Negocierile de la Doha privind încetarea focului în Gaza au eșuat, în timp ce tensiunile continuă să escaladeze în Orientul Mijlociu, inclusiv printr-o explozie sângeroasă în nord-vestul Siriei, soldată cu cel puțin 12 morți și peste 100 de răniți.

Pe acest fundal tensionat, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că va recunoaște oficial statul Palestina în septembrie, decizie salutată de unele state arabe și criticată dur de Israel și Statele Unite.

UPDATE Negocierile față în față între Iran și așa-numitul grup E3 format din Franța, Marea Britanie și Germania au început vineri în Turcia. Delegațiile au sosit de dimineață la consulatul iranian din Istanbul, potrivit Reuters, transmite Mediafax. Diplomați de rang înalt din grupul E3 urmează să poarte discuții cu echipa de negociere a Iranului pentru prima dată de la atacurile americane și israeliene asupra siturilor nucleare iraniene din iunie. Discuțiile au scopul de a evalua dorința Teheranului pentru un compromis în vederea evitării sancțiunilor. Înaintea discuțiilor, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că poziția Teheranului rămâne „fermă și neclintită”.

UPDATE Fostul președinte german Joachim Gauck a criticat campania militară a Israelului în Fâșia Gaza, calificând-o drept „disproporționată” și „iresponsabilă”, relatează vineri DPA, conform Agerpres. „Prea multă suferință este provocată prea multor oameni nevinovați pentru a-i pedepsi pe cei vinovați”, a declarat Gauck pentru postul de televiziune ZDF joi.

UPDATE Consiliul Reprezentativ al Instituţiilor Evreieşti din Franţa (CRIF) denunţă decizia preşedintelui francez Emmanuel Macron de a recunoaşte Palestina ca stat în septembrie, la Adunarea Generală a ONU, drept o ”greşeală morală”, relatează AFP, conform News.ro. „Acordând palestinienilor la începutul procesului ceea ce ei trebuie să obţină la sfârşit, această recunoaştere prematură va incita partea palestiniană să nu facă niciun compromis, favorizând eşecul unor viitoare negocieri”, consideră CRIF.

UPDATE Arabia Saudită a salutat vineri decizia „istorică” a președintelui francez Emmanuel Macron de a recunoaște un stat Palestina și a cerut și altor țări să ia „măsuri pozitive similare”, relatează AFP, conform Agerpres. „Regatul salută această decizie istorică ce reafirmă consensul comunității internaționale cu privire la dreptul poporului palestinian la autodeterminare și la înființarea unui stat independent la granițele din 1967”, a declarat Ministerul saudit de Externe într-un comunicat.

UPDATE Statele Unite resping „ferm” proiectul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a recunoaşte Palestina şi denunţă o decizie ”imprudentă”, care îndepărtează pacea, relatează AFP, conform News.ro. „Această decizie imprudentă nu serveşte decât propagandei Hamasului şi îndepărtează procesul de pace. Este o palmă dată victimelor de la 7 octombrie”, a apreciat pe X secretarul de Stat american Marco Rubio.

UPDATE Premierul spaniol Pedro Sanchez a salutat joi decizia Franței de a se alătura Spaniei și altor țări europene pentru a recunoaște un stat Palestina, afirmând că acest demers va ajuta la „protejarea” unei soluții a două state în conflictul israeliano-palestinian, relatează AFP, conform Agerpres. „Împreună, trebuie să protejam ceea ce (prim-ministrul israelian Benjamin) Netanyahu încearcă să distrugă. Soluția a două state este singura cale”, a scris pe platforma X prim-ministrul socialist, un critic ferm al ofensivei israeliene în Gaza.

UPDATE Mișcarea islamistă palestiniană Hamas a salutat vineri anunțul președintelui Emmanuel Macron de recunoaștere de către Franța a unui stat Palestina, apreciind că este un „pas pozitiv” și cerând și altor țări să urmeze acest exemplu. „Considerăm că acesta este un pas pozitiv în direcția corectă pentru a aduce dreptate poporului nostru palestinian oprimat și a sprijini dreptul său legitim la autodeterminare”, a scris Hamas într-un comunicat, cerând „tuturor țărilor din lume – în special națiunilor europene și celor care nu au recunoscut încă statul Palestina – să urmeze exemplul Franței”.

UPDATE Liderii israelieni au criticat aspru anunțul de la Paris. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a apreciat că această decizie „recompensează teroarea” și constituie o amenințare existențială, oferind o „rampă de lansare pentru anihilarea” Israelului. „Să fim clari: palestinienii nu caută să creeze un stat alături de Israel, ci caută să creeze un stat în locul Israelului”, a adăugat oficialul de la Ierusalim. Ministrul de externe israelian Gideon Saar a afirmat, de asemenea, că „un stat palestinian va fi un stat al Hamas”, referindu-se la militanții palestinieni care au atacat Israelul în 2023, declanșând războiul din Gaza.

UPDATE Franța va recunoaște statul Palestina la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, în septembrie. Anunțul a fost făcut joi de către președintele Emmanuel Macron pe rețelele sociale, transmite HotNews. „Fidel angajamentului său istoric față de o pace justă și durabilă în Orientul Mijlociu, am decis ca Franța să recunoască statul Palestina. Voi face anunțul solemn la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie anul viitor”, a scris șeful statului francez. Franța va coprezida atunci, împreună cu Arabia Saudită, o conferință internațională a șefilor de stat și de guvern menită să relanseze așa-numita soluție cu „două state”: palestinian și israelian. Evenimentul, programat inițial pentru iunie, a fost amânată în ultimul moment din cauza războiului dintre Israel și Iran. Între timp, o reuniune la nivel ministerial va avea loc în perioada 28-29 iulie la New York. „Cel mai urgent lucru astăzi este să punem capăt războiului din Gaza și să salvăm populația civilă”, a mai subliniat Macron pe platforma X.

UPDATE Cel puţin 12 persoane şi-au pierdut viaţa joi şi peste 100 au fost rănite într-o serie de explozii produse într-un depozit de arme în nord-vestul Siriei, a anunţat Observatorul sirian al drepturilor omului (OSDO), transmite Digi24. „Mai multe explozii într-un depozit de arme şi muniţii care aparţinea Partidului islamic din Turkestan (TIP) s-au soldat cu cel puţin 12 morţi şi peste 100 de răniţi la Maaret Misrin, în nordul provinciei Idleb”, a precizat organizația neguvernamentală. TIP este un mic grup jihadist activ în regiunea Idleb, format din combatanţi uiguri care au venit în Siria în timpul războiului civil pentru a lupta împotriva fostului preşedinte Bashar al-Assad. O femeie şi un copil se află printre morţi, potrivit OSDO, care are sediul în Regatul Unit, dar dispune de o amplă reţea de surse în Siria. Jurnaliştii AFP au filmat o coloană înaltă de fum alb, care se poate vedea la distanţă de locul exploziilor.

video: yt/WADailyNews

UPDATE Un chirurg britanic face acuzații grave la adresa militarilor israelieni. El susține că palestinienii sunt împușcați aproape ca la un joc de tragere la țintă în timp ce se află la punctele de distribuție a alimentelor. Britanicul mai spune că israelienii îi înfometează intenționat pe palestinieni, transmite Mediafax. „Ceea ce a fost și mai tulburător a fost tiparul rănilor pe care le-am văzut, gruparea rănilor în anumite părți ale corpului în anumite zile. Într-o zi veneau predominant cu răni prin împușcare la cap sau la gât, în altă zi la abdomen. În urmă cu 12 zile, au venit patru băieți adolescenți, toți fiind împușcați intenționat în testicule. Scopul era prea evident pentru a fi o chestie accidentală și ni s-a părut aproape ca un joc de țintă. N-aș fi crezut niciodată că este posibil dacă nu aș fi fost martor la asta cu ochii mei”, a spus medicul în timpul interviului.

UPDATE „Discuții de urgență” privind situația din Gaza între Paris, Londra și Berlin vor avea loc vineri, a anunțat joi seară prim-ministrul britanic Keir Starmer, care a reafirmat „dreptul inalienabil” al poporului palestinian la un stat, relatează AFP, conform Agerpres. „Voi aveam mâine (vineri - n.r.) un apel de urgență cu partenerii din E3 (grup care reunește Franța, Germania și Regatul Unit, n.r.), în cursul căruia vom discuta despre ceea ce putem face de urgență pentru a pune capăt masacrelor și a furniza populației hrana de care are nevoie cu disperare”, a declarat Keir Starmer într-un comunicat.

UPDATE Unu din cinci copii din Fâșia Gaza suferă de malnutriție, iar numărul cazurilor crește în fiecare zi, potrivit agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA), citată de BBC, transmite Digi24. Într-o declarație emisă joi, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, a citat un coleg care i-a spus: „Oamenii din Gaza nu sunt nici morți, nici vii, sunt cadavre ambulante”. Peste 100 de organizații internaționale de ajutor umanitar și grupuri pentru drepturile omului au avertizat, de asemenea, asupra riscului de foamete în masă, făcând presiuni asupra guvernelor să ia măsuri.

UPDATE Americanii au aprobat joi, vânzarea de sisteme de apărare aeriană către Egipt. Afacerea are o valoare de aproape cinci miliarde de dolari. Egiptul este unul dintre cei mai mari beneficiari ai echipamentelor militare americane, transmite Mediafax. Tranzacția se referă la NASAMS, sisteme de rachete sol-aer produse de RTX și utilizate în special de ucraineni timp de luni de zile pentru a contracara atacurile aeriene rusești. Această vânzare va „susține politica externă și obiectivele de securitate națională ale SUA prin consolidarea securității unui aliat major non-NATO, care este o forță pentru stabilitatea politică și progresul economic în Orientul Mijlociu”, a transmis Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA (DSCA) într-un comunicat citat de Le Figaro.

UPDATE Emisarul american Steve Witkoff a constatat joi eșecul negocierilor purtate la Doha în vederea obținerii unei încetări a focului în Fâșia Gaza, acuzând faptul că Hamas nu a dat dovadă de bună credință și afirmând că ia în calcul „alte opțiuni” pentru eliberarea ostaticilor, relatează AFP, conform Agerpres. „Am decis să repatriem echipa noastră de la Doha pentru consultări după ultimul răspuns al Hamas, care arată cu claritate o lipsă de voință de a ajunge la un armistițiu în Gaza”, a declarat trimisul special pentru misiuni de pace într-un comunicat.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.