Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea fi prezent la întâlnirea de vineri, 15 august, dintre liderii SUA și Rusiei, iar decizia finală îi aparține lui Donald Trump, a anunțat duminică, 11 august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea, dar că ucrainenii nu își vor ceda pământul invadatorilor și a lansat un apel către comunitatea internațională să nu cedeze în fața cererilor lui Vladimir Putin. Miniștrii de Externe din UE se întâlnesc pentru a discuta despre viitorul summit SUA-Rusia. Statele nordice şi baltice consideră că numai presiunea asupra Rusiei poate conduce la încheierea războiului în Ucraina.

Pe de altă parte, vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că o eventuală înțelegere de pace între Rusia și Ucraina nu va mulțumi pe deplin niciuna dintre părți.  Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, se arată optimist în privința întâlnirii dintre Trump și Putin: „Am văzut cum președintele Trump a exercitat o presiune incredibilă asupra Rusiei”, a declarat Mark Rutte. Totodată, fostul ministru al Apărării din Rusia, Serghei Șoigu, amenință Moldova cu exemplul Ucrainei. În replică, oficialii de la Chișinău condamnă ingerințele Federației Ruse, inclusiv atacurile de dezinformare la adresa diasporei moldovenești, calificându-le drept o nouă ingerință în afacerile interne ale țării.

UPDATE Gafă a președintelui Donald Trump, făcută luni, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Președintele SUA anunța decizia de a desfășura Garda Națională pe străzile capitalei Washington DC, moment în care a avut o scurtă referire la întâlnirea pe care urmează să o aibă la finalul acestei săptămâni cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Trump a spus, însă, că aceasta va fi în Rusia, în timp ce summitul este planificat a avea loc în Alaska, scrie Antena3.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit duminică la telefon cu mai mulți lideri ai lumii și le-a povestit despre summit-ul din Alaska. Acesta a luat legătura cu premierii, dar și cu președinții mai multor țări, notează Ukrainska Pravda, citând o postare oficială a Kremlinului publicată pe Telegram, potrivit Mediafax.

UPDATE Propaganda de stat rusă a crescut brusc gradul de retorică belicoasă împotriva Azerbaidjanului, pe fondul informațiilor conform cărora Baku ar putea ridica moratoriul asupra livrărilor de arme către Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Invitația în SUA reprezintă deja un câștig politic pentru Vladimir Putin, care nu a făcut nicio concesie pentru a obține întrevederea cu Donald Trump și nu pare dispus să facă pași înapoi pentru un armistițiu, spun analiștii citați de Financial Times, The Guardian și New York Times. El este însă interesat să mențină comunicarea cu liderul de la Casa Albă și să dea impresia că vrea să negocieze.

UPDATE Uniunea Europeană a primit o a treia tranșă din veniturile neprevăzute genrate de înghețarea activelor Băncii Centrale a Rusiei. Un procent de 95% din această sumă va fi alocată de UE rabursării împrumuturilor Ucrainei. Este vorba despre suma de peste 1,5 miliarde de euro, potrivit departamentului de presă al Comisiei Europene, citat de Ukrainska Pravda. Cea de-a treia tranșă a veniturilor obținute din înghețarea activelor rusești va fi redirecționată pentru a sprijini Ucraina. Ultima tranșă acoperă veniturile acumulate în prima jumătate a anului 2025. Tranșa are o valoare totală de 1,6 miliarde de euro, iar banii au fost virați vineri. Aceștia provin din profiturile neașteptate generate de activele înghețate a Băncii Centrale a Rusiei, scrie Mediafax.

UPDATE Germania convoacă miercuri o reuniune virtuală a liderilor europeni pentru a discuta despre cum să se facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german. Discuția va fi miercuri la ora 12:00, ora Marii Britanii. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și oficiali ai UE și NATO urmează să participe la reuniune. Purtătorul de cuvânt a mai spus că la discuție vor participa liderii Germaniei, Finlandei, Franței, Marii Britanii, Italiei și Poloniei, potrivit Sky News.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că a avut o lungă conversație cu premierul indian Narendra Modi, în timpul căreia cei doi au discutat despre sancțiunile impuse importurilor de petrol rusesc și au convenit să se întâlnească personal în luna septembrie, scrie Rador.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer susține eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, dar autorităţile de la Kiev trebuie să fie implicate în orice înțelegere privind încetarea luptelor, a declarat luni purtătorul de cuvânt al liderului britanic, scrie Rador.

UPDATE Finlanda a depus luni plângere penală împotriva căpitanului și echipajului navei Eagle S, suspectată de apartenența la flota fantomă, care este acuzată de atacarea și avarierea a cinci cabluri de telecomunicații în Golful Finlandei, scrie Politico.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat luni un apel către comunitatea internațională să nu cedeze în fața cererilor lui Vladimir Putin, cu doar câteva zile înaintea summitului între liderul de la Kremlin și președintele american Donald Trump, ce va avea loc vineri în Alaska. ”Rusia refuză să oprească masacrele, prin urmare, nu poate primi recompense ori avantaje. Aceasta nu este doar o poziție morală, ci o poziție rațională. Concesiile nu îl vor convinge pe un criminal”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un mesaj postat pe Facebook, conform cotidianului Le Figaro.

UPDATE Fondatorul canalului de propagandă rusesc „Sviatoșa Broadcasts”, Dmytro „Sviatoșa”, a fost ucis pe front în luna mai. Potrivit informațiilor preliminare, acesta era asociat cu grupul Wagner PMC, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul Transporturilor de la Moscova pregăteşte modificarea legislaţiei pentru a crea o bază de date cu scopul de a identifica şi localiza toate dronele prezente pe teritoriul ţării, a informat luni publicaţia Vedomosti.

UPDATE Azerbaidjanul amenință că va înarma Ucraina din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice. Guvernul de la Baku ar putea lua în considerare ridicarea interdicției de a furniza arme uneia din beligerante dacă Rusia continuă să vizeze interesele azere în Ucraina, a relatat duminică publicația azeră Caliber.Az, citând surse anonime, relatează Kyiv Independent.

UPDATE Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a discutat luni despre situația din Orientul Mijlociu cu omologul său israelian, Gideon Saar. Şeful diplomaţiei ungare a relatat pe Facebook, după conversația telefonică cu omologul său israelian, că, pe lângă summitul din Alaska, care „să sperăm va fi decisiv în războiul din Ucraina, evenimentele așteptate din Gaza reprezintă acum principalul subiect în politica internațională”, astfel încât împreună cu Gideon Saar au trecut în revistă evoluția situației din Orientul Mijlociu, potrivit Rador.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) prezice că Vladimir Putin intenționează să vină în Alaska pentru a-l întoarce pe Donald Trump împotriva Europei, nu pentru discuții reale despre pace. Vladimir Putin nu va face niciun „pas înapoi”, iar singurul „compromis” pe care l-ar lua în calcul ar fi încetarea operațiunilor de acaparare a regiunilor Odesa și Harkov, precum și a orașelor Herson și Zaporojie, spune politologul rus pro-Kremlin Serghei Markov, în condițiile în care armata rusă avansează extrem de lent pe câmpul de luptă, notează Libertatea.

UPDATE Propagandiștii Kremlinului exuberează înainte de întâlnirea programată pentru vineri, în Alaska, între liderul rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump și încearcă să inoculeze ideea că războiul din Ucraina este o chestiune exclusiv ruso-americană care va fi decisă de cele două părți în favoarea Rusiei, scrie Libertatea. Astfel, summit-ul planificat în Alaska între Donald Trump și Vladimir Putin, prezentat de presa rusă drept o „șansă pentru pace”, ar putea exclude complet Europa și Ucraina din negocieri, stârnind scepticism în rândul experților și alimentând suspiciuni că discuțiile ar fi, de fapt, o pauză strategică, nu un final al războiului.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că orice concesii față de Rusia nu o vor convinge să înceteze luptele în Ucraina și a subliniat că este necesar să se intensifice presiunea asupra Moscovei, „nu să fie răsplătită”, relatează Reuters. Într-un mesaj postat pe contul său de X, președintele ucrainean a spus că numai în ultimele 24 de ore, pe front au avut loc 137 de confruntări armate.

UPDATE Spionajul militar ucrainean se află în spatele unui atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din Republica Komi, aflată la aproximativ 2.000 km de Ucraina, au declarat pentru Ukrainska Pravda surse din cadrul Serviciului de Informații în domeniul Apărării din Ucraina (DIU), scrie Adevărul.

UPDATE Comisia Electorală Centrală a respins acuzațiile Moscovei, afirmând că acestea au rolul de a submina încrederea în procesul electoral. „Cetățenii Republicii Moldova stabiliți în afara țării reprezintă o parte integrantă a societății, având aceleași drepturi constituționale ca orice alt cetățean de a participa la vot. Autoritatea electorală respinge orice încercare de a marginaliza sau de a pune sub semnul întrebării dreptul acestora la o opțiune liberă și informată”. Autoritatea electorală a reiterat că întregul proces electoral este organizat în conformitate cu legislația națională și standardele internaționale, în condiții de transparență, integritate și respect pentru voința alegătorului. De asemenea, măsurile de securitate, monitorizare și verificare sunt aplicate riguros, pentru a garanta că fiecare vot este numărat corect și reflectă opțiunea reală a alegătorului.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin și premierul armean Nikol Pașinian au vorbit luni la telefon, au anunțat autorităţile de la Kremlin, precizând că dl Pașinian l-a informat pe liderul rus despre întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump de săptămâna trecută, scrie Rador.

UPDATE Directorii editoriali ai publicației conservatoare „New York Post”, apropiată partidului Republican, critică faptul că președintele SUA, Donald Trump, a acceptat o întâlnire cu Putin, vineri 15 august, în Alaska, fără implicarea directă a Ucrainei. Publicația îi cere lui Trump să se asigure că Volodimir Zelenski va participa la întâlnirea trilaterală anunțată de vicepreședintele J.D. Vance, care vizează negocierile de pace cu Rusia, scrie Gândul.

UPDATE Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, a purtat discuții cu omologul său estonian, Hanno Pevkur, pentru a discuta despre furnizarea de arme, producția comună și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. Shmyhal a postat luni pe rețelele de socializare că este „recunoscător pentru decizia Estoniei de a aloca anual 0,25% din PIB pentru a sprijini Ucraina”, scrie Baha.

UPDATE Dmitri Kozak, adjunct al șefului administrației prezidențiale de la Kremlin și aliat de lungă durată al lui Vladimir Putin, i-ar fi cerut recent liderului rus să înceteze ostilitățile din Ucraina și să inițieze discuții de pace, relatează The New York Times, citând surse confidențiale.

UPDATE Vitali Kliciko, 54 de ani, exprimă ceea ce simt mulți ucraineni. Primarul Kievului (din 2014) recunoaște o „oboseală crescândă față de război”. Și spune deschis, într-un interviu pentru ziarul german Bild, ceea ce puțini au îndrăznit să spună până acum: negocierile cu Rusia - chiar și cu prețul teritoriului – ar putea fi singura cale către pace. Anterior, președintele Volodimir Zelenski afirmase, înainte de întâlnirea Trump-Putin din Alaska, că „nu vom ceda teritoriu”, scrie Libertatea.

UPDATE Statele Unite au promis că se vor consulta cu aliații lor europeni înainte de întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin programată pentru vineri, 15 august, a declarat premierul polonez Donald Tusk în cadrul unei conferințe de presă, scrie BBC.

UPDATE Statele Unite lucrează pentru a „programa” o întâlnire între preşedintele Donald Trump şi Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreşedintele american JD Vance. Aliaţii europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezenţa lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska. „Unul dintre blocajele cele mai importante este că Vladimir Putin a spus că nu se va aşeza niciodată la discuţii cu Zelenski, liderul ucrainean, şi preşedintele Trump a reuşit să schimbe asta”, a afirmat Vance într-un interviu acordat postului de televiziune american Fox News, potrivit Alephnews.

UPDATE „Cerințele sunt inacceptabile pentru Kiev”, scrie și Le Figaro. Ucraina „dorește retragerea trupelor rusești de pe teritoriul său și garanții de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent european, la care Rusia se opune. Președintele SUA a emis săptămâna trecută un ultimatum Rusiei, care a expirat vineri”, scrie RFI.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova condamnă ferm recentele declarații ale oficialilor Federației Ruse, potrivit cărora la alegerile din Republica Moldova s-ar pregăti falsificarea votului prin intermediul diasporei. „Astfel de afirmații reprezintă o nouă ingerință neacceptabilă în afacerile interne ale țării noastre și fac parte dintr-o campanie de dezinformare menită să influențeze procesele electorale și să denigreze comunitățile de moldoveni din afara țării. Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă categoric aceste manevre ale războiului informațional și subliniază că autoritățile Republicii Moldova sunt pe deplin concentrate pe organizarea alegerilor parlamentare în mod democratic, transparent și conform cadrului legal. Se depun eforturi susținute pentru ca fiecare alegător să își poată exprima liber și neinfluențat votul, inclusiv cetățenii moldoveni din diaspora, care reprezintă o parte importantă și respectată a societății noastre. Republica Moldova își reafirmă angajamentul ferm față de valorile democratice și respinge orice tentativă externă de subminare a proceselor electorale și a stabilității statului”, se arată în comunicatul MAE de la Chișinău.

UPDATE Întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska de vinerea viitoare trece printr-o dinamică continuă și surprizele se succed fără întrerupere. Însă, experții spun că după ce l-a pierdut pe Trump acum două săptămâni, acum Putin îl ”ciuruiește”, obținând summitul ideal. Dictatorul rus are 3 propuneri pe care i le pune ”la semnat” lui Trump, toate câștigătoare pentru Rusia, susține Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.Pentru președintele rus Vladimir V. Putin, aceasta este o oportunitate nu doar de a pune capăt războiului din Ucraina în termenii săi, ci și de a dezbina alianța de securitate occidentală, potrivit The New York Times.

UPDATE Țările europene vor să poarte discuții cu președintele SUA, Donald Trump, înainte ca acesta să se întâlnească cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în Alaska, relatează Bloomberg. „Liderii vor să vorbească cu el înainte de vineri, când Trump și Putin urmează să se întâlnească, au spus surse care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta deliberări private”, notează publicația. Orice conversație ar urma unui weekend intens de diplomație între oficiali americani, ucraineni și europeni, care a inclus întâlniri în Regatul Unit, sâmbătă, cu vicepreședintele JD Vance și ministrul britanic de externe, David Lammy, scrie AlephNews.

UPDATE „Atât Trump, cât și Putin vor ca Ucraina să cedeze teritorii”, notează revista americană Time Magazine, citată de RFI. ”Succesul unui acord de încetare a focului depinde de capacitatea lui Trump de a convinge Ucraina să accepte lista de cerințe a lui Putin, care implică renunțarea la o mare parte din teritoriul său. Cererile Kremlinului se extind dincolo de dorința de a avea teritoriu. Putin ar fi cerut Ucrainei să renunțe la dorința sa de a se alătura Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). O cerere similară a fost făcută de Rusia în iunie anul trecut, în timpul precedentei runde de negocieri”.

UPDATE Pentru CNN, ”summitul Trump-Putin din Alaska aduce cu o înfrângere lentă pentru Ucraina”. ”Condițiile din jurul summitului de vineri sunt atât de favorabile Moscovei, încât este evident de ce Putin a profitat imediat de ocazie, după luni de negocieri false. Este greu de înțeles cum poate rezulta un acord din negocierile bilaterale care să nu distrugă Ucraina. Kievul și aliații săi europeni au reacționat cu o groază de înțeles la ideile inițiale ale trimisului lui Trump, Steve Witkoff, ca Ucraina să cedeze restul regiunilor Donețk și Luhansk în schimbul unui armistițiu”, scrie RFI.

UPDATE Capitalele europene se tem – și nu este pentru prima oară – că președintele rus Vladimir Putin va reuși să divizeze NATO și va obține tot ce își dorește în Ucraina. „Riscăm să devenim o notă de subsol a istoriei”, a declarat pentru CNN un diplomat european înaintea întâlnirii dintre Putin și Donald Trump ce va avea loc vineri. Teama europenilor vine și din faptul că se știe foarte puțin despre ceea ce a propus Kremlinul pentru a opri luptele din Ucraina. Putin nu a dat niciun detaliu. Trimisul american Steve Witkoff nu a spus nimic după întâlnirea sa cu liderul rus de miercuri trecută, scrie Hotnews.

UPDATE Liderii statelor nordice și ai celor trei țări baltice au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Ucraina. Războiul s-ar putea încheia doar prin menținerea unei presiuni puternice asupra Federației Ruse, se mai arată în declarația comună, scrie Gândul. Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei și Suediei mai menționează în declarația comună că „reafirmă principiul conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, după ce Trump a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia pentru rezolvarea conflictului.

UPDATE The Wall Street Journal oferă mai multe detalii despre propunerea Moscovei, „care ar impune Ucrainei să cedeze estul Ucrainei, [Donbasul], fără ca Rusia să se angajeze la altceva decât la încetarea luptelor.” Cotidianul dezvăluie că „oficialii europeni și-au exprimat rezerve serioase” declarând că ”se tem că Putin folosește pur și simplu oferta ca o stratagemă pentru a evita noi sancțiuni și tarife americane, continuând în același timp războiul.”

UPDATE Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că regimul de la Moscova intenționează să „păcălească America”, dar conducerea de la Kiev nu va permite acest lucru, în timp ce ambasadorul american la NATO nu a exclus o posibilă prezență a președintelui ucrainean la summitul Trump - Putin programat pentru vineri în Alaska, relatează Ukrainska Pravda și AFP. „Toată lumea vede că Rusia nu a făcut niciun pas real către pace, niciun pas pe pământ sau în aer care ar putea salva vieți”, a subliniat șeful statului ucrainean. Prin urmare, Zelenski a cerut noi sancțiuni și presiuni asupra Rusiei din partea Statelor Unite, Europei și a altor țări. „Dacă Rusia nu vrea să oprească războiul, atunci economia sa trebuie oprită”, a afirmat președintele ucrainean, scrie Libertatea.

UPDATE Rusia a continuat să îşi dezvolte sistemele de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în timpul moratoriului asupra desfăşurării acestor arme, a declarat duminică seara viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, citat de presa rusă preluată de Reuters, informează Agerpres.

UPDATE Serghei Șoigu, fostul ministru al Apărării din Rusia, susține că NATO intenționează să facă Moldova parte din infrastructura sa militară, dar nu va accepta țara în alianță, transmite presa de stat de la Moscova. Secretarul Consiliului rus de Securitate consideră că: „Țara este pregătită să devină parte integrantă a infrastructurii militare a alianței, dar fără o aderare formală și, firește, fără garanții de securitate”. Șoigu continuă dezinformările susținând că Alianța Nord-Atlantică desfășoară o campanie de dezinformare în Republica Moldova. „Acestea desfășoară o campanie agresivă de propagandă pentru a convinge populația să renunțe la neutralitate și să adere la bloc pentru a «consolida securitatea națională și a păstra integritatea teritorială» a republicii”. Fostul ministru al Apărării susține linia oficială de propagandă a Kremlinului, adăugând: „În plus, după cum arată practica, apropierea de NATO duce nu numai la o pierdere de suveranitate, ci și la o creștere a cheltuielilor militare. La mijlocul lunii iulie, biroul de presă al SVR a raportat că NATO dorește să folosească Moldova într-un conflict cu Rusia. Oficialii de la Chișinău nu au comentat declarațiile, dar, recent, președinta Maia Sandu a declarat că Rusia pregătește o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din toamnă, cu scopul de a prelua controlul asupra Republicii Moldova.

UPDATE O tentativă de a organiza la Roma un summit Trump–Putin pe tema războiului din Ucraina a eșuat din cauza opoziției Moscovei, care consideră Italia prea apropiată de Kiev. Deși Vaticanul rămâne pe lista locurilor posibile pentru o eventuală întâlnire între liderii SUA și Rusiei, contextul geopolitic și mandatul internațional de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin fac ca scenariul să fie, deocamdată, improbabil, scrie Ziare.com.

UPDATE Alaska, statul american care urmează să găzduiască vineri un summit istoric între Donald Trump şi Vladimir Putin, a fost sub control rusesc înainte de a fi vândută Statelor Unite în secolul al XIX-lea. Dar influenţa rusă nu a dispărut din acest stat arctic american, comentează luni agenția AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Atacurile cu drone asupra teritoriului rus s-au intensificat în ultimele luni, Rusia acuzând Ucraina că încearcă să lovească infrastructura și să creeze panică în zonele de frontieră și în apropierea capitalei. Kievul nu comentează oficial aceste operațiuni, dar a declarat în trecut că obiectivele sale vizează exclusiv ținte militare, scrie Libertatea.

UPDATE Potrivit presei internaționale, mai multe drone kamikaze ucrainene au vizat în cursul zilei de azi Uzina de Instrumente Arzamas din regiunea Nijni Novgorod. Fabrica produce componente pentru rachete de croazieră, avioane de vânătoare și alte echipamente aerospațiale folosite de armata rusă, ceea ce o transformă într-un obiectiv de importanță strategică pentru industria de apărare a Moscovei, scrie Libertatea.

UPDATE O nouă noapte de foc pentru Rusia. Autoritățile de la Moscova au anunțat că 32 de drone ucrainene au fost doborâte în mai multe regiuni, iar bilanțul arată că trei persoane au murit în atacurile care au vizat inclusiv Moscova și Crimeea, într-o escaladare care arată că frontul aerian devine tot mai periculos, scrie Libertatea.

UPDATE Cancelarul german, Friedrich Merz, a subliniat că problemele teritoriale dintre Rusia și Ucraina nu pot fi rezolvate fără participarea Ucrainei și a Europei. El a anunțat o convorbire telefonică cu Președintele SUA, Donald Trump, în contextul viitoarei întâlniri a lui Trump cu președintele rus, Vladimir Putin, în Alaska. Într-un interviu acordat pentru Tagesthemen, Merz a subliniat că Europa se pregătește activ pentru negocieri împreună cu administrația americană și a accentuat: nicio problemă teritorială între Rusia și SUA nu poate fi discutată sau soluționată fără participarea Ucrainei și a Europei, scrie Libertatea Cuvântului.

UPDATE Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că o eventuală înțelegere de pace între Rusia și Ucraina nu va mulțumi pe deplin niciuna dintre părți. Donald Trump urmează să se întâlnească, pe 15 august, cu Vladimir Putin în Alaska, pentru a negocia încetarea războiului, scrie NewsWeek. Într-un interviu acordat emisiunii Sunday Morning Futures de la Fox News, JD Vance a afirmat că negocierile de pace vor presupune compromisuri dureroase, iar rezultatul nu va fi ideal pentru niciuna dintre tabere. „Nu va face pe nimeni foarte fericit. Probabil că, în final, atât rușii, cât și ucrainenii vor fi nemulțumiți”, a spus oficialul american, potrivit KievPost, citat de news.ro.

UPDATE Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, acuză liderii europeni că sabotează eforturile Statelor Unite de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina. Mai mult acesta susține că autoritățile de la Kiev au apelat la membri ai cartelurilor de droguri din America Latină pentru a lupta pe front, scrie Gândul.

UPDATE Ucraina și România au convenit să accelereze cooperarea în dezvoltarea proiectelor comune de infrastructură, inclusiv construcția podului peste râul Tisa, și să își extindă parteneriatul în domeniul reconstrucției. Anunțul a fost făcut după întâlnirea de joi dintre premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, și ministrul Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, notează Adevărul.

UPDATE Ministerul de Externe al Ucrainei l-a condamnat imediat pe Fico pentru „retorica deschis ofensivă împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean” și a avertizat împotriva utilizării „alegerilor neprietenoase”. „Este o frivolitate care insulă memoria morților, suferința a milioane de familii ucrainene și sacrificiul celor care luptă pentru libertate”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat publicat pe site-ul său web pe 10 august, scrie Digi24.

UPDATE Prim-ministrul slovac Robert Fico a afirmat că Kievul „va trebui să plătească scump” din cauza a ceea ce el a numit eșecul Occidentului de a slăbi Rusia folosind Ucraina, înaintea întâlnirii programate între Putin și Trump pe 15 august. „Toată lumea știe deja că acest conflict are rădăcini serioase în istoria recentă, că nu are o soluție militară, toată lumea știe deja că aderarea Ucrainei la NATO este imposibilă”, a afirmat Fico pe rețelele de socializare, conform citatului din presa slovacă Dnes24, citat de Kyiv Independent. Fico a folosit un proverb african despre „iarbă” și „elefanți” împotriva Ucrainei, spunând că: „Indiferent de rezultatul negocierilor dintre elefanți din 15 august, iarba va avea de suferit – în acest caz, Ucraina”, scrie Digi24.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.