11 august 2025, ora 19:40

Anul acesta, numărul persoanelor care și-au pierdut viața prin înec a scăzut cu 22% față de anul trecut, semn că eforturile de prevenție dau rezultate, afirmă cei de la IGSU. Totuși, 46 de oameni, dintre care 7 copii, și-au pierdut viața în în primele nouă luni ale anului. Salvatorii trag un semnal de alarmă și recomandă respectarea regulilor de siguranță pentru a evita tragediile. 

„Scăldați-vă numai în locuri special destinate. Controlați permanent purtarea copiilor lângă și în apă. Nu uitați că ei trebuie să se scalde numai sub controlul părinților sau altor persoane mature”.

Zilele cu temperaturi caniculare, Tamara Spînu le petrece, tradițional, la plajă, iar începutul acestei săptămâni nu a făcut excepție. Am întâlnit-o pe malul unuia dintre lacurile din parcul Valea Trandafirilor, în timp ce se bronza. Femeia în vârstă de 70 de ani intră să se răcorească frecvent în apă și dă asigurări că deși înoată foarte bine, respectă cu strictețe recomandările salvamarilor de a nu depăși liniile de delimitare a zonelor de înot, mai ales că a avut un incident în tinerețe când a fost la un pas de moarte.

„ - Care nu pot să înoate mai bine să nu intre în apă. - De ce? - E periculos. Se pot îneca. Eu am avut o astfel de situație când eram studentă. Aici, o prietenă mai nu m-a înecat în iaz. Nu știa să înoate. Mă apuca de gât și mă băga sub apă. Dacă nu poți înota, cel mai bine e să stai la mal”.

Iar această femeie care ne-a spus că nu știe să înoate nici nu planifica să intre în apă, limitându-se doar la băi de soare.

„- Nu știu să înot, dar nici nu intru în apă. - De ce? - Eu am venit să mă bronzez. Să mă odihnesc. Să văd natura, să petrec timpul liber. - Cu cine ați venit la plajă? - Cu fetele. - Fetele știu să înoate? - Nu, stau pe mal”.

La stația de salvare numărul 5, de malul lacului se afla non stop o echipă formată dintr-un scafandru, 2 salvamari și un conducător al bărcii de salvare care intervin în caz de necesitate. 

„În anul acesta noi am intervenit în 14 cazuri. Din toate cazurile, pe toți i-am salvat de la înec. A fost acordat primul ajutor medical și apoi au fost transportați la spitalul de Urgență”, a menționat șeful Stație de Salvare nr. 5, mun. Chișinău, Vasile Țurcan.

Salvamarii recunosc că oamenii nu prea țin cont de avertizările lor și de multe ori trec de liniile de delimitare a zonelor de înot, supunându-se riscului de a se îneca. În asemenea situații, timpul cât mai scurt de reacție este cel mai important factor care contribuie la salvarea persoanei.

„- În caz de alertă de înec, cum reacționați? - Primul coleg care vede că o persoană se îneacă, are nevoie de un ajutor, strigă semnalul „alarmă”. Pe semnalul „alarmă” iese tot efectivul al stației. Doi scafandri, conducătorul urcă în barcă cu motor și ne deplasăm spre locul accidentatului. Imediat sărim în apă și acordăm ajutor sinistratului”, a subliniat șeful Stației de Salvare nr. 5, mun. Chișinău, Vasile Țurcan.

Potrivit IGSU, de la începutul anului, 46 de persoane au murit înecate, dintre care 7 copii. În comparație cu anul trecut, numărul de înecuri este mai mic cu 22%. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în bazinele acvatice neautorizate, unde nu există stații de salvare.

„În prima categorie intră bărbații, cu vârste de la 18 până la 65 de ani, de asemenea, în mare parte dintre ei care consumă băuturi alcoolice. Fiecare al doilea caz de înec care se produce are la bază consumul de băuturi alcoolice. Femeile sunt mai puțin regăsite în această listă. Bărbații sunt cap de listă, dar putem vorbi și de copii nesupravegheați”, a afirmat ofițera de presă IGSU, Liliana Pușcașu.

Numărul de înecuri a scăzut, față de anul trecut, într-o mare măsură datorită campaniilor intense de informare a populației desfășurate de către carabinieri și polițiști pe plajele din toată țara. Pe lângă asta, cei de la IGSU desfășoară o campanie de sensibilizare și pe rețele de socializare prin care informează oamenii despre regulile de care trebuie să țină cont în timp ce se află la scăldat.

Salvatorii recomandă cetățenilor să se scalde doar în locuri autorizate unde există stații de salvare, să intre în apă doar până la genunchi dacă nu știu să înoate, să nu să se scalde pe timp de noapte și să nu lase copiii minori fără supraveghere. Anul trecut, numai în primele 9 luni, 53 de persoane și-au pierdut viața în bazinele acvatice din țară.

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!