Kremlinul pregătește o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din Moldova, avertizează președinta Maia Sandu, care acuză Rusia că încearcă să-și extindă influența prin multiple vehicule politice și metode de interferență. Șefa statului face apel la autorități și cetățeni să fie vigilenți pentru a proteja securitatea și parcursul european al țării.

În paralel, autoritățile de la Moscova au decis condamnarea unei jurnaliste ruse la 12 ani de închisoare pentru legături cu opoziția, în timp ce președintele american Donald Trump a lansat un ultimatum de 10 zile pentru Vladimir Putin, cerând încetarea războiului din Ucraina, sub amenințarea unor noi sancțiuni. Totodată, un cutremur cu magnitudinea de 8,7 a lovit miercuri peninsula Kamceatka din Extremul Orient al Rusiei, generând un tsunami de până la 4 metri, avariind clădiri şi determinând avertismente de evacuare în zonă şi în cea mai mare parte a coastei de est a Japoniei.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin neagă declarațiile Maiei Sandu privind interferența în alegerile din Moldova. „În primul rând, acest lucru nu corespunde realității, Rusia nu se amestecă în treburile interne ale altor țări”, a declarat Dmitri Peskov pentru presa rusă.

UPDATE Parlamentari ruși sancționați de Uniunea Europeană și de Elveția participă la Conferința Mondială a președinților de parlamente de la Geneva. Delegația de la Kremlin este condusă de Valentina Matvienko, 76 de ani, președinta camerei superioare a parlamentului rus și șefa Consiliului Federației, relatează Europa Liberă România, Blick (Elveția), Kyiv Indepedent (Ucraina) și Vedemosti (Rusia), citați de Libertatea. Aceștia au primit permisiunea temporară de intrare din partea autorităților elvețiene. Departamentul Federal pentru Afaceri Externe (DFAE) de la Berna a explicat că statul gazdă este obligat să faciliteze participarea delegaților oficiali la evenimente internaționale organizate pe teritoriul său. Secretariatul de stat pentru Migrație (SEM) și DFAE pot face excepții, „în special dacă persoana călătorește pentru a participa la o conferință internațională“. DFAE nu a comentat cazurile specifice. Matvienko a vorbit la cea de-a șasea Conferință Mondială a Președinților Parlamentelor. „O lume în frământări: Cooperarea parlamentară și multilateralismul în rezolvarea problemelor pentru pace, dreptate și prosperitate pentru toți”, a fost titlul mesajului ei. La tribuna de la Geneva, Matvienko a repetat discursurile propagandei de la Kremlin. Ea a acuzat că „Ucraina vizează civilii din regiunea Donețk” și a justificat invazia rusească, spunând că este necesară pentru „a opri vărsarea de sânge”. Președinta Consiliului Federației Ruse a declarat că „unii politicieni încep să discute serios despre cum să supraviețuiești într-un conflict nuclear și nu despre cum să-l previi”. Ministerul de Externe al Ucrainei a criticat prezența lui Matvienko în Elveția. Purtătorul de cuvânt Gheorghii Tîhîi a declarat: „Locul lui Matvienko este în boxa acuzaților, nu la conferințe internaționale. Admiterea ei la Geneva este rușinoasă și nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”.

UPDATE Delegația Republicii Moldova la Conferința Mondială a Președinților de Parlament a părăsit sala de conferințe în timpul discursului președintei Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko. Clipul video a fost distribuit de șeful Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu. „La Cea de-a șasea Conferință Mondială a Președinților de Parlament, împreună cu președinții Parlamentelor mai multor țări, în gest de solidaritate cu Ucraina, am părăsit sala în timp ce speakerul Parlamentului Federației Ruse își citea discursul. Din prima zi a invaziei Federației Ruse, Moldova sprijină țara vecină. De 3 ani, Ucraina luptă pentru suveranitate, pentru o țară integră și indivizibilă. De datoria noastră este să îi fim alături, în semn de respect pentru un popor care vrea să-și decidă singur viitorul, să fie stăpân la el acasă”, a scris Grosu pe Facebook. „Sunt mândră de toți partenerii și colegii noștri! Este un demers împotriva agresorului și e o susținere a poporului Ucrainei”, a reacționat vicepreședinta Radei Supreme de la Kiev, Olena Kondratiuk.

UPDATE Kremlinul pregătește o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din toamnă, cu scopul de a prelua controlul asupra Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliul Suprem de Securitate. Șefa statului avertizează că Federația Rusă investește în mai multe vehicule politice pentru ca oamenii săi să ajungă în Parlament și îndeamnă autoritățile și cetățenii la vigilență pentru protejarea securității, suveranității și parcursului european al țării noastre. Președinta a explicat că Rusia acționează prin trei tipuri de proiecte politice și a prezentat 10 metode principale prin care Rusia ar încerca să interfereze în procesul electoral. Interferența Rusiei aduce riscuri mari pentru ordinea publică și securitatea națională, dar pot afecta și suveranitatea țării și viitorul nostru european, a mai subliniat președinta. Maia Sandu a îndemnat instituțiile să acționeze „unitar și profesionist”, dar și cetățenii să dea dovadă de discernământ.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că, cel mai probabil, le va permite ucrainienilor care au fugit de invazia rusă să rămână în Statele Unite până la sfârșitul războiului, anunță Kyiv Independent, conform Digi24. Între timp, 7 persoane au murit, iar peste 20 au fost rănite în urma unor noi bombardamente rusești asupra orașelor ucrainene. „Da, cred că da”, a fost răspunsul lui Donald Trump atunci când un jurnalist l-a întrebat dacă va permite ucrainienilor care au fugit de război să rămână în țară. „Avem o mulțime de oameni care au venit din Ucraina și lucrăm cu ei.”

UPDATE Un cetăţean columbian care acţiona în numele serviciilor secrete ruse a provocat două incendii în Polonia anul trecut, după care a dat foc unui depou de autobuze în Republica Cehă, a anunţat marţi Agenţia de Securitate Internă a Poloniei (ABW), un caz ce aminteşte de cazul cetăţeanului columbian condamnat pentru motive similare în România, transmite News.ro. ABW a declarat că suspectul în vârstă de 27 de ani a dat foc la două depozite de materiale de construcţii în Polonia în mai 2024, la ordinul ruşilor, ca parte a unei campanii de război hibrid. „A fost antrenat de o persoană legată de serviciile de informaţii ruse... L-au învăţat cum să pregătească materiale incendiare, cocktailuri Molotov şi cum să documenteze aceste atacuri incendiare”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor speciale, într-o conferinţă de presă.

UPDATE Kremlinul a convocat marți un diplomat norvegian la Moscova, acuzând Oslo de încălcarea acordului bilateral din 1976 privind cooperarea în domeniul pescuitului, după ce Norvegia a interzis accesul în porturi pentru navele companiilor rusești Norebo și Murman Seafood. Măsura, aliniată sancțiunilor UE, a fost catalogată de Moscova drept „ilegală” și „motivată politic”, relatează Politico, conform Digi24.

UPDATE Cel puţin trei soldaţi ucraineni au fost ucişi şi 18 răniţi marţi într-un atac rusesc asupra unei tabere de antrenament militar, a anunţat armata ucraineană, la o zi după ofensivele nocturne ruse soldate cu 25 de morţi, relatează Reuters, conform News.ro. Aceste atacuri au loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump i-a dat zece zile, începând de marţi, omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului, în caz contrar ameninţând cu sancţiuni din partea Statelor Unite. „Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra teritoriului uneia dintre unităţile de antrenament ale forţelor terestre”, a declarat armata ucraineană pe Facebook. „Trei militari au murit şi 18 au fost răniţi”, a adăugat armata, fără a preciza locul atacului. Bloggerii militari au sugerat că a avut loc în apropierea graniţei de nord a ţării, în regiunea Cernihiv.

UPDATE Uniunea Europeană a informat Guvernul de la Kiev, pe 24 iulie, prin canale diplomatice, că suspendă orice asistență financiară acordată Ucrainei până la restabilirea puterilor independente ale instituțiilor sale anticorupție.  Aceste informații au fost confirmate de patru surse administrative, diplomatice și legislative separate, potrivit unui raport al Ekonomichna Pravda, citat de Kyiv Post, transmite Digi24.  „Totul a fost suspendat până la rezolvarea situației”, a declarat una dintre surse. 

UPDATE O jurnalistă rusă a fost condamnată la 12 ani de închisoare, fiind acuzată de legături cu organizația pentru combaterea corupției creată de Alexei Navalnîi, interzisă de regimul lui Putin, transmite Mediafax. Olga Komleva, o jurnalistă în vârstă de 46 de ani, a fost condamnată marți la 12 ani de închisoare de un tribunal din orașul rusesc Ufa, situat în regiunea Bashkortostan din munții Ural, fiind găsită vinovată de implicare într-un „grup extremist” și de „răspândirea de informații false” despre armata rusă. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise, iar autoritățile o acuză de colaborare cu Fundația pentru Combaterea Corupției, organizația creată de Alexei Navalnîi și declarată „extremistă” de autoritățile ruse în 2021. Jurnalista rusă a respins toate acuzațiile. Ea a fost arestată în martie 2024 și activase anterior ca voluntar în cadrul Fundației pentru Combaterea Corupției și ca jurnalistă la o publicație independentă locală, unde relata despre protestele regionale.

UPDATE Neavând superioritate aeriană, avioanele rusești lansează adesea bombe din interiorul propriului spațiu aerian, uneori cu accidente care fac ca bombele să cadă tot pe teritoriul rus. Până la 29 iulie 2025, Rusia s-a bombardat accidental (pe sine sau în zonele ocupate) de peste 100 de ori, potrivit mass-media independentă rusă Astra, citat de Kyiv Post, transmite Digi24. De cele mai multe ori aceste incidente provin din eșecul desfășurării kiturilor de aripi atașate bombelor, ceea ce le face să rateze țintele din Ucraina și să cadă în Rusia. Astra, într-o actualizare de marți, a declarat că au existat „100 de bombe aeriene (93 [bombe aeriene] FAB și șapte [bombe glisante ghidate cu precizie] UMBPs) și trei rachete care au căzut din avioane rusești în Federația Rusă și în teritoriile ocupate ale Ucrainei” de la începutul anului.

UPDATE Președintele american Donald Trump a prevenit marți că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina va ajunge la scadență în zece zile, transmite AFP, conform Agerpres. „Nu există niciun motiv să așteptăm. Nu vedem niciun progres”, a justificat el.

UPDATE Ambasada Republicii Moldova în Japonia a emis o atenționare de tsunami, în urma unui cutremur puternic produs în apropierea coastei peninsulei Kamceatka. Se așteaptă ca valurile seismice să afecteze coasta de est a Japoniei. Potrivit unui comunicat al instituției, Agenția Meteorologică Japoneză (JMA) a emis o avertizare de tsunami pentru coasta de est a Japoniei - regiunile Hokkaido, Tohoku, Kanto (inclusiv Tokyo), insulele Izu și Ogasawara, regiunea Tokai și prefectura Wakayama. Autoritățile recomandă cetățenilor să manifeste o vigilență sporită și, în caz de necesitate, să se evacueze imediat către zone mai înalte. Estimările privind ora de sosire și înălțimea valurilor pot fi consultate pe site-ul web al JMA: https://www.jma.go.jp/bosai/map.html...

UPDATE Un cutremur cu magnitudinea de 8,7 a lovit miercuri peninsula Kamceatka din Extremul Orient al Rusiei, generând un tsunami de până la 4 metri, avariind clădiri şi determinând avertismente de evacuare în zonă şi în cea mai mare parte a coastei de est a Japoniei. Acesta este cel mai puternic seism din Rusia în ultimii 73 de ani și al șaselea cel mai puternic din istorie, transmite Digi24. „Cutremurul de astăzi a fost grav şi cel mai puternic din ultimele decenii”, a declarat guvernatorul Kamceatka, Vladimir Solodov, într-un videoclip postat pe aplicaţia de mesagerie Telegram, adăugând că o grădiniţă a fost avariată. De asemenea, un tsunami cu o înălţime de 3-4 metri a fost înregistrat în unele părţi ale peninsulei, a declarat Serghei Lebedev, ministrul regional pentru situații de urgență, îndemnând oamenii să se îndepărteze de țărmul peninsulei. Serviciul Geologic al Statelor Unite a declarat că seismul a fost superficial, la o adâncime de 19,3 km şi a avut epicentrul la 126 km est-sud-est de Petropavlovsk-Kamceatski, un oraş cu 165.000 de locuitori situat pe coasta golfului Avacea. Magnitudinea a fost revizuită în creştere faţă de 8,0, valoarea iniţială. Agenţia Meteorologică Japoneză a ridicat nivelul de alertă, afirmând că se aşteaptă ca valuri de tsunami de până la 3 metri să atingă zone costiere întinse. Sistemul american de avertizare împotriva tsunami-urilor a emis, de asemenea, o avertizare privind „valuri tsunami periculoase” în următoarele trei ore de-a lungul unor coaste din Rusia, Japonia, Alaska şi Hawaii. O alertă de tsunami a fost emisă şi pentru teritoriul insular american Guam şi alte insule din Micronezia.Totodată, muncitorii de la centrala nucleară afectată de la Fukushima, din nord-estul Japoniei, au fost evacuați miercuri după ce cutremurul cu magnitudinea de 8,7 grade în largul coastei de est a Rusiei a declanșat avertismente de tsunami în zona Pacificului.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.