Consiliul de Securitate al ONU se va reuni marți într-o ședință de urgență dedicată situației ostaticilor din Gaza, pe fondul presiunii internaționale crescânde. Între timp, aproape 600 de foști oficiali din serviciile de securitate israeliene îi cer președintelui american Donald Trump să intervină pentru oprirea războiului, într-o scrisoare în care critică deschis politica lui Netanyahu.

În paralel, Ucraina și-a exprimat sprijinul față de populația civilă din Gaza și a condamnat tratamentele inumane aplicate de Hamas asupra ostaticilor israelieni. Între timp, în regiune, în ultimele săptămâni, au ajuns peste 27.000 de tone de provizii esențiale, iar Slovenia a devenit prima țară din Uniunea Europeană care interzice complet comerțul cu arme cu Israelul.

UPDATE Cel puţin 40 de palestinieni au fost ucişi în loviturile aeriene efectuate luni de armata israeliană în Fâşia Gaza, printre care zece căutau să obţină hrană, au anunţat autorităţile sanitare din Gaza, adăugând că alte cinci persoane au murit din cauza foametei, relatează Reuters, conform Digi24. Cele zece persoane ce încercau să procure hrană au decedat în apropierea centrelor Fundaţiei umanitare din Gaza (GHF), care este susţinută de SUA, în centrul şi sudul enclavei palestiniene. Naţiunile Unite afirmă că, de la începerea operaţiunilor umanitare ale GHF în luna mai, peste 1.000 de oameni au fost ucişi în timp ce încercau să primească ajutor în Fâşia Gaza, majoritatea fiind împuşcaţi de forţe israeliene ce acţionau în apropierea centrelor GHF, scrie Agerpres. Cel puţin 13 palestinieni au fost omorâţi duminică în timp ce aşteptau sosirea camioanelor ONU cu ajutor umanitar la punctul de trecere Zikim, din nordul Fâşiei Gaza.

UPDATE Cel puțin 40 de palestinieni au fost uciși în loviturile aeriene efectuate luni de armata israeliană în Fâșia Gaza, printre care zece căutau să obțină hrană, au anunțat autoritățile sanitare din Gaza, adăugând că alte cinci persoane au murit din cauza foametei, relatează Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Preşedintele libanez Joseph Aoun a promis luni că se va face dreptate, la cinci ani de la explozia uriaşă în portul Beirut, cu privire la care ancheta nu s-a finalizat încă, relatează AFP, conform News.ro. Joseph Aoun a declarat luni că statul libanez este ”angajat să dezvăluie întregul adevăr, indiferent de obstacole sau poziţiile înalte implicate”. Luni a fost declarată zi de doliu naţional, iar adunări care cer să se facă dreptate se îndreptau către port, unde siluetele silozurilor de grâu sfârtecate se află în continuare între macarale şi containere. a 4 august 2020, una dintre cele mai mari explozii nenucleare din istorie a devastat cartiere întregi ale capitalei libaneze, a ucis 220 de persoane şi a rănit alte 6.500.

UPDATE Teheranul se aşteaptă ca SUA, în caz de reluare a negocierilor, să dea socoteală şi să plătească despăgubiri pentru atacurile asupra siturilor nucleare iraniene, a declarat luni un înalt responsabil, excluzând în acelaşi timp discuţii directe cu Washingtonul, relatează AFP, potrivit Agerpres. „În caz de potenţiale negocieri (...), unul dintre subiectele la ordinea zilei va privi nevoia ca SUA să răspundă şi de a solicita despăgubiri pentru agresiunea militară împotriva instalaţiilor nucleare paşnice ale Iranului”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Esmail Baghai.

UPDATE Consiliul de Securitate al ONU se va reuni, marţi, în şedinţă de urgenţă pentru a discuta problema ostaticilor din Gaza, a anunţat duminică ambasadorul Israelului, Danny Danon. Întâlnirea are loc în contextul indignării crescânde cu privire la soarta acestora în enclava devastată de război şi ameninţată de foamete, relatează AFP, potrivit News.ro. Danny Danon, ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, a anunţat această reuniune pe reţelele sociale, la câteva zile după publicarea unor videoclipuri care arătau doi ostatici israelieni extrem de slăbiţi. Danon a precizat că marţi Consiliul se va „reuni pentru o şedinţă de urgenţă privind situaţia dezastruoasă a ostaticilor din Gaza”. Publicarea joi de către mişcarea islamistă palestiniană şi aliatul său, Jihadul Islamic, a trei videoclipuri care arată cei doi ostatici israelieni extrem de slăbiţi a provocat o mare agitaţie şi a reaprins în Israel dezbaterea privind necesitatea ajungerii cât mai rapide la un acord pentru eliberarea acestor captivi, răpiţi în timpul atacului fără precedent al Hamas în Israel, din 7 octombrie 2023.

UPDATE Slovenia e prima țară din Uniunea Europeană care interzice complet comerțul cu arme cu Israelul, motivând criza umanitară din Gaza, scrie Politico, conform Mediafax. Administrația de la Liubliana precizează că a decis să acționeze independent față de blocul comunitar, care este incapabil să ia măsuri împotriva Israelului. „Dezacordurile interne și lipsa de unitate” din Uniunea Europeană au determinat Slovenia să se detașeze de blocul comunitar, chiar dacă acesta a propus suspendarea parțială a acordului de asociere cu Israelul, săptămâna trecută.

UPDATE Autoritățile israeliene au declarat duminică că 23.000 de tone de ajutoare umanitare au ajuns la populația civilă din Fâșia Gaza pe cale terestră în ultimele șapte zile, relatează dpa, conform Agerpres. Cel puțin „1.200 de camioane au fost preluate cu succes de ONU și organizații internaționale” în Gaza, potrivit unei postări pe rețeaua X a COGAT, agenția israeliană de coordonare a activității guvernamentale în teritoriile palestiniene.

UPDATE Aproape 600 de foşti oficiali ai serviciilor de securitate israeliene, inclusiv mai mulţi foşti şefi ai Mossad şi Shin Bet, l-au îndemnat pe preşedintele american Donald Trump să facă presiuni asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru a pune capăt războiului din Gaza, transmite Digi24. "Opriţi războiul din Gaza!", îndeamnă această scrisoare a mişcării Comandanţii pentru Securitatea Israelului (CSI), semnată de 550 de foşti şefi ai serviciilor de spionaj, oficiali militari, poliţişti şi diplomaţi, şi făcută publică în noaptea de duminică spre luni. "Acest război a încetat să mai fie un război drept şi duce statul Israel la pierderea identităţii sale", avertizează Ami Ayalon, fost director al Shin Bet, serviciul de securitate internă, într-un video publicat de aceeaşi mişcare pentru a însoţi publicarea acestei scrisori. Trei foşti şefi ai Mossad, serviciul de informaţii externe (Tamir Pardo, Efraim Halevy, Danny Yatom), cinci foşti lideri Shin Bet (Nadav Argaman, Yoram Cohen, Ami Ayalon, Yaakov Peri, Carmi Gilon) şi trei foşti şefi de stat major (Ehud Barak, Moshe Bogie Ya'alon, Dan Halutz) se numără printre semnatarii scrisorii şi apar în video. "În numele CSI, cel mai mare grup din Israel de foşti generali din armată, Mossad, Shin Bet, poliţie şi corpuri diplomatice echivalente, vă îndemnăm să puneţi capăt războiului din Gaza. Aţi făcut-o în Liban. Este timpul să o faceţi şi în Gaza", îi cer ei preşedintelui Trump. "IDF (armata israeliană) a atins de mult cele două obiective care puteau fi atinse prin forţă: desfiinţarea formaţiunilor militare şi a guvernului Hamas", consideră membrii CSI. "A treia, şi cea mai importantă, poate fi realizată doar printr-un acord: aducerea acasă a tuturor ostaticilor", subliniază ei.

UPDATE O studentă din Fâşia Gaza în Franţa, cu bursă, care posta mesaje antisemite pe reţele de socializare a părăsit Franţa în weekend către Qatar, anunţă Ministerul francez de Externe, relatează AFP, conform News.ro. „Ministrul Europei şi Afacerilor Externe Jean-Noël Barrot a subliniat caracterul inacceptabil al declaraţiilor postate înainte de intrarea pe teritoriul francez de către doamna Nour Attaalah, o studentă din Fâşia Gaza. Având în vederea gravitatea, doamna Attaalah nu putea rămâne pe teritoriul naţional (francez). Ea a părăsit Franţa azi (duminică) spre Qatar şi îşi va continua acolo studiile”, a anunţat într-un comunicat Quai d'Orsay.

UPDATE Andrii Sybiha, ministrul de Externe din Ucraina a criticat Hamas pentru tratament inuman față de ostaticii israelieni, comentând și asupra situației din Gaza, transmite Mediafax. „Tratamentul inuman aplicat de Hamas ostaticilor israelieni merită o condamnare fermă. Oamenii din Gaza nu trebuie să continue să sufere din cauza crimelor atroce comise de Hamas. Aceasta trebuie să depună armele și să elibereze imediat toți ostaticii”, a precizat Sybiha. Oficialul ucrainean a îndemnat ca ajutoarele umanitare internaționale să fie livrate „cât mai curând posibil și în întregime” spre cetățenii din Gaza. De asemenea, potrivit lui Sybiha, „un armistițiu complet ar trebui să rămână principala prioritate”.

UPDATE Comisia Economică a Parlamentului iranian a aprobat în weekend un proiect de lege privind ştergerea a patru zerouri ale monedei iraniene, care se află într-o depreciere continuă faţă de dolar, din cauza sancţiunilor internaţionale, potrivit presei de stat, relatează AFP, conform News.ro. Guvernatorul Băncii centrale iraniene, Mohammad Reza Farzin, anunţa în mai că rialul iranian „nu se bucură de o imagine favorabilă” în economia mondială. Potrivit acestui proiect de lege, un rial nou urmează să valoreze 10.000 de riali actuali, subdivizat în 100 de gherani, o unitate echivalentă centimei, potrivit Icana.

UPDATE Mai multe firme petroliere chineze independente investesc masiv în Irak și plănuiesc să își dubleze producția de petrol până în 2030, profitând de un climat de investiții mai favorabil și de retragerea parțială a unor companii occidentale, transmite Mediafax. Conform Reuters, companiile petroliere independente din China își consolidează rapid prezența în Irak, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, într-o mișcare care schimbă dinamica pieței dominate anterior de marile firme de stat chineze și de companii occidentale. Potrivit unor directori din industrie, firmele mai mici plănuiesc să își dubleze producția în Irak până la 500.000 de barili pe zi până în 2030, o estimare care nu a mai fost raportată anterior. Printre jucătorii principali se numără Geo-Jade Petroleum, United Energy Group, Zhongman Petroleum și Anton Oilfield Services, care au câștigat jumătate din licențele de explorare oferite de guvernul irakian anul trecut.

UPDATE Iranul a anunțat duminică crearea unui consiliu de apărare pentru a-și consolida capacitățile de apărare după recentul său război cu Israelul, potrivit televiziunii de stat, citată de France Presse, transmite Agerpres. „Consiliul suprem de securitate națională a aprobat crearea Consiliului de apărare națională”, a transmis televiziunea de stat. Acest anunț intervine după războiul de 12 zile declanșat în iunie de Israel cu sprijinul SUA.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.