sfat ar da Ucrainei, în contextul victoriei recente a Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah. Răspunsul său a fost clar și a transmis un mesaj puternic.
„Niciodată să nu acceptați ocupația, este sfatul meu principal. Este ceea ce am făcut noi, este felul în care am văzut noi acest proces", a subliniat Ilham Aliev.
Mai mult, înainte de asta, Aliev a primit în dar, de la o jurnalistă ucraineană, o colecție de șevroane ucrainene.
„Este ceea ce avem noi mai prețios, șevroanele apărătorilor noștri, pentru că armata noastră este unica garanție de securitate a Ucrainei, este ce avem noi mai de preț. -Vă mulțumesc mult, mulțumesc, continuați tot așa".
Acest gest scurt, dar semnificativ, a provocat o adevărată isterie în cercurile propagandistice rusești. Portavocele Kremlinului au izbucnit cu comentarii, acuzații și insulte: pentru ei, acesta a devenit un simbol al trădării din partea Azerbaidjanului și o reamintire a faptului că rămășițele influenței ruse în Caucazul de Sud se topesc rapid.
Aliev nu doar că a acceptat cadoul ucrainean – a făcut-o public, cu un zâmbet și un mesaj direct. Pentru Kremlin, aceasta este o palmă peste față, mai ales în contextul războiului cu Ucraina și al faptului că Azerbaidjanul a anunțat deja pregătirea unui proces internațional împotriva Rusiei din cauza incidentului cu avionul AZAL. În timpul aceluiași forum, preşedintele azer a declarat că ţara sa nu a primit încă un răspuns din partea autorităților ruse cu privire la prăbușirea avionului, care a curmat 38 de vieți în decembrie anul trecut.
„Din păcate, nu am primit un răspuns din partea autorităților ruse cu privire la această chestiune, chiar dacă au trecut șapte luni. Pentru noi, totul este clar. Cunoaștem ce s-a întâmplat și putem demonstra asta. Cunoaștem și că fețele oficiale ale Rusiei știu ce s-a întâmplat. Apare o întrebare, de ce ei nu fac ceea ce ar face orice vecin. Cererile şi pretențiile noastre sunt absolut firești: asumarea responsabilității pentru această catastrofă, pedepsirea celor care ne au doborât avionul, plata despăgubirilor către familiile victimelor, răniților şi AZAL pentru pierderea avionului”, a menționat Aliev.
Conform unor surse azere, zborul care sosea din Baku, a fost lovit de șrapnelul unei rachete sol-aer în timp ce se afla în spațiul aerian al oraşului cecen Groznîi, punctul său de destinaţie. S-a aflat ulterior că, exact în momentul prăbușirii aeronavei, Rusia respingea un atac al unor drone ucrainene în aceeași zonă.
Influența Rusiei în Caucazul de Sud slăbește cu pași rapizi. Kremlinul urmărește cu îngrijorare apropierea Armeniei de Occident și consolidarea relației cu Azerbaidjanul fără implicarea Moscovei. Pe 27 iunie, doi cetățeni azeri au fost uciși într-o operațiune a forțelor ruse la Ekaterinburg, declanșând o reacție dură din partea Azerbaidjanului, care a arestat demonstrativ cetățeni ruși.
Criza a evidențiat tensiunile crescânde dintre Moscova și Baku, pe fondul unor acțiuni coordonate ale Rusiei pentru a destabiliza atât Armenia, cât și Azerbaidjanul. În paralel, Erevanul a arestat opozanți pro-ruși, inclusiv pe arhiepiscopul Bagrat Galstanian.
Pe 10 iulie, Aliev și Pașinian s-au întâlnit direct, fără Rusia, la Abu Dhabi, iar discuțiile au fost considerate productive, iar un acord de pace este așteptat în toamnă. Rusia a reacționat impunând restricții comerciale ambelor țări, semnalând presiuni tot mai mari în regiune.
