30 iulie 2025, ora 10:00

Kremlinul pregătește o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din toamnă, cu scopul de a prelua controlul asupra Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliul Suprem de Securitate. Șefa statului avertizează că Federația Rusă investește în mai multe vehicule politice pentru ca oamenii săi să ajungă în Parlament și îndeamnă autoritățile și cetățenii la vigilență pentru protejarea securității, suveranității și parcursului european al țării noastre.

Președinta a explicat că Rusia acționează prin trei tipuri de proiecte politice:

Curentul „suveranist” - deși pretinde că apără suveranitatea țării, promovează euroscepticismul și subordonarea Moldovei intereselor rusești;

Gruparea populist-agresivă - instrumentată de rețeaua criminală Șor, implicată în destabilizări, cumpărare de voturi și recrutarea de persoane violente pentru proteste;

Proiecte „sub steag fals” - formațiuni și candidați aparent independenți, susținuți indirect de Rusia, care critică „echidistant” statul și adversarii politici;

„Toate aceste proiecte politice se coordonează din același punct de comandă și urmează să primească finanțare și sprijin propagandistic de la Moscova, în mare parte prin schemele de corupție organizate de gruparea Șor”, a declarat Maia Sandu.

10 instrumente de influență rusească

Președinta a prezentat 10 metode principale prin care Rusia ar încerca să interfereze în procesul electoral;

1. Coruperea electorală: finanțări ilegale externe, circa 100 milioane de euro doar prin criptomonede. „Vă puteți trezi cu datorii la băncile rusești, despre care nici nu cunoașteți. Nu oferiți datele dumneavoastră personale acestor grupări criminale”.
2. Campanii de manipulare informațională: folosirea deepfake-urilor, emailuri false, conținuturi generate de AI, mesaje anti-UE și atacuri la persoană. „Toate aceste campanii de manipulare au scopul de a crește nivelul de stres în societate și neîncrederea cetățenilor în stat”.
3. Proteste plătite: acțiuni organizate cu plată și transport, pentru a simula nemulțumiri sociale și a destabiliza ordinea publică.
4. Atacuri cibernetice: asupra infrastructurii electorale, site-urilor oficiale și instituțiilor guvernamentale.
5. Folosirea bisericii: pelerinaje în Rusia, instruiri religioase cu scop propagandistic și sprijin din partea Fundației Eurasia. „Să-ți vinzi aproapele, să-ți vinzi țara nu este doar un abuz, o ilegalitate, dar este și un mare păcat”.
6. Manipularea pe platforme sociale: în special pe Telegram, dar și pe TikTok, Facebook și Instagram – unde se promovează coruperea alegătorilor și mesaje anti-europene.
7. Crima organizată: implicarea grupărilor criminale în acțiuni de destabilizare, inclusiv prin rețele sportive sau penitenciare.
8. Sabotajul votului în diaspora: provocări, coruperea alegătorilor și atacuri informaționale pentru a descuraja votul moldovenilor din afara țării. „Toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul unde locuiesc, au dreptul la vot”.
9. Influențarea regiunilor separatiste și autonome: coruperea alegătorilor din Transnistria și Găgăuzia, proteste plătite și provocări planificate.
10. Radicalizarea online: celule digitale și influenceri plătiți de Kremlin, care promovează extremismul, ura și instabilitatea socială.

Până acum, autoritățile au aplicat circa 25.000 de sancțiuni contravenționale, iar amenzile colectate se ridică la aproape 15 milioane de lei.

Interferența Rusiei aduce riscuri mari pentru ordinea publică și securitatea națională, dar poate afecta și suveranitatea țării și viitorul nostru european, a mai subliniat președinta. Maia Sandu a îndemnat instituțiile să acționeze „unitar și profesionist”, dar și cetățenii să dea dovadă de discernământ:

„Vom fi supuși unor interferențe extreme, bine puse la punct, cu resurse financiare imense și grupări criminale implicate. Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne mobilizeze. Viitorul Republicii Moldova depinde de fiecare dintre noi. Iar noi, cei care iubim Moldova, vrem un viitor european pentru țara noastră, în pace și bunăstare, aici, acasă”.

La scurt timp, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a negat declarațiile Maiei Sandu.

„În primul rând, acest lucru nu corespunde realității, Rusia nu se amestecă în treburile interne ale altor țări”, a declarat Dmitri Peskov pentru presa rusă.

05 decembrie 2025, ora 22:48

Cei 27 de martori propuși de Vladimir Plahotniuc, pentru „a face lumină” în dosarul fraudei bancare vor fi citați în curând la judecătorie. Vor avea curaj să-l toarne pe Plahotniuc? - se întreabă analistul politic Ilian Cașu, convins că adevărata miză este dacă foștii „parteneri” ai oligarhului vor depune mărturie împotriva lui. În timp ce Cașu e sceptic, președinta ALDE, Arina Spătaru, și deputatul PAS, Igor Chiriac, spun că au încredere în justiția din Moldova și speră că procesul nu va fi tergiversat, iar martorii vor fi protejați de autorități. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Ilian Cașu vede „paharul pe jumătate gol” și consideră că infracțiunile care i se incriminează, precum furtul miliardarului, au fost comise în haită.

„E ușor previzibil ce vor spune cei care au fost într-o barcă cu Plahotniuc (...) Crimele care i se incriminează au fost comise în haită (...) Eu nu văd cum ăștia îl vor turna pe Plahotniuc”, a menționat analistul politic.

În același timp, pentru Cașu, o altă miză a procesului ține de întoarcerea banilor furați în caznaua statului: „Accentul trebuie pus pe întoarcerea banilor furați de la cetățenii Republicii Moldova. Suma furată, plus o penalitate”.

„Eu prefer să cred în justiție, prefer să cred în judecători. Sper că aceste alegeri au fost bine gândite”, a declarat Arina Spătaru, referindu-se la lista de 27 de martori ai apărării selectați de instanță din totalul de 160 de persoane solicitate de avocații lui Plahotniuc.

„Listă impunătoare (...) Sper că nu au să se eschiveze, că nu este o modalitate de a tergiversa acest proces (...) Le doresc să fie protejați în calitate de martori, să doarmă liniștiți că nu pățesc nimic, să aibă încredere că dacă îl denunță pe șeful lor, au să primească protecția cuvenită și statul va avea grijă de integritatea lor, inclusiv corporală”, a mai subliniat lidera ALDE.

Iar secretarul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități din Parlament, Igor Chiriac, speră că „acest număr de martori vor fi audiați într-un termen rezonabil, restrâns”.

„E o infracțiune de rezonanță deosebită. (...) Ne-a făcut de rușine în toată lumea furtul miliardarului”, a declarat Chiriac.

 TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. În prima ședință de judecată la care a fost prezent, acesta s-a declarat nevinovat în dosarul „furtul miliardului” și a declarat că vrea să „facă lumină” în frauda bancară. Deși voia audiați 164 de martori, judecătorii au acceptat doar 27. 

Printre ei se numără: fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatorii BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, fostul președintele al Parlamentului, Andrian Candu, ex-președintele interimar Marian Lupu, fostul premier Iurie Leancă. În listă apar și ex-deputați, precum Vladimir Andronachi, Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, Denis Ulanov, precum și fosta notară a învinuitului, Olga Bondarciuc.

Avocații inculpatului sunt de părere că reducerea considerabilă a listei persoanelor care iar demonstra nevinovăția acestuia este un abuz. 

„- 27 de martori nu sunt suficienți pentru a demonstra nevinovăția clientului dumneavoastră? - Sunt, dar va fi interesant dacă vom putea să îi aducem pe toți, de asta am prezentat o listă mai mare”, a declarat avocatul Lucian Rogac.

Procurorul de caz are și o explicație în privința deciziei instanței de a reduce numărul de martori. Ba mai mult, spune că unii din ei ar putea refuza să ofere declarații pentru a nu se autoincrimina. 

„Aproximativ o treime din acele persoane au calitate de învinuit sau inculpat în alte cauze care au elemente de conexitate cu frauda bancară. Aceste persoane au dreptul să refuze să dea declarații pentru a nu se autoincrimina. Deciziile aparțin lor. În cazul în care acceptă, acele declarații urmează a fi apreciate de către instanță de comun cu celelalte probe. Poziția acuzării este că acele declarații nu pot fi obiective”, a explicat procurorul Alexandru Cernei.

Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul riscă până la 20 de ani de pușcărie.

Pe lângă dosarul „Frauda bancară”, Plahotniuc este cercetat și în alte cauze penale. De exemplu, în dosarul „Metalferos”, acesta este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Potrivit acuzării, în perioada 2012-2019, compania de stat ar fi fost implicată într-o schemă prin care metalele erau vândute prin intermediul unor firme controlate din umbră, la prețuri reduse, iar ulterior revândute cu un adaos comercial de 27%. Prejudiciul estimat depășește 1,2 miliarde de lei. În iulie 2022, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest în contumacie pe numele oligarhului, iar ulterior măsura a fost menținută de Curtea de Apel.

Numele lui Plahotniuc figurează și în dosarul denumit generic „Kuliok”, deschis după apariția imaginilor în care fostul președinte Igor Dodon primea o pungă de bani. Plahotniuc este acuzat de corupere activă în proporții deosebit de mari. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon ar fi pretins și acceptat de la Plahotniuc și Iaralov o sumă cuprinsă între 600.000 și 1.000.000 de dolari. Banii erau destinați pentru finanțarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului.