Kremlinul pregătește o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din Moldova, avertizează președinta Maia Sandu, care acuză Rusia că încearcă să-și extindă influența prin multiple vehicule politice și metode de interferență. Șefa statului face apel la autorități și cetățeni să fie vigilenți pentru a proteja securitatea și parcursul european al țării.

În paralel, autoritățile de la Moscova au decis condamnarea unei jurnaliste ruse la 12 ani de închisoare pentru legături cu opoziția, în timp ce președintele american Donald Trump a lansat un ultimatum de 10 zile pentru Vladimir Putin, cerând încetarea războiului din Ucraina, sub amenințarea unor noi sancțiuni. Totodată, un cutremur cu magnitudinea de 8,7 a lovit miercuri peninsula Kamceatka din Extremul Orient al Rusiei, generând un tsunami de până la 4 metri, avariind clădiri şi determinând avertismente de evacuare în zonă şi în cea mai mare parte a coastei de est a Japoniei.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin neagă declarațiile Maiei Sandu privind interferența în alegerile din Moldova. „În primul rând, acest lucru nu corespunde realității, Rusia nu se amestecă în treburile interne ale altor țări”, a declarat Dmitri Peskov pentru presa rusă.

UPDATE Parlamentari ruși sancționați de Uniunea Europeană și de Elveția participă la Conferința Mondială a președinților de parlamente de la Geneva. Delegația de la Kremlin este condusă de Valentina Matvienko, 76 de ani, președinta camerei superioare a parlamentului rus și șefa Consiliului Federației, relatează Europa Liberă România, Blick (Elveția), Kyiv Indepedent (Ucraina) și Vedemosti (Rusia), citați de Libertatea. Aceștia au primit permisiunea temporară de intrare din partea autorităților elvețiene. Departamentul Federal pentru Afaceri Externe (DFAE) de la Berna a explicat că statul gazdă este obligat să faciliteze participarea delegaților oficiali la evenimente internaționale organizate pe teritoriul său. Secretariatul de stat pentru Migrație (SEM) și DFAE pot face excepții, „în special dacă persoana călătorește pentru a participa la o conferință internațională“. DFAE nu a comentat cazurile specifice. Matvienko a vorbit la cea de-a șasea Conferință Mondială a Președinților Parlamentelor. „O lume în frământări: Cooperarea parlamentară și multilateralismul în rezolvarea problemelor pentru pace, dreptate și prosperitate pentru toți”, a fost titlul mesajului ei. La tribuna de la Geneva, Matvienko a repetat discursurile propagandei de la Kremlin. Ea a acuzat că „Ucraina vizează civilii din regiunea Donețk” și a justificat invazia rusească, spunând că este necesară pentru „a opri vărsarea de sânge”. Președinta Consiliului Federației Ruse a declarat că „unii politicieni încep să discute serios despre cum să supraviețuiești într-un conflict nuclear și nu despre cum să-l previi”. Ministerul de Externe al Ucrainei a criticat prezența lui Matvienko în Elveția. Purtătorul de cuvânt Gheorghii Tîhîi a declarat: „Locul lui Matvienko este în boxa acuzaților, nu la conferințe internaționale. Admiterea ei la Geneva este rușinoasă și nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”.

UPDATE Delegația Republicii Moldova la Conferința Mondială a Președinților de Parlament a părăsit sala de conferințe în timpul discursului președintei Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko. Clipul video a fost distribuit de șeful Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu. „La Cea de-a șasea Conferință Mondială a Președinților de Parlament, împreună cu președinții Parlamentelor mai multor țări, în gest de solidaritate cu Ucraina, am părăsit sala în timp ce speakerul Parlamentului Federației Ruse își citea discursul. Din prima zi a invaziei Federației Ruse, Moldova sprijină țara vecină. De 3 ani, Ucraina luptă pentru suveranitate, pentru o țară integră și indivizibilă. De datoria noastră este să îi fim alături, în semn de respect pentru un popor care vrea să-și decidă singur viitorul, să fie stăpân la el acasă”, a scris Grosu pe Facebook. „Sunt mândră de toți partenerii și colegii noștri! Este un demers împotriva agresorului și e o susținere a poporului Ucrainei”, a reacționat vicepreședinta Radei Supreme de la Kiev, Olena Kondratiuk.

UPDATE Kremlinul pregătește o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din toamnă, cu scopul de a prelua controlul asupra Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliul Suprem de Securitate. Șefa statului avertizează că Federația Rusă investește în mai multe vehicule politice pentru ca oamenii săi să ajungă în Parlament și îndeamnă autoritățile și cetățenii la vigilență pentru protejarea securității, suveranității și parcursului european al țării noastre. Președinta a explicat că Rusia acționează prin trei tipuri de proiecte politice și a prezentat 10 metode principale prin care Rusia ar încerca să interfereze în procesul electoral. Interferența Rusiei aduce riscuri mari pentru ordinea publică și securitatea națională, dar pot afecta și suveranitatea țării și viitorul nostru european, a mai subliniat președinta. Maia Sandu a îndemnat instituțiile să acționeze „unitar și profesionist”, dar și cetățenii să dea dovadă de discernământ.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat marți că, cel mai probabil, le va permite ucrainienilor care au fugit de invazia rusă să rămână în Statele Unite până la sfârșitul războiului, anunță Kyiv Independent, conform Digi24. Între timp, 7 persoane au murit, iar peste 20 au fost rănite în urma unor noi bombardamente rusești asupra orașelor ucrainene. „Da, cred că da”, a fost răspunsul lui Donald Trump atunci când un jurnalist l-a întrebat dacă va permite ucrainienilor care au fugit de război să rămână în țară. „Avem o mulțime de oameni care au venit din Ucraina și lucrăm cu ei.”

UPDATE Un cetăţean columbian care acţiona în numele serviciilor secrete ruse a provocat două incendii în Polonia anul trecut, după care a dat foc unui depou de autobuze în Republica Cehă, a anunţat marţi Agenţia de Securitate Internă a Poloniei (ABW), un caz ce aminteşte de cazul cetăţeanului columbian condamnat pentru motive similare în România, transmite News.ro. ABW a declarat că suspectul în vârstă de 27 de ani a dat foc la două depozite de materiale de construcţii în Polonia în mai 2024, la ordinul ruşilor, ca parte a unei campanii de război hibrid. „A fost antrenat de o persoană legată de serviciile de informaţii ruse... L-au învăţat cum să pregătească materiale incendiare, cocktailuri Molotov şi cum să documenteze aceste atacuri incendiare”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor speciale, într-o conferinţă de presă.

UPDATE Kremlinul a convocat marți un diplomat norvegian la Moscova, acuzând Oslo de încălcarea acordului bilateral din 1976 privind cooperarea în domeniul pescuitului, după ce Norvegia a interzis accesul în porturi pentru navele companiilor rusești Norebo și Murman Seafood. Măsura, aliniată sancțiunilor UE, a fost catalogată de Moscova drept „ilegală” și „motivată politic”, relatează Politico, conform Digi24.

UPDATE Cel puţin trei soldaţi ucraineni au fost ucişi şi 18 răniţi marţi într-un atac rusesc asupra unei tabere de antrenament militar, a anunţat armata ucraineană, la o zi după ofensivele nocturne ruse soldate cu 25 de morţi, relatează Reuters, conform News.ro. Aceste atacuri au loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump i-a dat zece zile, începând de marţi, omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului, în caz contrar ameninţând cu sancţiuni din partea Statelor Unite. „Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra teritoriului uneia dintre unităţile de antrenament ale forţelor terestre”, a declarat armata ucraineană pe Facebook. „Trei militari au murit şi 18 au fost răniţi”, a adăugat armata, fără a preciza locul atacului. Bloggerii militari au sugerat că a avut loc în apropierea graniţei de nord a ţării, în regiunea Cernihiv.

UPDATE Uniunea Europeană a informat Guvernul de la Kiev, pe 24 iulie, prin canale diplomatice, că suspendă orice asistență financiară acordată Ucrainei până la restabilirea puterilor independente ale instituțiilor sale anticorupție.  Aceste informații au fost confirmate de patru surse administrative, diplomatice și legislative separate, potrivit unui raport al Ekonomichna Pravda, citat de Kyiv Post, transmite Digi24.  „Totul a fost suspendat până la rezolvarea situației”, a declarat una dintre surse. 

UPDATE O jurnalistă rusă a fost condamnată la 12 ani de închisoare, fiind acuzată de legături cu organizația pentru combaterea corupției creată de Alexei Navalnîi, interzisă de regimul lui Putin, transmite Mediafax. Olga Komleva, o jurnalistă în vârstă de 46 de ani, a fost condamnată marți la 12 ani de închisoare de un tribunal din orașul rusesc Ufa, situat în regiunea Bashkortostan din munții Ural, fiind găsită vinovată de implicare într-un „grup extremist” și de „răspândirea de informații false” despre armata rusă. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise, iar autoritățile o acuză de colaborare cu Fundația pentru Combaterea Corupției, organizația creată de Alexei Navalnîi și declarată „extremistă” de autoritățile ruse în 2021. Jurnalista rusă a respins toate acuzațiile. Ea a fost arestată în martie 2024 și activase anterior ca voluntar în cadrul Fundației pentru Combaterea Corupției și ca jurnalistă la o publicație independentă locală, unde relata despre protestele regionale.

UPDATE Neavând superioritate aeriană, avioanele rusești lansează adesea bombe din interiorul propriului spațiu aerian, uneori cu accidente care fac ca bombele să cadă tot pe teritoriul rus. Până la 29 iulie 2025, Rusia s-a bombardat accidental (pe sine sau în zonele ocupate) de peste 100 de ori, potrivit mass-media independentă rusă Astra, citat de Kyiv Post, transmite Digi24. De cele mai multe ori aceste incidente provin din eșecul desfășurării kiturilor de aripi atașate bombelor, ceea ce le face să rateze țintele din Ucraina și să cadă în Rusia. Astra, într-o actualizare de marți, a declarat că au existat „100 de bombe aeriene (93 [bombe aeriene] FAB și șapte [bombe glisante ghidate cu precizie] UMBPs) și trei rachete care au căzut din avioane rusești în Federația Rusă și în teritoriile ocupate ale Ucrainei” de la începutul anului.

UPDATE Președintele american Donald Trump a prevenit marți că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina va ajunge la scadență în zece zile, transmite AFP, conform Agerpres. „Nu există niciun motiv să așteptăm. Nu vedem niciun progres”, a justificat el.

UPDATE Ambasada Republicii Moldova în Japonia a emis o atenționare de tsunami, în urma unui cutremur puternic produs în apropierea coastei peninsulei Kamceatka. Se așteaptă ca valurile seismice să afecteze coasta de est a Japoniei. Potrivit unui comunicat al instituției, Agenția Meteorologică Japoneză (JMA) a emis o avertizare de tsunami pentru coasta de est a Japoniei - regiunile Hokkaido, Tohoku, Kanto (inclusiv Tokyo), insulele Izu și Ogasawara, regiunea Tokai și prefectura Wakayama. Autoritățile recomandă cetățenilor să manifeste o vigilență sporită și, în caz de necesitate, să se evacueze imediat către zone mai înalte. Estimările privind ora de sosire și înălțimea valurilor pot fi consultate pe site-ul web al JMA: https://www.jma.go.jp/bosai/map.html...

UPDATE Un cutremur cu magnitudinea de 8,7 a lovit miercuri peninsula Kamceatka din Extremul Orient al Rusiei, generând un tsunami de până la 4 metri, avariind clădiri şi determinând avertismente de evacuare în zonă şi în cea mai mare parte a coastei de est a Japoniei. Acesta este cel mai puternic seism din Rusia în ultimii 73 de ani și al șaselea cel mai puternic din istorie, transmite Digi24. „Cutremurul de astăzi a fost grav şi cel mai puternic din ultimele decenii”, a declarat guvernatorul Kamceatka, Vladimir Solodov, într-un videoclip postat pe aplicaţia de mesagerie Telegram, adăugând că o grădiniţă a fost avariată. De asemenea, un tsunami cu o înălţime de 3-4 metri a fost înregistrat în unele părţi ale peninsulei, a declarat Serghei Lebedev, ministrul regional pentru situații de urgență, îndemnând oamenii să se îndepărteze de țărmul peninsulei. Serviciul Geologic al Statelor Unite a declarat că seismul a fost superficial, la o adâncime de 19,3 km şi a avut epicentrul la 126 km est-sud-est de Petropavlovsk-Kamceatski, un oraş cu 165.000 de locuitori situat pe coasta golfului Avacea. Magnitudinea a fost revizuită în creştere faţă de 8,0, valoarea iniţială. Agenţia Meteorologică Japoneză a ridicat nivelul de alertă, afirmând că se aşteaptă ca valuri de tsunami de până la 3 metri să atingă zone costiere întinse. Sistemul american de avertizare împotriva tsunami-urilor a emis, de asemenea, o avertizare privind „valuri tsunami periculoase” în următoarele trei ore de-a lungul unor coaste din Rusia, Japonia, Alaska şi Hawaii. O alertă de tsunami a fost emisă şi pentru teritoriul insular american Guam şi alte insule din Micronezia.Totodată, muncitorii de la centrala nucleară afectată de la Fukushima, din nord-estul Japoniei, au fost evacuați miercuri după ce cutremurul cu magnitudinea de 8,7 grade în largul coastei de est a Rusiei a declanșat avertismente de tsunami în zona Pacificului.