07 august 2025, ora 17:13

Cererea de extrădare a oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc va fi examinată de Curtea de Apel din Atena pe 13 august 2025. Totuși, decizia finală în acest caz urmează să fie luată de Ministerul Justiției din Grecia.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale, acuzatorii moldoveni „mențin o comunicare constantă cu autoritățile competente din Grecia, subliniind în mod repetat complexitatea dosarelor penale în care acesta are calitatea de învinuit, importanța esențială a extrădării pentru buna desfășurare a investigatiilor și impactul semnificativ al cazului asupra opiniei publice”.

Astfel, autoritățile elene au informat Chișinăul că procedura de extrădare este în toi și că urmează ședința de examinare.

TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena, pe 22 iulie, împreună cu Constantin Țuțu. Problema este că la îmbarcarea în avion, acesta a prezentat un pașaport în care era trecut ca și Kirsanov. Întâmplarea face că un oarecare Kirsanov de 59 de ani a fost vizat într-o anchetă privind furtul de autoturisme de la o expoziție de mașini din vestul Atenei. Plahotniuc, neștiind ce se întâmplă, cerea insistent prin avocat să i se returneze actul, fapt care a sporit suspiciunile autorităților. În plus, autoritățile au fost alertate de caracterul aparent grăbit al plecării celor doi. 

O zi mai târziu, procurorii eleni au emis mandate de arest pe numele acestora. Iar pe 24 iulie, Procuratura Generală a transmis autorităților elene cererea oficială de extrădare pe numele lui Plahotniuc. Oligarhul acceptă să revină acasă.

Anterior, poliția a anunțat că Plahotniuc avea cel puțin șapte identități. Era atât cetățean al Ucrainei, României și Rusiei, cât și al unor țări mai exotice cum ar fi Vanuatu sau Irak. În total, acesta păstra în vila de lux pe care o închiria 21 de acte, fiind vorba de pașapoarte, cărți de identitate și permise de conducere emise de șase state. În cazul lui Țuțu au fost găsite cinci documente, toate au fost eliberate de România și Bulgaria, pe numele lui Sili Andrie.

Potrivit unui reportaj din presa elenă, Plahotniuc respinge toate acuzațiile, susținând că este victima unei persecuții politice.

Vladimir Plahotniuc a părăsit țara în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea și au plecat de la guvernare. Câteva luni mai târziu pe numele lui a fost emis un mandat de arest pentru infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu rolul său în schema bancară, denumită generic „Frauda Bancară” din perioada 2013-2015, atunci când din țară au fost scoși peste 1 miliard de dolari. 

Avocații oligarhului au negat toate acuzațiile. Totuși, procurorii au reușit să pună sub sechestru o vilă din Elveția și o cabană din Munții Alpi, care i-ar aparține lui Plahotniuc. 

Pe 7 februarie 2025, oligarhul fugar a fost dat în căutare internațională după ce a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui refuzul oferit anterior în anul 2020. Iar la finalul lunii respective, Plahotniuc a fost surprins la hotelul „Jumeirah Al Naseem” din Dubai. 

12 martie 2026, ora 08:05

Cum a ajuns Lukașenko în topul liderilor internaționali care se bucură de încrederea moldovenilor? Zece secunde din prezentarea unui studiu au fost suficiente pentru a declanșa o adevărată avalanșă informațională în Belarus și Rusia. Cum s-a creat imaginea de „tătucă” și de ce ideea unui lider cu „mână de fier” continuă să atragă?

„Topul credibilității pe lideri internaționali este condus la mare distanță de Lukașenko și președintele Rusiei, Vladimir Putin”,  a menționat dircetorul general IMAS, Doru Petruți.

Zeci de instituții media au prezentat sondajul drept o dovadă a faptului că cetățenii Republicii Moldova își doresc un lider ca cel de la Minsk.

„Paradoxul constă în faptul că împofida propagandei vestice active și a alocărilor financiare, unul din cei mai populari lideri politici externi în această țară a fost și rămâne... Nu, nu Macron sau  Ursula von der Leyen, dar Aleksander Lukașenko al nostru”, se menționează într-un reportaj, difuzat la o televiziune din Belarus. 

Rezultatele sondajului au fost comentate de fostul președinte Igor Dodon într-un interviu acordat unei televiziuni belaruse: „Toți consideră că Lukașenko a reușit să păstreze ceea ce era bun în Uniunea Sovietică, în republicile unionale.”

Belarus este adesea descris drept un veritabil mausoleu al Uniunii Sovietice. Stema și drapelul au rămas aproape neschimbate, păstrând fidel amprenta sovietică. În același timp au fost continuate și practicile represive ale serviciilor de securitate, iar principala agenție a păstrat vechea denumire de KGB.

„Nu există democrație. Alegerile nu sunt libere, da.  Asta este un fapt care s-a întâmplat și în Uniunea Sovietică. Nu știu dacă este bun sau rău. Din punctul meu de vedere, nu este un lucru pozitiv. Nu există libertatea de exprimare la fel ca în Uniunea Sovietică. A reușit să mențină acest lucru foarte bine”, a explicat pentru Alo, TV8 sociologul Tatiana Cojocari. 

Potrivit Freedom House, Belarus rămâne o dictatură cu libertăți politice și civile aproape inexistente. Alegerile fraudate din 2020 au scos în stradă peste 200.000 de oameni, iar autoritățile au răspuns prin aplicarea forței. La un moment dat, Aleksandr Lukașenko a apărut cu un automat în mână, sugerând că este dispus să recurgă la arme pentru a-și păstra puterea.

Un alt episod memorabil a avut loc în timpul unei întâlniri cu un grup de muncitori:

„Eu ca și voi nu am înțeles în ce constă problema. – Pleacă! Pleacă! Pleacă! -Mulțumesc! Vă răspund la această întrebare. Puteți să mai strigați. Să nu credeți că eu voi face ceva vreodată sub presiune. Vă răspund bărbătește la acesastă întrebare. Noi am organizat alegeri. Până nu mă veți omorî, alte alegeri nu vor fi.”

Deși tendințele sale dictatoriale se reflectă atât în discursuri, cât și în acțiuni, pentru unii comportamentul conducătorului de la Minsk reprezintă un adevărat exemplu de leadership politic capabil să facă ordine și să mențină stabilitatea.

„Într-adevăr, în Republica Moldova există o parte, un grup de oameni, circa 20-30% din întreaga populație care ar prefera un lider autoritar în detrimentul unui lider democratic. Da, există o tendință în rândul populației din Republica Moldova pentru acești oameni cu o mână de fier, care dizolvă și controlează totul. Aceasta este moștenirea noastră sovietică. Încă nu ne-am obșinuit că într-o democrație lucrurile funcționează diferit”, susține Tatiana Cojocari.  

La fiecare vizită în teritoriu, Lukașenko își construiește abil imaginea unui conducător apropiat de oameni: consumă doar produse belaruse, mănâncă alături de muncitori în câmp sau o face pe gospodarul în fața alaiului de funcționari și jurnaliști.

„Ceea ce face Lukașenko este parte dintr-un scenariu de imagine. Dumnealui vrea să se prezinte și s-a făcut această imagine de om al poporului, chiar „Batiușka”, da. Părintele poporului cum spune el de multe ori. El încearcă să compenseze prin acest discurs, toate acele lucruri negative care se întâmplă în țară”, a punctat sociologul. 

Regimurile autoritare investesc mult în imaginea liderului suprem. Uneori, aceasta pare convingătoare chiar și pentru cei din afară. Dar fascinația se diminuează când apare o întrebare simplă: Câți ar vrea să trăiască într-o țară ca cea condusă de dictatorul admirat?