În Republica Moldova numărul alegătorilor depășește cu mult populația țării. Deși datele Recensământului Populației, din anul trecut, arată că suntem în jur de 2,4 milioane de moldoveni cu tot cu minorii fără drept de vot, Comisia Electorală Centrală susține că avem aproape 3,3 milioane de alegători. CEC pune la îndoială calitatea recensământului, precizând că operează cu datele din Registrul de Stat al Populației, care se actualizează la fiecare 24 de ore.
Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală, în prezent, în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt incluși aproape 3,3 milioane de cetățeni moldoveni cu drept de vot, adică cu vârsta mai mare de 18 ani. Din acest număr, peste 2,7 milioane se află în municipiul Chișinău și în raioanele din dreapta Nistrului. Peste 276 de mii de alegători sunt în regiunea transnistreană, iar în jur de 262 de mii sunt de peste hotare, fie pur și simplu nu mai au viză de reședință în Republica Moldova.
De cealaltă parte, datele finale ale recensământului din anul 2024 indică că pe malul drept al Nistrului sunt puțin peste 2,4 milioane de moldoveni, cu tot cu minori de până la 18 ani. Nu există date privind numărul minorilor, în schimb vedem că populația de până la 14 ani constituie 460 de mii de copii. Asta înseamnă că fără stânga Nistrului și diaspora, avem deja mai puțin de două milioane de alegători.
Solicitat să explice acest decalaj, vicepreședintele CEC susține că instituția pe care o reprezintă a decis că numărul alegătorilor trebuie să reflecte cifrele din Registrul de Stat al Populației. Potrivit acestuia, datele de la un recensământ nu sunt elocvente pentru CEC și nu s-au utilizat niciodată din punct de vedere electoral.
„Atunci când vorbim de recensământ, este o altă metodă de verificare care nu este bazată exclusiv pe actele de identitate, dar pe declarațiile cetățenilor din acest considerent nu este corect să facem comparație cu datele recensământului atunci când facem comparație noi trebuie să comparăm mere cu mere și pere cu pere cu regret avem un număr destul de mare de cetățeni fără domiciliu sau reședință atribuită pe unități administrativ teritoriale care au plecat de mult timp peste hotare, nu și-au anulat cetățenia ei figurează în Registrul de Stat al Populației, dar este evident că Recensământul nu poate să-i acopere”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.
Fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale în perioada anilor 2011 -2016, Iurie Ciocan, susține că datele recensământului au fost întotdeauna estimative și nu reprezintă nicio relevanță despre numărul de alegători. Este o estimare, noi folosim aceste date, dar nu citim tot raportul cap -coadă să vedem câți cetățeni au refuzat să prezinte datele, câți nu au răspuns la apelul recenzorilor, câți oameni nu s-au găsit acasă în Chișinău în 2014 nu au fost recenzați 40 la sută din oameni
Potrivit lui Iurie Ciocan, singurele date concludente despre numărul de alegători, chiar dacă nu sunt cele mai exacte sunt luate în Registrul de Stat al Populației.
„Ele într-adevăr au un grad mare de distorsiune pentru că cetățenii când pleacă din țară pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp ei nu își aranjează lucrurile cu statul în așa mod ca registrul de stat să aibă această evidență, în raport cu statul acești cetățeni pe care îi numim diaspora ei sunt cu drepturi depline și CEC îi reflectă ca atare, aici este o problemă într adevăr, dar care nu are o rezolvare imediată sunt unicele date corecte pe care le avem, ele pot să placă, să nu placă, cuiva îi par distorsionate, dar acestea sunt unicele date pe care putem să le folosim în mod legal și oficial”, a subliniat fost președintele CEC, Iurie Ciocan.
Precizăm că, gradul de acuratețe a numărului exact de alegători este extrem importnat atunci când se calculează prezența la urne, având în vedere că pentru validarea alegerilor parlamentare trebuie să voteze cel puțin o treime dintre alegători.
