Președintele american Donald Trump a sugerat că etapa finală a soluționării războiului din Ucraina ar trebui să implice o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Trump a subliniat că scopul final este „să-i aducem pe amândoi în aceeași cameră”, adăugând că acest lucru ar putea duce la o rezolvare a conflictului. Președintele american a mai afirmat că atât Ucraina, cât și Rusia vor trebui să cedeze teritorii pentru a încheia războiul. Ucraina a anunţat mici câștiguri teritoriale în Sumî înaintea întâlnirii Trump-Putin, iar trupele Rusiei au reușit o străpungere a frontului. 

Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat acuzații la adresa Moscovei, susținând că aceasta tergiversează intenționat negocierile, potrivit agenției dpa. Totuși, Ucraina ar putea fi de acord să pună capăt luptelor și să cedeze teritoriul deja cucerit de Rusia ca parte a unui plan de pace susținut de Europa, susține Daily Telegraph, citat de BBC. Totodată, 26 de lideri ai Uniunii Europene au făcut front comun și spun că Ucraina ar trebui să aibă libertatea de a-și decide viitorul. Mai mult, UE pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni, în timp ce Rusia continuă să respingă încetarea focului.

UPDATE Cu doar câteva zile înainte de summitul Putin-Trump din Alaska, Parlamentul European a lansat un avertisment: nicio pace în Ucraina nu poate fi negociată fără participarea deplină a conducerii alese democratic a acestei țări. Precizările se regăsesc într-o declaraţie comună semnată de mai mulţi membri ai Parlamentului European și postată luni pe pagina web a legislativului european, scrie Digi24. 

UPDATE NATO va continua să înarmeze Ucraina, indiferent de rezultatul întâlnirii de vineri din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin, a declarat Mark Rutte, secretarul general al organizației, informează TVPWorld.

UPDATE Lituania s-a alăturat, cu un mesaj categoric, celorlalte capitale europene care avertizează că granițele Ucrainei sunt „non-negociabile” și că pacea poate fi obținută „doar prin forță și unitate”. Declarația ministrului de externe, Kęstutis Budrys, vine înaintea summitului din 15 august dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, programat în Alaska. Budrys a scris luni pe X că granițele, suveranitatea și independența Ucrainei nu pot face obiectul unor negocieri, după ce Trump a sugerat posibilitatea unui „schimb de teritorii”, potrivit Mediafax.

UPDATE Ministrul german de externe, Johann Wadephul, respinge ideea că europenii sunt simpli spectatori în ceea ce priveşte viitorul Ucrainei. După reuniunea cu omologii săi din UE, Wadephul a declarat luni seara pentru postul public german ZDF că europenii „sunt uniţi” şi, prin urmare, „vor fi ascultaţi” la Washington şi Moscova, relatează corespondentul The Guardian.

UPDATE Uniunea Europeană pregătește un al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, întrucât Moscova continuă să respingă apelurile la încetarea focului în Ucraina, a anunțat pe 11 august diplomatul de rang înalt al UE, Kaja Kallas, potrivit Reuters.

UPDATE Ministerul Apărării din Belarus a anunțat, marți, că armatele rusă și belarusă vor desfășura, în perioada 12–16 septembrie, exerciții strategice comune pe teritoriul Belarusului, transmite Reuters, citată de Agerpres. Într-un interviu acordat săptămâna trecută revistei Time, liderul belarus Aleksandr Lukașenko a precizat că a decis mutarea locului de desfășurare a exercițiilor comune mai departe de frontierele de vest ale Belarusului, învecinate cu state membre ale Uniunii Europene, invocând îngrijorările exprimate de Polonia și țările baltice, scrie Antena3.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat marţi, 12 august, că Rusia se pregăteşte pentru „noi ofensive” în Ucraina, avertismentul său intervenind cu câteva zile înainte de negocierile de pace prevăzute vineri, 15 august, între Vladimir Putin şi Donald Trump în Alaska.

UPDATE Singura măsură rezonabilă pentru liderii Uniunii Europene ar fi să convoace o întâlnire UE-Rusia pe modelul summitului SUA-Rusia, a declarat marţi premierul ungar Viktor Orban, într-o postare pe Facebook ce explică motivele pentru care nu a semnat declaraţia UE potrivit căreia „ucrainenii trebuie să aibă libertatea de a-şi decide viitorul”, transmite MTI, potrivit Agerpres. 

UPDATE Liderii europeni au avertizat împotriva redesenării prin forță a frontierelor Ucrainei – cu două zile înainte de un summit SUA-Rusia privind Ucraina, care urmează să aibă loc în Alaska, scrie BBC. Aceștia au adăugat că principiile „integrității teritoriale” trebuie respectate și că „frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a fost semnată de 26 din cei 27 de lideri. Printre semnatari lipsea liderul Ungariei, Viktor Orban, care a menținut relații de prietenie cu Rusia și a încercat în repetate rânduri să blocheze sprijinul UE pentru Ucraina, scrie AlephNews.

UPDATE Asistăm la un proces de reînarmare istorică, la o extindere a fabricilor de armament europene într-un ritm de trei ori mai mare decât în timp de pace. Este concluzia unei analize a Financial Times, în care se arată că siturile de contrucții pentru fabricile de armament au crescut, ca întindere, de la 790.000 mp în 2020 – 2021 la 2,8 milioane mp în 2024 – 2025. Analiza se bazează pe date radar satelitare privind 150 de facilități din cadrul a 37 de companii. Este evident că activitatea de contrucție în locațiile de producție de armament europene au fost accelerate de la invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Mediafax.

UPDATE Europa a continuat să-şi sporească ajutorul militar acordat Ucrainei, conform datelor din lunile mai şi iunie, contrar Statelor Unite, care doar au vândut arme Kievului, iar ajutorul militar european se bazează acum mai degrabă pe industria sa de apărare decât pe stocurile de arme existente şi care au fost diminuate de asistenţa oferită anterior Ucrainei, a semnalat marţi Institutul german Kiel, scrie Digi24.

UPDATE Cel puțin zece voluntari străini care se pregăteau să plece pe front de partea Ucrainei au fost uciși zilele trecute într-un atac cu o rachetă rusească ce a vizat la prânz cantina unei tabere de antrenament, relatează The New York Times. Armata ucraineană, care recunoaște doar ocazional bombardamentele efectuate de ruși asupra unor amplasamente militare, a confirmat atacul cu rachete și informația că există victime, dar nu a oferit detalii suplimentare. Trei soldați, inclusiv unul care a fost martor la atac, au vorbit despre o lovitură cumplită, îndreptată împotriva unor voluntari veniți din Statele Unite, Columbia, Taiwan, Danemarca și alte țări pentru a lupta de partea Ucrainei împotriva invadatorilor ruși, scrie Libertatea.

UPDATE Corpul 1 Azov al Gărzii Naționale s-a instalat în poziții defensive în sectorul de luptă Pokrovsk, pentru a bloca atacurile forțelor rusești într-una dintre cele mai disputate zone ale frontului estic, a anunțat marți unitatea.

UPDATE Trupele ruse au avansat rapid într-un sector strategic pe frontul de est din Ucraina, a anunţat marţi armata ucraineană şi analişti, cu câteva zile înainte de negocierile foarte aşteptate dintre SUA şi Rusia, informează AFP, citat de Agerpres.

UPDATE Forțele ruse au înregistrat un avans de cel puțin zece kilometri, în urma unei noi ofensive în apropiere de orașul minier Dobropillia din estul Ucrainei. Ofensiva ar putea avea scopul de a crește presiunea asupra Kievului, în contextul în care președinții SUA și Rusiei se pregătesc să se întâlnească în Alaska. Avansul forțelor ruse este unul dintre cele mai dramatice din ultimul an, notează Reuters.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk a anunţat marţi iniţierea procedurilor pentru expulzarea a 57 de ucraineni şi 6 belaruşi în urma unor incidente petrecute în timpul unui concert al rapperului belarus Max Korj pe Stadionul Naţional din Varşovia, unde au avut loc tulburări şi au fost expuse steaguri naţionaliste ucrainene, relatează agenţia EFE.

UPDATE Președintele Nicușor Dan salută „eforturile” lui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului din Ucraina, în prima sa reacție de la începerea pregătirilor pentru întâlnirea Trump-Putin din Alaska, prevăzută vineri, 15 august. „Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace justă și durabilă”, transmite președintele român pe X, care merge pe mâna UE și spune că nicio pace nu poate fi decisă fără ca Ucraina să fie la masa negocierilor.

UPDATE Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a afirmat că niciun acord de pace pentru Ucraina care nu implică ţara nu va fi implementat. În declaraţiile pentru BBC, ea a făcut din nou un apel pentru includerea liderului ucrainean în discuţiile de vineri dintre preşedintele Trump şi preşedintele Putin, în Alaska. Donald Trump a afirmat că în timpul discuţiilor vor fi luate în considerare schimburile de teritorii, idee respinsă de Kiev. Aliaţii europeni ai Kievului nu aşteaptă o invitaţie de ultim moment în Alaska, dar insistă pentru implicarea Ucrainei. Un summit online plănuit pentru miercuri între aceştia şi Donald Trump pare să fie ultima şansă pentru ca ei să îşi expună punctul de vedere şi, într-un interviu cu BBC, Kaja Kallas, a afirmat că este esenţial ca Ucraina să aibă un cuvânt de spus în ce priveşte viitorul său, relatează Rador.

UPDATE Acordul de la München din 1938 e invocat adesea ca simbol al pericolului de a nu-i înfrunta pe dictatori. Întâlnirea Trump-Putin planificată pentru vineri în Alaska seamănă cu München într-o anumită privință precisă. Guvernul ceh nu era prezent la masa negocierilor, masă la care Hitler, Chamberlain, Mussolini și Daladier conveneau cum îi vor împărți teritoriul. După cum se prezintă pe moment lucrurile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va fi prezent la discuția prin care conducătorii american și rus vor decide soarta Ucrainei și a frontierelor ei. Și, după cum spune zicătoarea: „Dacă nu ești la masă, atunci ești în meniu”. În plus, aluziile vagi ale lui Donald Trump la „schimburi teritoriale” au declanșat semnale de alarmă în Ucraina și toată Europa. Acolo teama e aceea că Trump, înfumurat și superficial, va fi lesne manipulat de către Putin – un dictator cu voință oțelită, atent la orice detaliu. Cel mai rău scenariu din perspectiva Ucrainei și Europei ar fi ca Trump și Putin să ajungă la un acord privind „schimburi teritoriale” – care să însemne în realitate că Ucraina îi va ceda permanent Rusiei vaste porțiuni de teritoriu, notează analistul Gideon Rachman în editorialul publicat de Financial Times și preluat de Rador.

UPDATE Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, spune că președintele american Donald Trump a creat condițiile pentru un posibil acord de pace cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, dar „vor exista concesii” cu care „nimeni nu va fi mulțumit”, transmite Pravda. „Președintele Trump a schimbat deja regulile jocului. El a creat condițiile pentru o posibilă soluționare pașnică, care a fost obiectivul său încă de la început, pe un câmp de luptă foarte dificil. Nu cred că Vladimir Putin ar fi acceptat întâlnirea dacă nu ar fi simțit presiune…”, a declarat Pete Hegseth, într-un interviu acordat Fox News.

UPDATE Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni, vineri, în Alaska, iar unul dintre subiectele discutate va fi, probabil, politica de sancțiuni occidentale impuse Rusiei, o problemă cu implicații care depășesc cu mult teritoriul Ucrainei. Președintele SUA a impus deja taxe vamale de 25% Indiei, din cauza statutului țării de cumpărător major de petrol rusesc. Acum, Casa Albă amenință și China cu tarife mai mari. Dacă aceste măsuri vor fi introduse, în cele din urmă, lovitura va afecta comerțul global în ansamblu și o criză economică mondială bate la ușă. Cu toate acestea, dacă Beijingul va înceta să mai cumpere materii prime de la Moscova, Rusia ar pierde atât un client cheie al resurselor sale naturale, cât și un furnizor critic de bunuri, scrie Gândul.

UPDATE Dmitri Suslov, consilier al Kremlinului pe politică externă, spune că, la summit-ul de pace anunțat vineri în Alaska, președintele rus îi oferă omologului american „o cale de ieșire convenabilă” legată de angajamentele pe care Donald Trump și le-a asumat în legătură cu pacea în Ucraina, scrie Corriere della Sera.

UPDATE Proteste de amploare sunt anunțate în Anchorage, Alaska, împotriva întâlnirii dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin. Potrivit organizației Stand Up Alaska, manifestația va avea loc pe 14 august, cu o zi înaintea summitului dedicat soluționării războiului dintre Rusia și Ucraina, mediat de SUA, conform Rador. Evenimentul protestatarilor se va desfășura sub sloganul "Alaska este alături de Ucraina", iar organizatorii îndeamnă locuitorii din Alaska să iasă în stradă pentru a susține suveranitatea statului ucrainean în fața agresiunii ruse.

UPDATE O rafinărie de petrol din regiunea Saratov din Rusia, deținută de gigantul energetic rus Rosneft, a oprit alimentarea cu petrol în urma unui atac cu drone ucrainene, informează Bloomberg, citând o sursă familiarizată cu situația.

UPDATE Dronele serviciului de informații militare ucrainean (HUR) au lovit luni, 11 august, uzina de heliu din Orenburg, o instalație rusă importantă situată la aproximativ 1.200 de kilometri de linia frontului din Ucraina, a declarat o sursă din cadrul agenției pentru Kyiv Independent. „Aceasta este singura instalație din Rusia care produce o componentă extrem de importantă utilizată în fabricarea rachetelor, industria spațială și sectorul aviației”, a declarat sursa din cadrul HUR pentru Kyiv Independent. Mai mulți locuitori din zonă au raportat că au auzit drone zburând deasupra lor și o serie de explozii în apropierea fabricii, notează Hotnews.

UPDATE Pe măsură ce tot mai ruși au fost uciși, sunt trimiși pe front sau au fugit din țară, Moscova se bazează din ce în ce mai mult pe muncitori nord-coreeni pentru a-și susține economia, notează BBC. Jurnaliștii britanici au reușit să vorbească cu șase muncitori nord-coreeni care au fugit din Rusia de la începutul războiului, împreună cu oficiali guvernamentali, cercetători și cei care ajută la salvarea muncitorilor. Ei au descris în detaliu condițiile de muncă „abominabile” la care sunt supuși muncitorii și modul în care autoritățile nord-coreene își întăresc controlul asupra muncitorilor pentru a-i împiedica să fugă.

UPDATE Ucrainenii trebuie să aibă libertatea de a-și decide viitorul, iar o soluție diplomatică trebuie să protejeze interesele ucrainene și europene, au declarat 26 de șefi de stat și de guvern europeni într-un comunicat, potrivit Reuters. „Negocieri semnificative pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al reducerii ostilităților”, au declarat liderii, adăugând că „împărtășim convingerea că o soluție diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și Europei”. Declarația, care a fost convenită aseară târziu și publicată în această dimineață, a fost aprobată de liderii tuturor țărilor membre ale UE, cu excepția Ungariei, scrie Alephnews.

UPDATE Ucraina a recucerit două sate din regiunea estică Sumî, a declarat armata Kievului, adăugându-se la recentele mici câștiguri teritoriale de-a lungul frontierei cu Rusia înaintea discuțiilor de pace de la un summit al liderilor SUA și Rusia, programat pentru vineri, scrie Reuters. „Este greu. Dar îl ținem pe inamic în frâu”, a scris comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, pe Facebook, în urma unei întâlniri cu Președintele Volodimir Zelenski și cu înalții oficiali ai Ucrainei. „În direcția Sumy, desfășurăm operațiuni active și avem un succes în avansare, eliberând teritoriul ucrainean”.

UPDATE Vladimir Soloviov, propagandist al canalului de televiziune de stat rus Russia-1, a declarat că invazia pe scară largă a Rusiei „s-ar putea să nu fie ultima «SVO» a generației noastre”, pe fondul tensiunilor diplomatice intense cu Azerbaidjanul, scrie Digi24.

UPDATE Directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat pentru FT că prețurile de achiziție ale tancurilor, vehiculelor blindate și pieselor de artilerie (tunuri și muniții) vor scădea în următorii ani, în ciuda unei creșteri foarte mari a cererii venite de la guvernele europene, scrie Biziday.

UPDATE „Rusia prelungește războiul și, prin urmare, este nevoie de o presiune globală mai puternică. Rusia refuză să oprească masacrele și, prin urmare, nu trebuie să primească niciun fel de recompense sau beneficii. Și aceasta nu este doar o poziție morală, este o poziție rațională”, a mai scris Zelenski pe X, cu puțin timp înaintea întâlnirii programate între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, ce urmează să se desfășoare vineri în Alaska.

UPDATE Președintele ucrainean a atras atenția că orice concesie făcută Moscovei nu va duce la încetarea ostilităților, ci mai degrabă va încuraja continuarea agresiunii. În acest context, el a subliniat importanța intensificării presiunii internaționale asupra Kremlinului, potrivit Reuters și AFP. „Am vorbit cu prim-ministrul Canadei, @MarkJCarney. Sunt recunoscător pentru sprijinul Canadei acordat Ucrainei și poporului nostru”, a transmis Zelenski pe platforma X. „Am împărtășit punctul de vedere al Ucrainei cu privire la adevăratele intenții și planuri ale Rusiei. Noi vedem lucrurile în același fel și este evident că rușii vor pur și simplu să câștige timp, nu să pună capăt războiului”, a afirmat liderul de la Kiev.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că întâlnirea cu Vladimir Putin în Alaska va fi o „probă”. «O să-i spun să pună capăt războiului, sper la un dialog constructiv”, a declarat Președintele SUA. Trump a anunțat că, în cadrul negocierilor cu președintele rus, Vladimir Putin, va insista asupra încetării acțiunilor militare în Ucraina. Donald Trump a declarat că întâlnirea cu Vladimir Putin în Alaska este „un semn de respect”, deoarece dictatorul rus a acceptat să călătorească într-o altă țară. Șeful SUA a mai menționat că va putea înțelege dacă un acord este posibil  „probabil în primele două minute” ale întâlnirii cu Putin, scrie Libertatea Cuvântului.

UPDATE Donald Trump a anunțat în seara de luni, 11 august, că s-a consultat cu Viktor Orban, în legătură cu războiul dintre Rusia și Ucraina și îl caracterizează pe premierul ungar „o persoană foarte inteligentă”. Analistul politic Dorelian Bellu spune că Trump „pactizează” cu Putin. Trump a relatat că l-a întrebat pe liderul ungar dacă Ucraina poate învinge Rusia. „S-a uitat la mine de parcă ar fi vrut să spună: «Ce întrebare stupidă». Mi-a răspuns: «Rusia este o țară uriașă, și-au câștigat țara și modul de viață prin războaie. Ei asta fac: luptă. China te va învinge prin comerț. Rusia te va învinge prin război». A fost foarte interesant”, a povestit Trump, potrivit publicației ucrainene Pravda. 

UPDATE Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că ar putea părăsi negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. „Pot să plec și să spun „mult succes”. Și asta va fi tot», a declarat el.  „Pot spune că nu va fi rezolvat. Există cei care cred că Putin ar dori toată Ucraina. Apropo, eu sunt unul dintre ei. Cred că, dacă nu aș fi fost eu, el nici măcar nu ar fi vorbit cu nimeni acum. Dar mă voi întâlni cu el. Vom discuta parametrii acordului. Și apoi voi telefona Președintelui Zelenski și liderilor europeni”.

UPDATE Donald Trump a spus că dorește ca Rusia să restituie o parte din teritoriile ocupate ale Ucrainei, contrar poziției exprimate de Putin. „Vom schimba liniile, liniile de luptă. Rusia a ocupat o mare parte din Ucraina. Au ocupat câteva teritorii foarte importante. Vom încerca să recuperăm o parte din acel teritoriu pentru Ucraina”, a spus Trump, conform agenției EFE, potrivit NewsWeek. Anterior, Trump susținuse ideea unui "schimb de teritorii în beneficiul ambelor părți" pentru a facilita un acord de pace în războiul din Ucraina.

UPDATE Președintele american a afirmat că armata rusă ar fi putut ajunge la Kiev în doar patru ore, dacă un general rus nu ar fi luat o decizie tactică greșită. „Ruşii ar fi ajuns în 4 ore la Kiev dacă ar fi mers pe autostradă, dar un general rus a decis ca trupele să meargă prin suprafețele arabile”, a declarat Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a mai afirmat că îl cunoaște bine pe Vladimir Putin și a sugerat că reacția liderului de la Kremlin a fost una dură, ce i-a consacrat cariera de-a lungul timpului, după această greșeală militară. „Nu știu cine e generalul acela, dar cunoscându-l pe Vladimir Putin probabil că nu mai e prin preajmă", a spus Trump, scrie NewsWeek.

UPDATE „Vineri plec în Rusia ca să-l întâlnesc pe Putin” anunța Donald Trump într-o conferință de presă susținută luni la Washington. Ceea ce putea fi luat ca o glumă, o gafă sau un lapsus a stârnit stupoare. Pe de o parte pentru că liderul de la Casa albă nu a surâs nicio clipă când a spus asta şi apoi pentru că, câteva minute mai târziu, el a repetat acelaşi lucru: „Va fi o treabă grozavă. Vom merge în Rusia şi veţi vedea ce vom face. Va fi un mare acord” a insistat preşedintele american prezicând un succes al discuțiilor despre soarta Ucrainei, absentă de la summit, scrie RFI.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.