Întâlnirea dintre Putin și Trump care ar putea decide soarta Ucrainei s-ar putea transforma într-o trilaterală. Surse apropiate Casei Albe afirmă că președintele SUA ia în calcul să îl invite pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în Alaska, pentru întâlnirea din 15 august. Dezvăluirea vine după ce Zelenski și aliații europeni, în frunte cu Emmanuel Macron, au anunțat că nu se poate decide soarta Ucrainei fără reprezentanți ai Kievului. Pe de altă parte, ideea de „schimb de teritorii”, luată în calcul de Trump, nu va mulțumi pe deplin nici Kievul, nici Moscova, crede vicepreședintele Statelor Unite.
Despre o eventuală prezență la summitul din Alaska a președintelui Zelenski a vorbit pentru prima oară ambasadorul american la NATO, pentru CNN.
„Cu siguranță este posibil. Nu poate exista o înțelegere în condițiile în care nu toate părțile sunt de acord. Decizia finală îi va aparţine președintelui Trump. El s-a înțeles să se întâlnească cu Putin în Alaska și dacă el apreciază că invitarea lui Zelenski este cel mai bun scenariu, o va face. Mai este timp până vineri pentru a lua o decizie, dar până acum nu s-a luat o decizie finală”, a menționat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.
De cealaltă parte, vicepreședintele american a declarat că liderul Ucrainei ar putea fi implicat în discuții abia după întâlnirea bilaterală solicitată de Putin.
„Putin a declarat că nu se va întâlni niciodată cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele Trump trebuie să schimbe această abordare”, a subliniat vicepreședintele american, JD Vance.
Aflat în vizită în Marea Britanie, JD Vance a discutat cu oficialii europeni și îi va transmite lui Trump care sunt așteptările acestora cu privire la discuțiile de pace cu Rusia.
Mai mulți lideri europeni au declarat sâmbătă că drumul către pace în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor.
Liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun, prin care și-au reconfirmat angajamentul faţă de principiul conform căruia frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă.
„Pornind de la linia de contact de pe front dintre Rusia și Ucraina, vom încerca să găsim un compromis care să fie acceptat de ucraineni și de ruși, pentru ca ambele popoare să poată trăi pe cât posibil în pace. Nu-l vom face pe niciunul fericit. Cel mai probabil, la finalul discuțiilor, atât rușii, cât și ucrainenii vor fi nemulțumiți de soluția găsită”, a afirmat vicepreședintele american, JD Vance.
Trump a îndemnat Kievul să cedeze ce mai controlează din regiunea Donețk pentru a obține un armistițiu. Iar „schimburile” de care pomenea liderul american ar însemna că Ucraina va primi mici porțiuni ocupate de Rusia în teritoriile de frontieră din regiunile Sumî și Harkov, parte a așa-numitei „zone tampon” anunțate de Vladimir Putin. Linia frontului ar urma să înghețe în forma actuală în regiunile Lugansk, Zaporojie și Herson. Planul de pace nu este însă pe placul Ucrainei care a declarat că nu va răsplăti Rusia cu teritorii pentru agresiunea comisă.
