Guvernul israelian se pregătește pentru ceea ce ar putea fi cea mai ambițioasă și controversată fază a conflictului din Gaza: o ocupare militară totală a enclavei. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a apărat, într-o rară conferință de presă cu presa internațională, planul armatei de a prelua controlul total asupra orașului Gaza, în ciuda opoziției puternice atât interne, cât și externe.

Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat mobilizarea a peste 400.000 de rezerviști, într-un plan despre care susține că reprezintă „cea mai bună cale de a pune capăt războiului” – în pofida condamnărilor internaționale și a unei crize umanitare aflate deja la limita catastrofei. SUA consideră că „Israelul are dreptul să decidă ce este necesar” cu privire la Fâșia Gaza, poziție exprimată, duminică, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, convocată de urgență pentru a discuta noul plan israelian de a ocupa complet această enclavă palestiniană, scrie Gândul.

UPDATE Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a avut o primă reacţie după ce prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu a prezentat planul de cucerire a oraşului Gaza şi măsurile cu privire la viitorul Fâşiei Gaza. Liderul de la Élysée a reiterat propunerea sa pentru o "misiune de stabilizare sub mandat ONU" pentru securizarea enclavei palestiniene, denunțând "un dezastru anunțat" și "înaintarea spre un război permanent". 

UPDATE Președintele francez Emanuel Macron a criticat luni planurile Israelului de a-și intensifica operațiunile militare în Gaza, descriindu-le ca pe un dezastru care așteaptă să se întâmple și a propus înfiinţarea unei coaliții internațională sub mandatul ONU pentru stabilizarea situaţiei din Gaza. "Anunțul cabinetului israelian privind extinderea operațiunilor sale în orașul Gaza și în tabăra Mawasi și reocuparea anunță un dezastru de o gravitate fără precedent care așteaptă să se întâmple și o înaintare către un război fără sfârșit", a declarat Macron. "Ostaticii israelieni și populaţia din Gaza vor continua să fie principalele victime ale acestei strategii", a adăugat el.

UPDATE Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a respins acuzația că Israelul comite genocid în Fâșia Gaza, afirmând, pentru reporterii israelieni, ce ar fi însemnat asta în accepțiunea sa.  „Dacă am fi vrut să comitem genocid, ne-ar fi luat exact o după-amiază”, a spus premierul israelian, potrivit The Times of Israel.

UPDATE Ramesh Rajasingham, șeful Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) din Geneva, a declarat că ceea ce se întâmplă în Gaza „nu mai este o criză alimentară iminentă – este pur și simplu foamete”. Decesele cauzate de foamete sunt în creștere în enclava, în special în rândul copiilor cu malnutriție severă, a spus Rajasingham. Din octombrie 2023, 98 de copii au murit din cauza malnutriției acute severe — 37 numai din 1 iulie, a declarat el Consiliului de Securitate, citând autoritățile sanitare din Gaza, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele israelian Isaac Herzog susține că declarația Australiei privind recunoașterea unui stat palestinian la ONU luna viitoare – precum și măsurile similare ale altor țări – reprezintă „o recompensă pentru teroare, un premiu pentru dușmanii libertății, ai democrației și ai libertății”. Vorbind la inaugurarea unui nou muzeu al Knessetului la Ierusalim, Herzog a declarat: „Aceasta este o greșeală gravă și periculoasă, care nu va ajuta niciun palestinian și, din păcate, nu va aduce înapoi niciun ostatic.” Făcând anunțul mai devreme astăzi, prim-ministrul australian Anthony Albanese a spus că „o soluție cu două state este cea mai bună speranță a umanității pentru a rupe ciclul violenței din Orientul Mijlociu și pentru a pune capăt conflictului, suferinței și foametei din Gaza”, scrie BBC.

UPDATE Guvernul britanic este „foarte îngrijorat” de uciderea jurnaliștilor de la Al Jazeera și a altor reprezentanți ai mass-mediei în Gaza de către Israel. Vorbind cu reporterii, purtătorul de cuvânt oficial al prim-ministrului Keir Starmer a declarat că Israelul trebuie să se asigure că jurnaliștii pot lucra în siguranță și să raporteze fără frică. De asemenea, el a cerut o investigație independentă în cazul uciderii lui Anas al-Sharif și a colegilor săi, potrivit BBC.

UPDATE Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și-a apărat planul de preluare militară a orașului Gaza, în ciuda condamnării și furiei crescânde la nivel internațional, oficialii Națiunilor Unite avertizând că această mișcare ar duce la „o altă calamitate” în enclava asediată și înfometată, scrie CNN.

UPDATE Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a discutat luni despre situația din Orientul Mijlociu cu omologul său israelian, Gideon Saar. Şeful diplomaţiei ungare a relatat pe Facebook, după conversația telefonică cu omologul său israelian, că, pe lângă summitul din Alaska, care „să sperăm va fi decisiv în războiul din Ucraina, evenimentele așteptate din Gaza reprezintă acum principalul subiect în politica internațională”, astfel încât împreună cu Gideon Saar au trecut în revistă evoluția situației din Orientul Mijlociu, potrivit Rador.

UPDATE Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică că o nouă ofensivă în Gaza se va finaliza „destul de repede”, în contextul în care Consiliul de Securitate al ONU se confruntă cu noi solicitări insistente pentru a pune capăt crizei umanitare din enclava palestiniană. Netanyahu, al cărui cabinet de securitate a aprobat, vineri, un plan de preluare a controlului asupra orașului Gaza, a declarat că nu are altă opțiune decât să „ducă treaba la bun sfârșit” și să învingă Hamas pentru a elibera ostaticii răpiți din Israel, arată Reuters.

UPDATE „Anas Al Sharif era conducătorul unei celule teroriste din cadrul organizației teroriste Hamas și a fost responsabil pentru inițierea unor atacuri cu rachete împotriva civililor israelieni și a trupelor IDF (Forțele de Apărare ale Israelului – n.r.)”, a declarat armata israeliană într-un comunicat, potrivit Reuters.

UPDATE Grupurile de jurnaliști palestinieni au condamnat atacul israelian. O organizație pentru libertatea presei și un expert ONU avertizaseră anterior că viața lui Al Sharif era în pericol din cauza reportajelor sale din Fâșia Gaza. Irene Khan, raportoarea specială a ONU pentru promovarea și protejarea libertății de opinie și de exprimare, a declarat luna trecută că acuzațiile Israelului împotriva lui nu erau susținute de probe. În iulie, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a îndemnat comunitatea internațională să îl protejeze pe Al Sharif, scrie Mediafax.

UPDATE Jurnalistul Al Jazeera Anas al-Sharif a fost ucis împreună cu alți patru colegi într-un atac israelian țintit asupra unui cort în care se aflau jurnaliști, în orașul Gaza, a transmis Al Jazeera. Postul de televiziune din Qatar scrie că șapte persoane au fost ucise în atacul asupra cortului situat la poarta principală a spitalului al-Shifa din orașul Gaza, duminică seara, printre care Anas Al Sharif, corespondentul Al Jazeera Mohammed Qreiqeh și cameramanii Ibrahim Zaher, Mohammed Noufal și Moamen Aliwa, scrie Mediafax.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.