Explozia produsă în Ucraina, aproape de granița cu România, a stârnit îngrijorări în regiune, dar autoritățile de la Chișinău dau asigurări că aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova nu este afectată. În același timp, SUA condamnă public tentativele de subminare a suveranității Moldovei, în contextul acuzațiilor Maiei Sandu privind implicarea Rusiei în alegerile parlamentare.

Pe fundalul tensiunilor tot mai mari, președintele american Donald Trump presează Kremlinul prin strategii economice și diplomatice, în timp ce emisarul său, Steve Witkoff, a ajuns la Moscova pentru discuții directe. Vizita are loc cu puțin timp înainte de expirarea ultimatumului dat Rusiei de liderul de la Casa Albă pentru a opri războiul din Ucraina.

UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit pe 6 august la Moscova cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, într-o tentativă de ultim moment de a conveni un acord de pace în Ucraina. Întâlnirea, organizată la solicitarea conducerii de la Kremlin, a durat aproximativ trei ore, fără ca părțile să ofere detalii despre conținutul discuțiilor, transmite The Kyiv Independent. Înaintea discuției cu Putin, Witkoff a avut o întrevedere cu Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, responsabil pentru dialogul cu Washingtonul. Dmitriev a calificat întâlnirea drept „dialog constructiv”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Yuri Ushakov, a afirmat că discuțiile s‑au concentrat asupra războiului din Ucraina și posibilităților unei cooperări strategice între SUA și Rusia.

video: tg/Nexta_live

UPDATE Rusia a atacat o instalație de gaze din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, pentru a slăbi pregătirile pentru sezonul de iarnă, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Reuters, conform Agerpres. El a spus că infrastructura de gaze a fost atacată în satul Novosilske, la granița cu România, unde se află conducta de interconectare Orlovka, prin care Ucraina primește gaz pe ruta transbalcanică. „Aceasta a fost o lovitură deliberată dată pregătirilor noastre pentru încălzire pentru sezonul de iarnă, absolut cinică, ca orice lovitură dată de Rusia sectorului energetic” ucrainean, a declarat Zelenski pe Telegram.

UPDATE SUA au emis marți o condamnare fermă a oricăror încercări de a submina suveranitatea Rep. Moldova, reafirmând dreptul țării la autodeterminare. Poziția vine în contextul în care președintele Maia Sandu acuză Rusia că orchestrează o campanie „fără precedent” pentru a se amesteca în parlamentare, transmite Adevărul. Într-un răspuns oferit corespondentului „Kyiv Post” la Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a afirmat că „condamnăm orice efort de a submina securitatea națională și suveranitatea altor țări”, subliniind că „moldovenii au dreptul să decidă singuri cine îi conduce și care le va fi viitorul”.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cere miercuri Statelor Unite să-şi intensifice presiunile împotriva Rusiei şi să o oblige să oprească Războiul în Ucraina, după sosirea emisarului american Steve Witkoff la Moscova, relatează AFP, conform News.ro. „Este foarte important să se consolideze toate pârghiile de care dispun Statele Unite, Europa şi G7” împotriva Rusiei, cere pe reţele de socializare Volodimir Zelenski.

UPDATE Emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, a sosit miercuri dimineață la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin cu puțin timp înainte de expirarea ultimatumului impus Rusiei de președintele american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, informează EFE, conform Agerpres. Reprezentantul special al Rusiei pentru negocierile cu SUA, Kiril Dmitriev, l-a întâmpinat pe Witkoff la aeroportul Vnukovo din Moscova și ulterior au făcut împreună o plimbare printr-un parc din apropierea zidurilor Kremlinului, conform agenției TASS. Aceasta este a cincea vizită în Rusia a emisarului american de la începutul anului, ultima având loc pe 25 aprilie.

UPDATE „Aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova nu este afectată”, asigură ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după ce o explozie s-ar fi produs la o stație de petrol și gaze din satul Orlovca, Ucraina. Incidentul a avut loc noaptea trecută, după un atac al Rusiei, în apropiere de granița cu România. „Războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să lovească nemilos în oameni, femei și copii. Aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova nu este afectată. Asta este încă o dovadă că Republica Moldova merge în direcția corectă, în UE, unde este pace și bunăstare”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după ședința guvernului.

UPDATE Atacuri lansate de forțele ruse au ucis două persoane și au rănit alte zece, inclusiv patru copii, în regiunea Zaporojie din Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul Ivan Fedorov, relatează Reuters, conform Agerpres. Forțele ruse au lansat 567 de atacuri în ultimele 24 de ore până miercuri dimineață în 16 localități din regiune, a declarat Fedorov. Zaporojie s-a aflat în prima linie a războiului pe care Rusia l-a lansat împotriva Ucrainei în februarie 2022. Cel puțin nouă clădiri au fost avariate în atacurile lansate împotriva orașului Zaporojie, a declarat Fedorov pe Telegram. Orașul Zaporojie este centrul administrativ al regiunii cu același nume.

UPDATE Rusia a lansat un atac în apropiere de granița cu România, în noaptea trecută, determinând autoritățile să emită un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea. Populația a fost avertizată cu privire la riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian. În urma atacului, în Ucraina a izbucnit un incendiu, semnalat prin 19 apeluri la 112. De asemenea, potrivit presei locale din Găgăuzia, exploziile au fost auzite, iar incendiile generate de atac au fost vizibile din regiune, semnalând intensitatea loviturilor din apropierea graniței. „În cursul nopții trecute, în jurul orei 01:10, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea prin care informa cetățenii despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian şi să adopte măsuri de protecție şi siguranță personală”, a transmis, miercuri, ISU Tulcea, conform Digi24. Exploziile din Ucraina s-au văzut de pe malul românesc al Dunării, din Galați și Brăila. În mediul online au fost publicate mai multe imagini cu punctul de intrare de la Orlivka, cuprins de flăcări. Clipele au stârnit panică în rândul localnicilor, care menționează că în Galați, de unde a fost vizibil focul, nu a fost emis niciun mesaj de alertă, transmite Adevărul. Conform Nokta, exploziile s-au auzit în Ceadîr-Lunga și Vulcănești, iar lumina roșiatică a incendiilor a fost observată din Chișmichioi și Etulia. Potrivit rapoartelor, o explozie s-ar fi produs la o stație de petrol și gaze din satul Orlovca. Momentan, nu există informații confirmate privind eventuale victime.

UPDATE Lituania solicită ajutorul NATO pentru consolidarea apărării aeriene, după ce o dronă încărcată cu 2 kilograme de explozibili a pătruns în țară dinspre Belarus și s-a prăbușit într-o zonă de antrenament militar, transmite Mediafax. Ministrul lituanian al Apărării, Dovilė Šakalienė, și ministrul lituanian al Afacerilor Externe, Kęstutis Budrys, au trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Mark Rutte, pentru a solicita desfășurarea de capacități suplimentare pe teritoriul său, pentru a face față amenințărilor aeriene, a declarat marți Šakalienė, scrie Politico. „Deoarece incidente similare vor continua probabil atâta timp cât războiul Rusiei împotriva Ucrainei va continua, înseamnă că trebuie să luăm măsuri suplimentare”, a spus ea.

UPDATE Kremlinul analizează posibilitatea unei suspendări temporare a campaniei sale de lovituri pe distanțe lungi în Ucraina, ca un eventual gest de concesie față de președintele american Donald Trump, deși rămâne ferm angajat în continuarea conflictului, informează Bloomberg, citând surse apropiate situației, transmite Adevărul. 

UPDATE Îmbunătățirea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite va necesita timp, întrucât inerția deteriorării fără precedent a relațiilor care a avut loc sub președinția lui Joe Biden este încă foarte mare, a declarat pentru TASS purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Digi24. El a comentat calculele TASS, potrivit cărora, pentru prima dată în istoria modernă a Rusiei, vor trece mai mult de șase luni de la învestirea noului președinte american până la summitul dintre liderii SUA și Rusia. „Desigur, există inerție în acest proces. Punerea în aplicare a încercărilor de a readuce relațiile bilaterale pe o cale normală va necesita timp”, a spus oficialul.

UPDATE Rusia și-a întețit eforturile de mobilizare a noi militari și plănuiește să formeze alte 10 divizii până la sfârșitul anului, astfel că Ucraina trebuie să ia măsurile necesare pentru a fi pregătită, a avertizat șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, relatează presa ucraineană, conform Adevărul. „Înțelegem situația și știm ce trebuie făcut. Inamicul nostru va crește presiunea - sarcina noastră comună este să-i împiedicăm să își atingă obiectivele. Vom duce la bun sfârșit această sarcină”, a spus Sîrski.

UPDATE Președintele Donald Trump va găzdui vineri la Casa Albă liderii Armeniei și Azerbaidjanului, în încercarea de a media un acord de pace între cele două națiuni aflate într-un conflict de zeci de ani, potrivit The Washington Post, transmite Mediafax. Întâlnirea, confirmată de doi înalți oficiali ai Casei Albe, este cel mai recent exemplu al eforturilor președintelui de a pune capăt conflictelor internaționale și de a primi recunoaștere pentru acest lucru. Unul dintre oficialii Casei Albe a spus că este posibil ca un acord de pace să fie anunțat între Azerbaidjan și Armenia, în timp ce liderii celor două țări se vor întâlni cu Trump vineri. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, sunt așteptați să se întâlnească cu Trump. Liderii celor două țări s-au întâlnit luna trecută în Emiratele Arabe Unite pentru a purta discuții de pace, deși nu a fost anunțată nicio rezoluție. Cele două foste teritorii sovietice s-au luptat în ultimele decenii, de când regiunea Nagorno-Karabakh s-a separat de Azerbaidjan pentru a fi guvernată de Armenia.

UPDATE Președintele american Donald Trump susține că o scădere suplimentară a prețului petrolului ar putea constrânge Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Într-un interviu pentru CNBC, acesta a afirmat că Vladimir Putin nu va avea de ales, deoarece „economia lui este jalnică”, transmite Digi24. „Dacă energia scade suficient, Putin va înceta să mai omoare oameni”, a afirmat Trump într-un interviu pentru CNBC. „Dacă mai scade energia cu încă 10 dolari pe baril, nu va avea de ales, pentru că economia lui este jalnică”, a adăugat el.

UPDATE Un hacker ucrainean din cadrul grupării criminale LockBit, fostul numărul unu mondial în ransomware, suspectat de zeci de atacuri cibernetice în străinătate, inclusiv în Franţa, a fost reţinut şi eliberat la mijlocul lui iulie în sudul Ucrainei de către jandarmi din Unitatea Naţională franceză Cibernetică (UNC), anunţă numărul doi al unităţii, colonelul Bertrand Michel, relatează AFP, conform News.ro. Hackerul, în vârstă de aproximativ 30 de ani, este un „afiliat” al LockBit, potrivit colonelului. El „planta” în sisteme informatice ale întreprinderilor pe care le ataca un virus aparţinând LockBit şi plătea un procent din răscumpărare grupului de hackeri care a conceput ransomware-ul pe care-l folosea.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.