Compania rusă Aeroflot a anulat zeci de zboruri după o defecțiune informatică majoră, în timp ce armata rusă a reluat atacurile asupra Kievului, rănind opt civili, inclusiv un copil. Totodată, România se confruntă cu o dilemă privind livrarea unui nou sistem Patriot Ucrainei, în contextul unei cereri crescute din partea aliaților NATO.

În Georgia, sute de protestatari au incendiat un steag rus la Tbilisi, nemulțumiți de prezența sportivilor ruși la Campionatul Mondial de scrimă. Manifestările reflectă tensiunea crescândă din regiune și repulsia tot mai accentuată față de simbolurile Kremlinului.

UPDATE Donald Trump a anunţat luni că va „scurta” termenul de 50 de zile acordat liderului rus Vladimir Putin la 14 iulie pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina, în caz contrar urmând să impună sancţiuni dure împotriva Rusiei, relatează AFP, conform News.ro. „Voi reduce cele 50 de zile pe care i le-am acordat”, a declarat el la Turnberry, în Scoţia, unde se întâlneşte cu premierul britanic Keir Starmer. Preşedintele american s-a declarat din nou „foarte dezamăgit” de omologul său rus. Kievul s-a bucurat după această declaraţie, salutând „fermitatea” lui Donald Trump.

video: x/GuntherEagleman

UPDATE Biroul Procurorului General din Rusia a deschis o anchetă penală după un atac cibernetic revendicat de hackeri pro-ucraineni, care a paralizat sistemele informatice ale companiei Aeroflot și a dus la anularea a peste 40 de zboruri interne și internaționale, transmite Mediafax. Potrivit autorităților, sistemul informatic al transportatorului național Aeroflot a fost ținta unui atac cibernetic care a dus la o defecțiune majoră, afectând desfășurarea normală a zborurilor. Parchetul rus a precizat că ancheta vizează accesul ilegal la informații protejate, calificând incidentul drept un atac informatic grav asupra infrastructurii critice. Atacul a fost revendicat de un grup de hackeri pro-ucraineini, cunoscut drept „Silent Crow”.

UPDATE Kremlinul a afirmat luni că „nu este exclusă” o întâlnire între preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, în luna septembrie în China, dacă liderul de la Casa Albă se va deplasa în această ţară în acelaşi timp cu omologul său rus, transmite Digi24. Putin urmează să meargă în China la începutul lui septembrie pentru celebrarea a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Dacă se întâmplă ca preşedintele american să decidă să meargă în China în acel moment, atunci o asemenea întâlnire nu poate fi exclusă teoretic”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în conferinţa sa zilnică de presă. Vladimir Putin se va deplasa la Beijing pentru o paradă militară amplă ce va marca 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele chinez Xi Jinping va prezida evenimentul, ce va avea loc în piaţa Tiananmen pe 3 septembrie.

UPDATE În cursul zilei de duminică, 27 iulie, au avut loc proteste în fața Palatului Sporturilor Olimpice din capitala Georgiei, Tbilisi. Sute de oameni au izbucnit din cauza participării echipei naționale a Rusiei de scrimă la Campionatul Mondial și au ars chiar și un steag rus. Rusoaica Yana Egorian a devenit astăzi campioană mondială la sabie, transmite GSP. În fața Palatului Sporturilor Olimpice din Tbilisi s-au adunat sute de oameni care au afișat mesaje împotriva participării Rusiei la Campionatul Mondial de scrimă.

UPDATE Washington Post a publicat un interviu cu Oleksandr Sîrski Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei. Discuția a avut loc în săptămâna în care acesta a împlinit 60 de ani, vârsta normală de pensionare pentru militarii de la Kiev. Oleksandr Sîrski, comandantul-șef (C-in-C) al forțelor armate ale Ucrainei, și-a exprimat punctul de vedere cu privire la situația războiului din Ucraina într-un amplu interviu acordat Washington Post (WP) la sfârșitul săptămânii în care a împlinit 60 de ani, vârsta obișnuită de pensionare pentru militari, transmite Digi24. Întrebat despre pensionare, acesta a luat în râs sugestia, spunându-le intervievatorilor, că încă mai poate face 100 de flotări fără pauză - în ciuda informațiilor conform cărora pare să doarmă rar. Ideea principală a articolului WP a fost evaluarea războiului de către Oleksandr Sîrski și speranța că recenta schimbare de atitudine a președintelui american Donald Trump față de Rusia și Ucraina va face ca Kievul să primească apărarea aeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune de care are nevoie pentru a se proteja și pentru a lovi obiective militare rusești.

UPDATE Mai multe state NATO care dețin sisteme Patriot sunt gata să ajute Ucraina, într-un moment critic pentru apărarea antiaeriană a acestei țări. România a donat deja un sistem Patriot, în 2024, iar acum ar putea să o facă din nou. Experții consultați de „Adevărul” explică ce ar fi de făcut în această dilemă. Generalul Virgil Bălăceanu consideră că România a ajutat exemplar Ucraina, iar acum a sosit rândul ca și alte țări să o facă. „În primul rând, ar trebui ca și alte țări să urmeze exemplul României. Noi am donat deja un sistem Patriot. E adevărat, au mai fost și altele care au donat. Doar că aceste țări au avut un număr mai mare de sisteme Patriot. Plus că, din punct de vedere geografic, celelalte țări care au donat Patriot Ucrainei se află mult mai departe de zona de conflict”, spune generalul Bălăceanu. De altfel, România trebuie să primească un sistem Patriot, după ce a donat anul trecut unul. Există însă o problemă și nu doar pentru România. Chiar și cea mai puternică industrie militară a lumii, cea americană, nu poate să producă atât de multe sisteme Patriot pe cât este cererea pentru ele. Din această cauză, lista de așteptare este lungă, iar țări ca Elveția vor primi cu întârziere sistemele de apărare antiaeriană americane.

UPDATE Luni dimineața, o dronă neidentificată a fost detectată intrând în spațiul aerian lituanian, venind cel mai probabil din Belarus. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale provocate de viitoarele exerciții militare desfășurate în Belarus, relatează The Kyiv Independent, conform Mediafax. Potrivit Centrului Național de Gestionare a Crizelor din Lituania, drona a fost observată la o altitudine de 200 de metri și a fost văzută ultima dată în apropiere de Vilnius. Reprezentantul instituției, Darius Buta, a declarat că tipul exact al dronei nu este cunoscut în prezent și că autoritățile responsabile au demarat acțiunile de localizare a obiectului. Ministrul Apărării, Dovile Sakaliene, a subliniat că vremea fost favorabilă și pentru baloanele meteo folosite de traficanți pentru contrabandă, însă obiectului detectat nu a fost identificat încă.

UPDATE Serbia nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei și va rămâne fidelă politicii sale stabile în această privință, a declarat președintele Aleksandar Vucic, răspunzând la recentele comentarii ale ministrului afacerilor europene Nemanja Starovic, a raportat publicația sârbă Dnevnik pe 27 iulie, transmite Digi24. „Vom continua politica noastră, care a fost principială și care s-a dovedit a fi corectă până acum, dar care nu a plăcut nimănui, nici celor din Occident, nici celor din Orient”, a spus Vucic, adăugând că cetățenii sârbi aprobă această politică, deoarece este „politica unui stat independent și suveran”, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Statele Unite, printr-un contract gestionat de Departamentul Apărării, se pregătesc să trimită Ucrainei nu mai puţin de 33.000 de „kituri inteligente” pentru drone, dezvoltate de compania americano-germană Auterion. Informaţia a fost publicată de Financial Times, care citează declaraţiile directorului general al companiei, Lorenz Meier, transmite Adevărul. Contractul are o valoare estimată de 50 de milioane de dolari și presupune livrarea unor module de tip Skynode – mici computere dotate cu cameră video și sistem de comunicaţii – care transformă dronele comerciale sau de recunoaștere în platforme de atac autonome. Aceste sisteme, bazate pe algoritmi de inteligenţă artificială, sunt capabile să identifice şi să urmărească ţinte în mişcare pe o rază de până la un kilometru, reducând astfel dependenţa de operatori umani și contracarând bruiajul electronic al forţelor ruse.

UPDATE Compania aeriană rusă Aeroflot a anulat luni zeci de zboruri după ce a anunțat o defecțiune a sistemelor sale informatice. Compania națională nu a furnizat detalii suplimentare despre cauza problemei sau despre durata necesară pentru rezolvarea acesteia, transmite Digi24. Aeroflot a declarat că „specialiștii lucrează în prezent pentru a minimiza impactul asupra programului de zboruri și pentru a restabili funcționarea normală a serviciilor”. Pe Telegram, compania a enumerat peste 40 de zboruri anulate către destinații din Rusia, precum și către capitala Belarusului, Minsk, și capitala Armeniei, Erevan.

UPDATE Opt persoane au fost rănite după ce armata rusă a atacat Kievul în noaptea de 27 iulie. Printre victime se numără și un copil de 3 ani. Potrivit primarului orașului, cei care au avut de suferit locuiau într-un bloc cu mai multe etaje din cartierul Darnițki.  „Unda de șoc a exploziei a deteriorat ferestrele de la etajul 6 până la etajul 11”, a scris Vitali Kliciko pe Telegram.„Patru dintre persoanele rănite în atacul care a avut loc la puțin timp după miezul nopții au fost spitalizate, iar una dintre ele este în stare gravă”, a transmis șeful administrației militare a capitalei ucrainene, Timur Tkacenko, conform Reuters. Pe timpul nopții, capitala și mare parte din Ucraina s-au aflat sub alertă aeriană, în urma avertismentelor lansate de Forțele Aeriene ucrainene privind posibile atacuri cu rachete și drone. Și orașul Kropivnițki, din centrul Ucrainei, a fost atacat, a anunțat guvernatorul regional Andrii Raikovici. Acesta a precizat că echipele de intervenție se află la fața locului.

UPDATE Site-ul Flight Aware (flightaware.com) de urmărire internațională a curselor aeriene a confirmat luni aterizarea la Phenian a unui avion Boeing 777 al companiei ruse Nordwind Airlines, plecat de la Moscova; a fost primul zbor civil între cele două capitale după câteva decenii, transmite AFP, conform Agerpres. Aeronava a ajuns pe aeroportul nord-coreean la ora locală 9.15 (00.15 GMT). AFP observă că evenimentul este încă un progres în parteneriatul dintre Rusia și Coreea de Nord, care a evoluat rapid după invazia rusă în Ucraina începută în februarie 2022. Nord-coreenii au participat activ la efortul de război al aliaților lor, trimițând mii de soldați, arme și muniții. Rusia a precizat că noua rută aeriană va fi deservită lunar. Biletul la Nordwind costă circa 45.000 de ruble (484 de euro).

UPDATE Majoritatea cetățenilor ruși — în special tinerii — nu ascund faptul că a lupta pe frontul ucrainean nu face parte din planurile lor. Cu toate acestea, cum este posibil ca armata să nu ducă lipsă de soldați contractuali, noii recruți sosind mai repede decât sunt uciși cei de pe front? Răspunsul se află în diviziunea socială din Rusia: o majoritate complacentă, care susține războiul de la distanță, și o minoritate extrem de beligerantă, dispusă să lupte, scriu jurnaliștii The Moscow Times, citați de Digi24.nstitutul de sondaje de stat VTsIOM a publicat rezultatele unei cercetări în care a întrebat publicul pe cine consideră adevărații „eroi ai timpului nostru” din Rusia. Era clar că intenționau să publice un raport care să justifice „mania militaristă a Zilei Rusiei”, arată sursa citată. Dar rezultatele obținute nu au fost, probabil, cele pe care le aveau în minte. Sondajul a început inofensiv. Respondenții au fost întrebați mai întâi dacă sunt de acord că adevărații eroi ai Rusiei îi includ pe cei care lucrează „zilnic pentru binele societății”, nu doar pe cei care luptă pe câmpul de luptă. Bineînțeles, oamenii au fost de acord – în special tinerii. Dintre cei sub 25 de ani, 99% au susținut ipoteza că se poate „apăra țara” în mod eroic fără arme. Au fost oferite cinci opțiuni, inclusiv „participarea la apărarea armată a țării”. Însă doar 23% au ales opțiunea „apărarea armată”, care a ajuns pe locul patru din cinci opțiuni. Voluntariatul și munca în alte sectoare, precum și răspândirea mesajelor patriotice – opțiuni care implicau puține schimbări în viața lor obișnuită – au fost, însă, mai populare. Singura opțiune mai puțin populară decât plecarea la război a fost acordarea de sprijin financiar. Respondenții par să știe foarte bine că, în caz de criză, autoritățile le-ar confisca banii fără să le ceară permisiunea, iar chiar și cei care au promis să ajute cu propriile ruble au făcut-o, probabil, doar pentru a calma ceea ce ei consideră a fi birocrația VTsIOM, remarcă The Moscow Times. Și mai frapant este faptul că cei mai puțin dispuși să se ofere voluntari pentru a lupta erau tinerii. În rândul celor sub 33 de ani, această opțiune ocupă ferm ultimul loc, fiind aleasă de doar 17-20% dintre respondenți. Cei mai dornici să ia armele erau cei cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani. Dar, cu doar 33% care au răspuns afirmativ, acest lucru nu indică un spirit de luptă puternic, arată sursa citată.

UPDATE Pe frontul din Donbas, armata rusă a declanșat un atac mecanizat neașteptat în direcția Pokrovsk, în zona satului Șevcenko, utilizând pentru prima dată după o perioadă lungă vehicule blindate într-o tentativă de străpungere a liniilor defensive ale Ucrainei. Informația a fost transmisă de platforma analitică DeepState, care urmărește zilnic evoluțiile de pe front, transmite Adevărul. Ceea ce ridică semne de întrebare printre analiști este alegerea locului pentru acest asalt – Șevcenko, nu satul Zvirove, unde rușii mai identificaseră anterior vulnerabilități în apărarea ucraineană. Cu toate acestea, militarii ucraineni au respins ofensiva, distrugând blindatele inamice în câmp deschis, acolo unde rămân ținte predilecte pentru dronele de atac FPV. Imaginile publicate de Brigada 155 surprind momentul în care coloana rusă este respinsă la nord de Șevcenko. Este o dovadă clară că, în ciuda intensificării presiunii, capacitatea de apărare ucraineană pe acest sector rămâne solidă. „Inamicul are tendința să concentreze resurse acolo unde detectează puncte slabe. Astfel de încercări vor continua, dar cel mai probabil vor reveni la mijlocul lor favorit – infanteria”, comentează DeepState.