Durlești, cea mai populată suburbie a Chișinăului, s-a transformat într-un adevărat magnet pentru mii de familii care caută un refugiu față de aglomerația capitalei. În ultimul deceniu, populația localității a crescut cu peste 75 la sută un salt spectaculos, care pune însă o presiune tot mai mare pe infrastructura locală, transmite 1TV.
La Durlești, creșterea populației a fost atât de rapidă, încât orașul pare că nu mai face față. Traficul e sufocant la orele de vârf, locurile din școli nu mai ajung pentru toți copiii, iar parcurile și infrastructura au rămas în urmă. Localnicii spun că viața aici a devenit tot mai complicată, exact din motivele pentru care cândva au ales să se mute departe de agitația capitalei.
„Transportul. E foarte aglomerat și cred că ar mai trebui o rută să mai pună”.
„Ambuteiaje fără vorbă. Și în oraș și peste tot locul, eu nici în Europa n-am văzut atâta transport ca la Moldova. De când locuiesc, sunt venită de la nord căsătorită la Durlești, nu s-a construit o școală în Durlești... O școală oameni buni! Fetița... nepoțica adică... luăm învățător în privat și face lecții”.
„O aglomerare așa prea... nu chiar pe planuri, știți acuma se construiesc case așa, haotic, haotic, haotic și se primește că drumurile încă sunt mici, dar mașini multe, clădiri multe.. și de aceea se primește așa aglomerație”.
„Problema este că în Durlești se întâmplă o extindere urbană, se întâmplă o densificare. Și este o densificare necontrolată, haotică și absolut iresponsabilă. Pe teritoriul suburbiilor, autorizațiile se emit de primăriile suburbiilor, care au o capacitate mult mai mică de resurse umane și de a verifica aceste autorizații și acolo și un grad de corupție este destul de sporit. Respectiv e așa, un fel de haos”, a menționat expertul în urbanism și fostul viceprimar de Chișinău, Victor Chironda.
Un alt exemplu e comuna Tohatin, unde populația a crescut cu peste 60% în aceeași perioadă. Familiile vin aici pentru că e aproape de oraș și terenurile sunt mai ieftine. Doar că, din nou, presiunea pe infrastructură devine alarmantă.
„Eu nu aș spune că suntem pregătiți pentru a gestiona toată evoluția aceasta pe care o avem la moment, deoarece.. stă lista pe masă la grădinița de copii nu ajung locuri, infrastructura, drumuri, apeduct, canalizări… Chiar săptămâna trecută ne-am întâlnit cu un caz în care construcții s-au construit multe. Pe unele străzi diametrul țevilor nu coincide cu ceea ce vor oamenii. Nu ajunge presiune, și la canalizare nu este diametrul care ar trebui să fie pentru atâția locuitori”, a subliniat primarul comunei Tohatin, Sergiu Cebotaru.
„Trebuie să mai fie deschise câteva magazine, că aici sunt vreo patru, și-s cam puține. La zone de relaxare, până acum aproape că nu aveam nimic... doar câte un foișor pe ici, pe colo și un parc mic aici, dar de obicei ne relaxăm unde apucăm”.
„Sistemul de canalizare într-adevăr are o deficiență, cel puțin noi fiind parte a comunii Tohatin, suntem din Cheltuitori, avem canalizare individuală, suntem nevoiți să apelăm la servicii de curățire permanent”.
„Nu prea există exemple când autoritățile în ultimii 10 ani să fi construit grădinițe. Da, cu excepția municipiului Chișinău unde s-au construit grădinițe, într-adevăr. Dar cred că asta poate fi o problemă de viitor când autoritățile vor trebui să se gândească la construcția de grădinițe”.
Experții în urbanism avertizează că dezvoltarea accelerată a suburbiilor, fără o planificare riguroasă, riscă să transforme aceste zone într-o extindere haotică a orașului. Fără o strategie clară, consecințele nu întârzie să apară: fragmentarea socială, degradarea calității vieții și blocajele tot mai frecvente în trafic.
Pentru a evita aceste riscuri, este esențial ca autoritățile locale și cele centrale să construiască împreună o rețea urbană coerentă, care să asigure infrastructură socială adecvată, spații publice funcționale și conexiuni rapide cu centrul orașului.
