Conflictul din Orientul Mijlociu se adâncește, iar situația umanitară din Fâșia Gaza devine tot mai gravă, cu semnale clare de foamete și malnutriție, conform organizațiilor internaționale. În acest context, Comisia Europeană propune suspendarea finanțării startup-urilor israeliene, iar Germania anunță un pod aerian umanitar pentru Gaza, în timp ce premierul palestinian Mohammad Mustafa cere ca Hamas să se dezarmeze și să predea controlul asupra enclavei Autorității Palestiniene.

În plan diplomatic, Conferința ONU pentru soluția celor două state a început la New York fără sprijinul SUA și Israelului, care o cataloghează drept „o manevră publicitară”, iar Vladimir Putin cere respectarea integrității teritoriale a Siriei și susține o rezolvare pașnică a conflictului. În schimb, premierul israelian Netanyahu reafirmă că ofensiva în Gaza va continua până la eliminarea Hamas și eliberarea ostaticilor, în timp ce Donald Trump avertizează asupra unei „foamete reale” în regiune.

UPDATE Comisia Europeană a propus luni suspendarea finanțării pentru startup-urile israeliene din cauza situației umanitare grave din Fâșia Gaza, relatează AFP, conform Agerpres. „Chiar dacă Israelul a anunțat o pauză umanitară zilnică în luptele din Gaza și a respectat unele dintre angajamentele sale (...), situația rămâne gravă”, a declarat executivul european într-un comunicat.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer pregătește o ședință urgentă a guvernului pentru a discuta un plan european de pace și asistență pentru Gaza, după ce a prezentat acest plan lui Donald Trump, transmite Mediafax. Premierul nu a oferit detalii despre plan, dar a declarat că „următorii pași” vor fi stabiliți după ședința cabinetului, care va avea loc marți, la ora 14:00 BST (16:00, ora României). Un purtător de cuvânt al lui Starmer a declarat că propunerile vor fi prezentate și aliaților, inclusiv statelor arabe, în zilele următoare.

UPDATE Conferința ONU care își propune resuscitarea eforturilor pentru adoptarea unei soluții cu două state la conflictul din Orientul Mijlociu a început luni la New York, dar așteptările pentru realizarea unui progres real se apropie de zero, în absența Israelului și a SUA, relatează dpa, conform Agerpres. Într-o luare de poziție dură de luni, Departamentul de Stat al SUA a catalogat reuniunea drept „o manevră publicitară” care subminează eforturile diplomatice în desfășurare pentru a pune capăt conflictului dintre Israel și palestinieni. „Acest efort este o palmă pe fața victimelor de la 7 octombrie”, precizează comunicatul. SUA care, ca și Israel, au refuzat să trimită un reprezentant, afirmând că „nu vor participa la această insultă”.

UPDATE Prim-ministrul Autorităţii Palestiniene, Mohammad Mustafa, a declarat că Hamas ar trebui să se dezarmeze şi să predea controlul asupra Fâşiei Gaza, potrivit CNN, transmite News.ro. Vorbind la o conferinţă privind soluţia celor două state, organizată la Naţiunile Unite în New York, Mustafa a afirmat: „Hamas trebuie să renunţe la controlul asupra fâşiei şi să predea armele Autorităţii Palestiniene”. Mustafa a afirmat că „Statul Palestina este singurul deţinător al dreptului de a guverna întreaga Fâşie Gaza” şi a cerut Israelului să se retragă complet din enclavă. El a reiterat că Autoritatea Palestiniană respinge „violenţa şi terorismul sub toate formele sale, inclusiv atacarea civililor”.

UPDATE Germania va organiza cu sprijinul Iordaniei un „pod aerian umanitar către Gaza”, a anunțat luni cancelarul german Friedrich Merz, pentru a ajuta populația acestui teritoriu care se confruntă, potrivit Națiunilor Unite, cu „niveluri alarmante” de malnutriție, relatează AFP și dpa, conform Agerpres. Operațiunea pentru livrarea ajutoarelor umanitare urmează să înceapă „imediat”, a declarat Merz, la sfârșitul unei reuniuni a Cabinetului de Securitate la Berlin.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut luni premierului israelian Benjamin Netanyahu, într-o conversaţie telefonică, să păstreze „integritatea teritorială” a Siriei, la o săptămână după violenţele devastatoare din sudul ţării, care au condus la bombardamente israeliene, transmite Digi24. Putin „a subliniat în special importanţa susţinerii unităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Siriei, precum şi a consolidării stabilităţii sale politice interne”, a declarat Kremlinul într-un comunicat. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre recenta confruntare dintre Israel şi Iran, Putin declarând că este „gata să contribuie în orice mod la găsirea unor soluţii negociate în legătură cu programul nuclear iranian”. În ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu, Putin „şi-a reafirmat poziţia neschimbată în favoarea unei rezolvări exclusiv paşnice a problemelor şi conflictelor din regiune”, potrivit Kremlinului.

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-și va înceta ofensiva în Fâșia Gaza până când nu-și va fi îndeplinit cele două obiective principale: eliminarea Hamas și aducerea acasă a tuturor ostaticilor israelieni deținuți în continuare de gruparea islamistă în Fâșia Gaza, relatează EFE, conform Agerpres. „Avem o sarcină de îndeplinit: eliminarea Hamas și returnarea ostaticilor noștri. Nu vom renunța nicio clipă. Acestea sunt două obiective interdependente”, a afirmat Netanyahu în cursul unei vizite la sediul Direcției de informații militare, principala agenție de informații a Forțelor de apărare ale Israelului (IDF).

UPDATE Organizația internațională IPC avertizează că situația umanitară din Gaza a ajuns într-un punct critic, cu dovezi clare de înfometare larg răspândită, malnutriție severă și creșterea deceselor legate de foame, transmite Mediafax. „Declarațiile formale de foamete vin mereu prea târziu. În Somalia, în 2011, foametea a fost declarată abia după ce 250.000 de oameni muriseră deja, jumătate dintre ei copii sub 5 ani”, a avertizat David Miliband, președintele Comitetului Internațional de Salvare.

UPDATE Rebelii houthi din mișcarea Ansar Allah din Yemen vor lansa atacuri asupra navelor aparținând tuturor companiilor care colaborează cu porturile israeliene aflate în raza de acțiune a armelor lor, a declarat purtătorul de cuvânt militar al mișcării, Yahya Saree, relatează TASS, conform Digi24. „Forțele armate din Yemen au luat decizia de a activa operațiunile militare în sprijinul palestinienilor și de a începe implementarea fazei a patra a blocadei navale împotriva adversarului, vizând toate navele aparținând oricărei companii care are legături cu porturile israeliene, indiferent de naționalitate sau destinație și oriunde se află acestea în raza de acțiune a rachetelor și dronelor noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt într-o emisiune difuzată de canalul de televiziune Al Masirah, controlat de rebelii houthi.

UPDATE În Gaza există „foamete reală”, a afirmat Donald Trump, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a insistat că nu este cazul, potrivit BBC, transmite News.ro. Întrebat dacă este de acord cu Netanyahu că este o „minciună sfruntată” să se spună că Israelul alimentează foametea în Gaza, preşedintele SUA a răspuns: „Nu ştiu... acei copii par foarte flămânzi... asta înseamnă foamete reală”.

UPDATE Olanda i-a declarat luni seară „personae non gratae” și „străini indezirabili” pe miniștrii israelieni Itamar Ben-Gvir (securitate națională) și Bezalel Smotrich (finanțe), a anunțat ministrul de externe olandez Caspar Veldkamp într-o scrisoare referitoare la situația umanitară din Fâșia Gaza, transmit AFP și Reuters, conform Agerpres. „Cabinetul a decis să-i declare pe miniștrii israelieni Smotrich și Ben-Gvir personae non gratae și s-a angajat să îi înregistreze ca străini indezirabili în sistemul de înregistrare Schengen SIS”, a declarat Veldkamp. Cei doi miniștri israelieni „au incitat în mai multe rânduri la violența coloniștilor contra populației palestiniene, au pledat constant pentru expansiunea coloniilor ilegale și au făcut apel la o epurare etnică în Fâșia Gaza”, a continuat el.

Negocierile pentru pace în Ucraina continuă în Florida, unde emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu reprezentanții americani. În același timp, președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez Emmanuel Macron și-au exprimat disponibilitatea pentru dialog, în timp ce oficialii europeni și americani urmăresc obținerea unui acord durabil pentru încheierea războiului.

În Ucraina, Kievul intenționează să-l înlocuiască pe șeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, după atacurile rusești asupra Odesei. În paralel, a fost reluată legătura feroviară Odesa–Chișinău, pentru prima dată din 2022, iar cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată, trenurile fiind ocupate între 61% și 93%.

UPDATE Armata rusă a atacat masiv orașul ucrainean Odesa în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie. Mai multe obiective au fost lovite de rachete balistice, iar un rezervoar cu ulei de floarea-soarelui a fost distrus, provocând scurgeri pe străzi. Potrivit presei locale, la ora 16:48 a fost declarată alarmă aeriană în regiunea Odesa, din cauza amenințării rachetelor balistice venind din sud. La scurt timp, în interiorul orașului Odesa s-a auzit o explozie puternică. Martorii au raportat că inamicul a lovit cu o rachetă balistică „Iskander-M”, echipată cu muniție cu submuniții. Racheta a fost lansată de pe teritoriul Crimeei ocupate. Munițiile cu submuniții, atunci când explodează, împrăștie zeci sau sute de fragmente mici pe o zonă largă, afectând nu doar țintele militare, ci și tot ce se află în apropiere.

UPDATE Trupele ruse au răpit aproximativ 50 de locuitori ai satului Hrabovske din regiunea Sumî din Ucraina, la aproximativ 200 de metri de granița cu Rusia, a scris pe Telegram Ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubinets. Potrivit informațiilor preliminare, pe 18 decembrie forțele ruse au reținut ilegal aproximativ 50 de civili — locuitori ai satului Hrabovske — ținându-i fără acces la comunicare sau condiții adecvate. Pe 20 decembrie, aceștia au fost duși cu forța în Rusia. „Am contactat imediat Comisarul pentru Drepturile Omului din Federația Rusă, solicitând informații despre locul unde se află cetățenii ucraineni deportați ilegal, detalii despre condițiile lor de detenție și nevoile urgente, precum și solicitând măsuri pentru întoarcerea lor imediată în Ucraina. De asemenea, am trimis o scrisoare către CICR”, a scris Lubinets. Ombudsmanul a îndemnat, de asemenea, civilii din zonă să evacueze imediat, deoarece rămânerea în zona de luptă este periculoasă. El a subliniat necesitatea adoptării unei legi privind evacuarea obligatorie, în special a copiilor, din zonele în care există o amenințare imediată asupra vieții și libertății lor.

UPDATE Circulația pe drumul M-15 Odesa–Reni, întrerupt anterior din cauza atacurilor rusești, a fost reluat în regiunea Odesa. Anunțul a fost făcut pe Telegram de adjunctul șefului Departamentului de Poliție Rutieră, Alexei Biloșițki. „Restricțiile de circulație pentru transport, în ambele sensuri, pe drumul M-15 Odesa–Reni (spre podul București), în localitatea Maiaki, au fost ridicate”, a scris oficialul.

UPDATE Legătura feroviară Odesa–Chișinău a fost reluată pentru prima dată din 2022. Cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată. Conform unui anunț al Căilor Ferate din Ucraina, 60% dintre bilete s-au vândut în doar trei ore de la deschiderea vânzării. Până în prezent, trenurile din Odesa sunt ocupate în proporție de 61%, iar cele din Chișinău – în proporție de 93%. Războiul din Ucraina a făcut practic imposibile deplasările către Odesa. Postul vamal de la Palanca și-a suspendat activitatea, iar cel de la Tudora asigură acum trecerea doar către localitățile raionului Belgorod-Dnestrovsk, după noile atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. Astfel, moldovenii blocați la Odesa acum trebuie să facă un cerc de 500 de kilometri pentru a ajunge la postul vamal de la Otaci. 

UPDATE Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au neutralizat 75 dintre cele 97 de drone lansate de Rusia într-un atac nocturn care a început sâmbătă seara. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către Forțele Aeriene ale Armatei Ucrainei. Începând cu ora 18:00, sâmbătă, 20 decembrie, forțele ruse au atacat Ucraina cu 97 de UAV-uri de atac de tip Shahed, Gerbera și alte tipuri, lansate din direcțiile Millerovo, Kursk, Primorsko-Akhtarsk (Federația Rusă), Hvardiiske și Chauda (Crimeea, temporar ocupată). Aproximativ 60 dintre acestea erau drone de tip Shahed. Atacul aerian a fost respins de avioane, trupe antiaeriene, unități de război electronic și unități de sisteme fără pilot, precum și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform datelor preliminare, până la ora 8:30, duminică, 21 decembrie, apărarea aeriană a doborât sau a blocat 75 de drone deasupra Ucrainei de nord, sud, vest și est.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este pregătit de dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, agenției de știri ruse RIA Novosti sâmbătă seară târziu, conform AFP. Macron „a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus președintele în timpul 'Liniei Directe' (importanta conferință de presă anuală a lui Putin de vineri - n.r.). El și-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron”, a explicat Peskov. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse s-a referit la o declarație făcută de Emmanuel Macron vineri dimineață la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. „Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez presei.

UPDATE Kievul intenţionează să-l înlocuiască pe şeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, în urma mai multor atacuri ruseşti asupra regiunii Odesa, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, transmite Digi24. „Întărim apărarea aeriană şi, să fim sinceri, vom întări şi comandamentul. Astăzi am ridicat această problemă privind înlocuirea comandantului... Cred că vor găsi un alt candidat. Pentru că trebuie să reacţionăm în timp util, rapid”, a spus oficialul. Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, în noaptea de 19 decembrie, ucigând cel puţin opt persoane şi rănind alte 27.

UPDATE O facilitate de infrastructură civilă a fost avariată în regiunea Rivne din Ucraina ca urmare a unui atac rus. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către șeful Administrației Militare Regionale Rivne, Oleksandr Koval. „Ca urmare a atacului aerian al inamicului, o facilitate de infrastructură civilă a fost avariată. Incendiul nu s-a produs. Un angajat a suferit răni ușoare. Asistența medicală i-a fost acordată la fața locului”, se arată în declarație. Reprezentanți ai forțelor de securitate și apărare, precum și alte servicii, lucrează în continuare la fața locului.

UPDATE În timpul războiului de amploare din Ucraina, instanțele rusești au emis peste o mie de sentințe pentru infracțiuni de trădare de stat și spionaj. În anul care se încheie, 2025, au fost pronunțate 468 de astfel de sentințe — un maxim absolut de la intrarea în vigoare a Codului Penal al Federației Ruse, în 1997. În perioada 1997–24 februarie 2022, au fost pronunțate 196 de astfel de sentințe. Aceste date provin dintr-un studiu realizat de asociația independentă Parubets Analytics, la cererea proiectului pentru drepturile omului „Primul Departament”, transmite CurrentTime. Conform studiului, de la începutul războiului de amploare, articolele privind trădarea de stat, spionajul și colaborarea confidențială au devenit în Rusia unul dintre principalele instrumente de represiune politică. Până la 10 decembrie 2025, numărul total al persoanelor acuzate pe aceste articole era de cel puțin 1.627, dintre care o treime (564 persoane) aveau cetățenie ucraineană.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că a lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul Belbek din Crimeea ocupată, transmite Adevărul. Unul dintre avioane a fost lovit chiar înainte de o misiune de bombardament. „Unul dintre avioane se afla pe pista de rulare încărcat cu muniție completă și era pregătit pentru o misiune de luptă. A fost distrus”, se arată în comunicatul de presă. Nu au fost specificate data și ora atacului. Su-27 (Flanker, în codificare NATO) este un avion de vânătoare de a patra generație, intrat în serviciu în 1985. Este proiectat pentru manevrabilitate ridicată și dominație în luptă, fiind renumit pentru capacitatea sa de a executa manevra cobra - o mișcare acrobatică dramatică în care aeronava își ridică brusc botul aproape vertical înainte de a reveni la zborul orizontal. SBU a precizat că operațiunea a fost efectuată de Centrul său de Operațiuni Speciale Alpha folosind modele nespecificate de „drone cu rază lungă de acțiune” și adăugând că și turnul de control al aerodromului a fost avariat. Statul Major General al Ucrainei a confirmat, de asemenea, că un radar rusesc RSP-6M2, folosit pentru controlul traficului aerian, a fost lovit peste noapte pe aerodromul Kirovskoie din Crimeea, ocupată. SBU a subliniat că aceste atacuri asupra avioanelor Su-27 au urmat unei alte lovituri reușite în ultimele zile.

UPDATE Forțele armate ale Ucrainei (AFU) au eliberat o parte din orașul Kupiansk. Spre deosebire de Pokrovsk - unde doar mici echipe de asalt ucrainene au reușit să pătrundă - unități relativ numeroase au intrat în vestul orașului Kupiansk, în regiunea Harkov, preluând controlul asupra mai multor blocuri de apartamente din cartierul Yuvileynyi, situat la marginea sud-vestică a orașului. Zona a fost scena unor lupte intense și era controlată anterior, în parte, de forțele ruse. Avansul i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să înregistreze un videoclip la intrarea sud-vestică a orașului săptămâna trecută. Între timp, forțele ruse continuă operațiunile ofensive în regiunile Donețk și Zaporojia din Ucraina. Au capturat orașul Siversk și atacă pozițiile ucrainene din Huleaipole, scriu jurnaliștii Meduza, conform Digi24.

UPDATE Negociatorii americani s-au întâlnit, sâmbătă, în Florida cu oficialii ruşi pentru a purta discuţii în vederea obţinerii păcii în Ucraina, informează Reuters, conform News.ro. Această întâlnire vine în urma summitului organizat vineri între liderii ucraineni şi omologii lor europeni, în speranţa de a pune capăt invaziei ruseşti lansate în februarie 2022. Emisarul special al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a declarat la încheierea întâlnirii cu emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui american, Jared Kushner, că discuţiile au fost constructive şi că vor continua duminică. „Discuţiile continuă în mod constructiv. Au început mai devreme (în cursul zilei) şi vor continua astăzi şi mâine”, a spus Kirill Dmitriev. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că ar putea participa la discuţii.

UPDATE Kremlinul a transmis duminică faptul că perspectivele unei păci în Ucraina nu au fost îmbunătăţite de modificările aduse de Europa şi Ucraina propunerilor americane, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Reuters. Consilierul principal pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a declarat jurnaliştilor că este convins că aceste ajustări nu contribuie la apropierea unui acord durabil. „Aceasta nu este o prognoză. Sunt sigur că propunerile pe care europenii şi ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă nu îmbunătăţesc documentul şi nu cresc posibilitatea de a ajunge la o pace pe termen lung”, a spus Uşakov.

UPDATE SUA au propus organizarea primelor negocieri față în față dintre Ucraina și Rusia din ultimele șase luni, la Miami, unde vor avea loc noi discuții ce vizează încheierea războiului, a afirmat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat președintele ucrainean presei de la Kiev, menționând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei și de a extinde sancțiunile la întreaga economie rusă. „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, a continuat el, argumentând că doar americanii sunt capabili să convingă Rusia să oprească conflictul din Ucraina. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a insistat Zelenski.