Compania rusă Aeroflot a anulat zeci de zboruri după o defecțiune informatică majoră, în timp ce armata rusă a reluat atacurile asupra Kievului, rănind opt civili, inclusiv un copil. Totodată, România se confruntă cu o dilemă privind livrarea unui nou sistem Patriot Ucrainei, în contextul unei cereri crescute din partea aliaților NATO.

În Georgia, sute de protestatari au incendiat un steag rus la Tbilisi, nemulțumiți de prezența sportivilor ruși la Campionatul Mondial de scrimă. Manifestările reflectă tensiunea crescândă din regiune și repulsia tot mai accentuată față de simbolurile Kremlinului.

UPDATE Donald Trump a anunţat luni că va „scurta” termenul de 50 de zile acordat liderului rus Vladimir Putin la 14 iulie pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina, în caz contrar urmând să impună sancţiuni dure împotriva Rusiei, relatează AFP, conform News.ro. „Voi reduce cele 50 de zile pe care i le-am acordat”, a declarat el la Turnberry, în Scoţia, unde se întâlneşte cu premierul britanic Keir Starmer. Preşedintele american s-a declarat din nou „foarte dezamăgit” de omologul său rus. Kievul s-a bucurat după această declaraţie, salutând „fermitatea” lui Donald Trump.

video: x/GuntherEagleman

UPDATE Biroul Procurorului General din Rusia a deschis o anchetă penală după un atac cibernetic revendicat de hackeri pro-ucraineni, care a paralizat sistemele informatice ale companiei Aeroflot și a dus la anularea a peste 40 de zboruri interne și internaționale, transmite Mediafax. Potrivit autorităților, sistemul informatic al transportatorului național Aeroflot a fost ținta unui atac cibernetic care a dus la o defecțiune majoră, afectând desfășurarea normală a zborurilor. Parchetul rus a precizat că ancheta vizează accesul ilegal la informații protejate, calificând incidentul drept un atac informatic grav asupra infrastructurii critice. Atacul a fost revendicat de un grup de hackeri pro-ucraineini, cunoscut drept „Silent Crow”.

UPDATE Kremlinul a afirmat luni că „nu este exclusă” o întâlnire între preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, în luna septembrie în China, dacă liderul de la Casa Albă se va deplasa în această ţară în acelaşi timp cu omologul său rus, transmite Digi24. Putin urmează să meargă în China la începutul lui septembrie pentru celebrarea a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Dacă se întâmplă ca preşedintele american să decidă să meargă în China în acel moment, atunci o asemenea întâlnire nu poate fi exclusă teoretic”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în conferinţa sa zilnică de presă. Vladimir Putin se va deplasa la Beijing pentru o paradă militară amplă ce va marca 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele chinez Xi Jinping va prezida evenimentul, ce va avea loc în piaţa Tiananmen pe 3 septembrie.

UPDATE În cursul zilei de duminică, 27 iulie, au avut loc proteste în fața Palatului Sporturilor Olimpice din capitala Georgiei, Tbilisi. Sute de oameni au izbucnit din cauza participării echipei naționale a Rusiei de scrimă la Campionatul Mondial și au ars chiar și un steag rus. Rusoaica Yana Egorian a devenit astăzi campioană mondială la sabie, transmite GSP. În fața Palatului Sporturilor Olimpice din Tbilisi s-au adunat sute de oameni care au afișat mesaje împotriva participării Rusiei la Campionatul Mondial de scrimă.

UPDATE Washington Post a publicat un interviu cu Oleksandr Sîrski Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei. Discuția a avut loc în săptămâna în care acesta a împlinit 60 de ani, vârsta normală de pensionare pentru militarii de la Kiev. Oleksandr Sîrski, comandantul-șef (C-in-C) al forțelor armate ale Ucrainei, și-a exprimat punctul de vedere cu privire la situația războiului din Ucraina într-un amplu interviu acordat Washington Post (WP) la sfârșitul săptămânii în care a împlinit 60 de ani, vârsta obișnuită de pensionare pentru militari, transmite Digi24. Întrebat despre pensionare, acesta a luat în râs sugestia, spunându-le intervievatorilor, că încă mai poate face 100 de flotări fără pauză - în ciuda informațiilor conform cărora pare să doarmă rar. Ideea principală a articolului WP a fost evaluarea războiului de către Oleksandr Sîrski și speranța că recenta schimbare de atitudine a președintelui american Donald Trump față de Rusia și Ucraina va face ca Kievul să primească apărarea aeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune de care are nevoie pentru a se proteja și pentru a lovi obiective militare rusești.

UPDATE Mai multe state NATO care dețin sisteme Patriot sunt gata să ajute Ucraina, într-un moment critic pentru apărarea antiaeriană a acestei țări. România a donat deja un sistem Patriot, în 2024, iar acum ar putea să o facă din nou. Experții consultați de „Adevărul” explică ce ar fi de făcut în această dilemă. Generalul Virgil Bălăceanu consideră că România a ajutat exemplar Ucraina, iar acum a sosit rândul ca și alte țări să o facă. „În primul rând, ar trebui ca și alte țări să urmeze exemplul României. Noi am donat deja un sistem Patriot. E adevărat, au mai fost și altele care au donat. Doar că aceste țări au avut un număr mai mare de sisteme Patriot. Plus că, din punct de vedere geografic, celelalte țări care au donat Patriot Ucrainei se află mult mai departe de zona de conflict”, spune generalul Bălăceanu. De altfel, România trebuie să primească un sistem Patriot, după ce a donat anul trecut unul. Există însă o problemă și nu doar pentru România. Chiar și cea mai puternică industrie militară a lumii, cea americană, nu poate să producă atât de multe sisteme Patriot pe cât este cererea pentru ele. Din această cauză, lista de așteptare este lungă, iar țări ca Elveția vor primi cu întârziere sistemele de apărare antiaeriană americane.

UPDATE Luni dimineața, o dronă neidentificată a fost detectată intrând în spațiul aerian lituanian, venind cel mai probabil din Belarus. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale provocate de viitoarele exerciții militare desfășurate în Belarus, relatează The Kyiv Independent, conform Mediafax. Potrivit Centrului Național de Gestionare a Crizelor din Lituania, drona a fost observată la o altitudine de 200 de metri și a fost văzută ultima dată în apropiere de Vilnius. Reprezentantul instituției, Darius Buta, a declarat că tipul exact al dronei nu este cunoscut în prezent și că autoritățile responsabile au demarat acțiunile de localizare a obiectului. Ministrul Apărării, Dovile Sakaliene, a subliniat că vremea fost favorabilă și pentru baloanele meteo folosite de traficanți pentru contrabandă, însă obiectului detectat nu a fost identificat încă.

UPDATE Serbia nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei și va rămâne fidelă politicii sale stabile în această privință, a declarat președintele Aleksandar Vucic, răspunzând la recentele comentarii ale ministrului afacerilor europene Nemanja Starovic, a raportat publicația sârbă Dnevnik pe 27 iulie, transmite Digi24. „Vom continua politica noastră, care a fost principială și care s-a dovedit a fi corectă până acum, dar care nu a plăcut nimănui, nici celor din Occident, nici celor din Orient”, a spus Vucic, adăugând că cetățenii sârbi aprobă această politică, deoarece este „politica unui stat independent și suveran”, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Statele Unite, printr-un contract gestionat de Departamentul Apărării, se pregătesc să trimită Ucrainei nu mai puţin de 33.000 de „kituri inteligente” pentru drone, dezvoltate de compania americano-germană Auterion. Informaţia a fost publicată de Financial Times, care citează declaraţiile directorului general al companiei, Lorenz Meier, transmite Adevărul. Contractul are o valoare estimată de 50 de milioane de dolari și presupune livrarea unor module de tip Skynode – mici computere dotate cu cameră video și sistem de comunicaţii – care transformă dronele comerciale sau de recunoaștere în platforme de atac autonome. Aceste sisteme, bazate pe algoritmi de inteligenţă artificială, sunt capabile să identifice şi să urmărească ţinte în mişcare pe o rază de până la un kilometru, reducând astfel dependenţa de operatori umani și contracarând bruiajul electronic al forţelor ruse.

UPDATE Compania aeriană rusă Aeroflot a anulat luni zeci de zboruri după ce a anunțat o defecțiune a sistemelor sale informatice. Compania națională nu a furnizat detalii suplimentare despre cauza problemei sau despre durata necesară pentru rezolvarea acesteia, transmite Digi24. Aeroflot a declarat că „specialiștii lucrează în prezent pentru a minimiza impactul asupra programului de zboruri și pentru a restabili funcționarea normală a serviciilor”. Pe Telegram, compania a enumerat peste 40 de zboruri anulate către destinații din Rusia, precum și către capitala Belarusului, Minsk, și capitala Armeniei, Erevan.

UPDATE Opt persoane au fost rănite după ce armata rusă a atacat Kievul în noaptea de 27 iulie. Printre victime se numără și un copil de 3 ani. Potrivit primarului orașului, cei care au avut de suferit locuiau într-un bloc cu mai multe etaje din cartierul Darnițki.  „Unda de șoc a exploziei a deteriorat ferestrele de la etajul 6 până la etajul 11”, a scris Vitali Kliciko pe Telegram.„Patru dintre persoanele rănite în atacul care a avut loc la puțin timp după miezul nopții au fost spitalizate, iar una dintre ele este în stare gravă”, a transmis șeful administrației militare a capitalei ucrainene, Timur Tkacenko, conform Reuters. Pe timpul nopții, capitala și mare parte din Ucraina s-au aflat sub alertă aeriană, în urma avertismentelor lansate de Forțele Aeriene ucrainene privind posibile atacuri cu rachete și drone. Și orașul Kropivnițki, din centrul Ucrainei, a fost atacat, a anunțat guvernatorul regional Andrii Raikovici. Acesta a precizat că echipele de intervenție se află la fața locului.

UPDATE Site-ul Flight Aware (flightaware.com) de urmărire internațională a curselor aeriene a confirmat luni aterizarea la Phenian a unui avion Boeing 777 al companiei ruse Nordwind Airlines, plecat de la Moscova; a fost primul zbor civil între cele două capitale după câteva decenii, transmite AFP, conform Agerpres. Aeronava a ajuns pe aeroportul nord-coreean la ora locală 9.15 (00.15 GMT). AFP observă că evenimentul este încă un progres în parteneriatul dintre Rusia și Coreea de Nord, care a evoluat rapid după invazia rusă în Ucraina începută în februarie 2022. Nord-coreenii au participat activ la efortul de război al aliaților lor, trimițând mii de soldați, arme și muniții. Rusia a precizat că noua rută aeriană va fi deservită lunar. Biletul la Nordwind costă circa 45.000 de ruble (484 de euro).

UPDATE Majoritatea cetățenilor ruși — în special tinerii — nu ascund faptul că a lupta pe frontul ucrainean nu face parte din planurile lor. Cu toate acestea, cum este posibil ca armata să nu ducă lipsă de soldați contractuali, noii recruți sosind mai repede decât sunt uciși cei de pe front? Răspunsul se află în diviziunea socială din Rusia: o majoritate complacentă, care susține războiul de la distanță, și o minoritate extrem de beligerantă, dispusă să lupte, scriu jurnaliștii The Moscow Times, citați de Digi24.nstitutul de sondaje de stat VTsIOM a publicat rezultatele unei cercetări în care a întrebat publicul pe cine consideră adevărații „eroi ai timpului nostru” din Rusia. Era clar că intenționau să publice un raport care să justifice „mania militaristă a Zilei Rusiei”, arată sursa citată. Dar rezultatele obținute nu au fost, probabil, cele pe care le aveau în minte. Sondajul a început inofensiv. Respondenții au fost întrebați mai întâi dacă sunt de acord că adevărații eroi ai Rusiei îi includ pe cei care lucrează „zilnic pentru binele societății”, nu doar pe cei care luptă pe câmpul de luptă. Bineînțeles, oamenii au fost de acord – în special tinerii. Dintre cei sub 25 de ani, 99% au susținut ipoteza că se poate „apăra țara” în mod eroic fără arme. Au fost oferite cinci opțiuni, inclusiv „participarea la apărarea armată a țării”. Însă doar 23% au ales opțiunea „apărarea armată”, care a ajuns pe locul patru din cinci opțiuni. Voluntariatul și munca în alte sectoare, precum și răspândirea mesajelor patriotice – opțiuni care implicau puține schimbări în viața lor obișnuită – au fost, însă, mai populare. Singura opțiune mai puțin populară decât plecarea la război a fost acordarea de sprijin financiar. Respondenții par să știe foarte bine că, în caz de criză, autoritățile le-ar confisca banii fără să le ceară permisiunea, iar chiar și cei care au promis să ajute cu propriile ruble au făcut-o, probabil, doar pentru a calma ceea ce ei consideră a fi birocrația VTsIOM, remarcă The Moscow Times. Și mai frapant este faptul că cei mai puțin dispuși să se ofere voluntari pentru a lupta erau tinerii. În rândul celor sub 33 de ani, această opțiune ocupă ferm ultimul loc, fiind aleasă de doar 17-20% dintre respondenți. Cei mai dornici să ia armele erau cei cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani. Dar, cu doar 33% care au răspuns afirmativ, acest lucru nu indică un spirit de luptă puternic, arată sursa citată.

UPDATE Pe frontul din Donbas, armata rusă a declanșat un atac mecanizat neașteptat în direcția Pokrovsk, în zona satului Șevcenko, utilizând pentru prima dată după o perioadă lungă vehicule blindate într-o tentativă de străpungere a liniilor defensive ale Ucrainei. Informația a fost transmisă de platforma analitică DeepState, care urmărește zilnic evoluțiile de pe front, transmite Adevărul. Ceea ce ridică semne de întrebare printre analiști este alegerea locului pentru acest asalt – Șevcenko, nu satul Zvirove, unde rușii mai identificaseră anterior vulnerabilități în apărarea ucraineană. Cu toate acestea, militarii ucraineni au respins ofensiva, distrugând blindatele inamice în câmp deschis, acolo unde rămân ținte predilecte pentru dronele de atac FPV. Imaginile publicate de Brigada 155 surprind momentul în care coloana rusă este respinsă la nord de Șevcenko. Este o dovadă clară că, în ciuda intensificării presiunii, capacitatea de apărare ucraineană pe acest sector rămâne solidă. „Inamicul are tendința să concentreze resurse acolo unde detectează puncte slabe. Astfel de încercări vor continua, dar cel mai probabil vor reveni la mijlocul lor favorit – infanteria”, comentează DeepState.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.