O parlamentară din Noua Zeelandă a fost evacuată din Parlament după ce a susținut deschis cauza palestiniană, pledând pentru recunoașterea statului palestinian și sancționarea Israelului pentru „crime de război”. În aceeași zonă, premierul Australiei, Anthony Albanese, a declarat că omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, este „în negare” privind criza umanitară din Gaza. Totodată, Irakul a trecut printr-o pană masivă de curent cauzată de temperaturi record și creșterea consumului de energie.

Într-un gest de solidaritate, cântăreața americană Madonna l-a invitat pe Papa Francisc să viziteze Gaza într-o misiune umanitară, pentru a atrage atenția asupra suferinței copiilor palestinieni. Madonna a subliniat că „politica nu poate aduce schimbarea, dar conștiința poate” și a cerut Papei să aducă „lumina” copiilor din enclavă „înainte de a fi prea târziu”.

UPDATE Poliţia iraniană a arestat în jur de 21.000 de „suspecţi” în timpul războiului de 12 zile cu Israelul din iunie, a declarat marţi un purtător de cuvânt al forţelor de ordine, potrivit presei de stat de la Teheran, relatează Reuters, conform Digi24. În urma atacurilor aeriene israeliene care au început la 13 iunie, forţele de securitate iraniene au început o campanie de arestări în masă, însoţită de o prezenţă intensificată pe străzi, în jurul punctelor de control, şi de „rapoarte publice” prin care cetăţenii erau chemaţi să raporteze orice persoane pe care le considerau suspecte. „A existat o creştere de 41% a apelurilor din partea publicului, ceea ce a dus la arestarea a 21.000 de suspecţi în timpul războiului de 12 zile”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei, Saeid Montazerolmahdi. El nu a precizat de ce sunt bănuiţi cei arestaţi, dar Teheranul a vorbit anterior despre persoane care ar fi transmis informaţii ce ar fi putut ajuta la dirijarea atacurilor israeliene. Conflictul dintre Israel şi Iran a dus, de asemenea, la accelerarea ritmului expulzării imigranţilor afgani aflaţi ilegal în Iran, agenţiile de ajutor umanitar raportând că autorităţile locale au acuzat şi unii cetăţeni afgani de spionaj în favoarea Israelului. „Forţele de ordine au arestat 2.774 de migranţi ilegali şi au descoperit 30 de cazuri speciale de securitate în urma examinării telefoanelor acestora. Au fost arestaţi şi 261 de suspecţi de spionaj şi 172 de persoane acuzate de filmare neautorizată”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

UPDATE O parlamentară din Noua Zeelandă a fost evacuată din Parlament pentru că a susținut cauza palestiniană. Ea a pledat pentru un proiect de lege privitor la recunoașterea statului palestinian și a cerut guvernului să sancționeze Israelul pentru „crimele sale de război”, transmite Mediafax. Parlamentara Chloe Swarbrick, aflată în conducerea Partidului Verde, a declarat că țara sa este „în urmă” și reprezintă „o excepție” în lipsa unei decizii privind recunoașterea statului palestinian, potrivit Al Jazeera. De asemenea, el le-a cerut membrilor guvernului să susțină un proiect de lege de „sancționare a Israelului pentru crimele sale de război”.

UPDATE Cântăreaţa americană Madonna l-a îndemnat pe papa Leon să viziteze Gaza într-o misiune umanitară pentru a ajuta copiii palestinieni care mor de foame, spunând că „nu mai este timp”, a relatat CNN, conform Digi24. Superstarul american, crescută în religia romano-catolică, l-a implorat pe noul pontif să viziteze enclava într-o postare pe Instagram luni şi a spus: „Sfinte Părinte. Vă rog să mergeţi în Gaza şi să le aduceţi lumina dumneavoastră copiilor înainte de a fi prea târziu. Ca mamă, nu pot suporta să le văd suferinţa. Copiii lumii aparţin tuturor. Dumneavoastră sunteţi singurul dintre noi căruia nu i se poate refuza intrarea”. Madonna a spus că îi cere Papei Leon să viziteze Gaza deoarece „politica nu poate aduce schimbarea”, dar „conştiinţa poate”. În postarea publicată de ziua de naştere a fiului ei Rocco, Madonna a spus că cel mai frumos cadou pe care i-l poate oferi este „să le ceară tuturor să facă tot ce pot pentru a ajuta la salvarea copiilor nevinovaţi prinşi în focul încrucişat din Gaza”. CNN a contactat Vaticanul pentru a obţine un comentariu.

UPDATE Tendința presei din Israel de a analiza critic criza umanitară din Gaza a dispărut aproape complet în ultimele săptămâni, după ce gruparea islamistă palestiniană Hamas a publicat înregistrări video cu ostatici slăbiți de foame, comentează marți agenția Reuters, conform Agerpres. La sfârșitul lui iulie, imagini cu palestinieni înfometați din Fâșia Gaza au provocat indignare în întreaga lume, iar mass media din Israel au început să difuzeze relatări despre condițiile tot mai grele din teritoriul controlat de Hamas și să ceară un efort mai hotărât pentru livrarea de ajutoare umanitare. Yonit Levi, principalul prezentator de știri la Canalul 12, a numit în direct criza din Gaza 'un eșec moral', iar conducători ai unor universități și memorialul Holocaustului au cerut guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu să îi ajute pe civilii care nu găsesc alimente. Timp de 22 de luni, după atacul Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, presa israeliană acordase mai multă atenție impactului asupra israelienilor; raidul islamiștilor a însemnat pentru aceștia circa 1200 de morți și 251 de ostatici duși în Fâșia Gaza.

UPDATE Premierul Australiei, Anthony Albanese, a declarat marți că omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, este „în negare” în ceea ce privește criza umanitară din Gaza, la o zi după ce Australia a anunțat că va recunoaște pentru prima dată statul palestinian la Adunarea Generală a ONU, transmite Mediafax. „El (n.r. – Netanyahu) mi-a reiterat ceea ce spune public, și anume că este în negare în privința consecințelor suferite de oamenii nevinovați”, a afirmat Albanese într-un interviu pentru postul public ABC și citat de Reuters, făcând referire la o convorbire telefonică avută cu premierul israelian joia trecută.

UPDATE Israelul desfășoară două campanii în Gaza: una pentru controlul militar al fâșiei, alta pentru controlul discursiv al modului în care lumea înțelege ceea ce se întâmplă acolo, scrie jurnalista Emma Graham-Harrison, corespondenta șefă a The Guardian în Orientul Mijlociu, într-o analiză privind limitarea accesului presei în Gaza, transmite Digi24. În teorie, jurnaliștii palestinieni și influencerii de pe rețelele sociale care documentează foametea, uciderile în masă și alte crime de război israeliene în Gaza sunt civili protejați de dreptul internațional. Dar aceste protecții prevăzute pe hârtie nu au însemnat mare lucru pe teren, în Gaza, de departe cel mai periculos loc din lume pentru un reporter, unde peste 180 de jurnaliști palestinieni au fost uciși în 22 de luni de război, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ). Chiar dacă este ilegală țintirea jurnaliștilor, CPJ a declarat că, în aceeași perioadă, 26 de reporteri au fost victime ale unor asasinate țintite, pe care le-a descris ca fiind crime. Cel mai recent caz este cel al corespondentului Al Jazeera, Anas al-Sharif, în vârstă de 28 de ani, ucis duminică în redacția sa improvizată din afara unui spital, împreună cu patru colegi. Grupurile pentru libertatea presei și jurnaliștii afirmă că aceste asasinate fac parte dintr-o campanie de intimidare menită să împiedice relatarea informațiilor vitale, pe care Israelul a justificat-o la nivel internațional cu calomnii și afirmații false, potrivit cărora țintele erau luptători Hamas sub acoperire. Având în vedere că reporterii internaționali nu au voie să relateze în mod independent din Gaza – doar câțiva au fost lăsați să intre sub escortă militară israeliană, dar nu au voie să se deplaseze liber sau să vorbească cu palestinienii –, munca jurnaliștilor din Gaza este esențială. „Nu am nicio îndoială că împiedicarea accesului internațional, uciderea jurnaliștilor, atacarea instalațiilor mass-media, pedepsirea publicațiilor [israeliene] precum Haaretz fac parte dintr-o strategie deliberată a Israelului de a ascunde ceea ce se întâmplă în Gaza”, a declarat Jodie Ginsberg, directorul executiv al CPJ.

UPDATE Liderul opoziției israeliene Yair Lapid a lansat marți un apel la o grevă de solidaritate cu ostaticii din Gaza, pentru data de 17 august, alăturându-se astfel apelurilor în acest sens ale familiilor celor captivi, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Irakul a fost aproape complet privat de energia electrică publică timp de câteva ore, luni, din cauza unei pene de curent uriaşe provocate, potrivit autorităţilor, de temperaturi record, care au atins 50°C în Bagdad şi în mai multe provincii, şi de o creştere a consumului, relatează AFP, conform News.ro. Potrivit Ministerului Energiei Electrice, sub efectul căldurii intense şi al creşterii cererii, două linii de transmisie s-au oprit luni după-amiază, „provocând o pierdere bruscă şi accidentală în reţea de peste 6.000 de megawaţi”, ceea ce a dus la oprirea centralelor electrice. Creşterea cererii afectează în special provincia Kerbala, din centrul ţării, unde milioane de pelerini se îndreaptă spre oraşul sfânt şiit cu ocazia importantei sărbători religioase Arbain. „Echipele noastre sunt mobilizate pe teren pentru a restabili treptat reţeaua în următoarele ore”, a asigurat Ministerul Energiei Electrice.

UPDATE Uniunea Europeană condamnă uciderea în Fâșia Gaza a cinci jurnaliști de la canalul de știri Al Jazeera, cu sediul în Qatar, într-un atac aerian israelian, a declarat luni șefa diplomației UE Kaja Kallas, relatează AFP, conform Agerpres. „UE condamnă uciderea a cinci jurnaliști de la Al Jazeera într-un atac aerian (al armatei israeliene) în fața spitalului Al-Shifa din orașul Gaza, între care corespondentul Anas al-Sharif”, a declarat responsabila UE după o videoconferință a miniștrilor de externe ai UE.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.