Ofițerii de urmărire penală din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), care au fost detașați de la Centrul Național Anticorupție (CNA), primesc salarii mai mici de la începutul anului 2025, asta deși legea prevede majorări. Este vorba despre 11 angajați, care au aflat în luna mai că salariul pe care îl vor primi în continuare va fi diminuat, iar cel care le-a fost plătit în perioada ianuarie-martie va fi recalculat, urmând să fie reținute sumele care ar fi fost plătite în plus, scrie ZdG.
Astfel, mai mulți dintre ofițeri au acționat în judecată Procuratura Generală, care a emis ordinele de modificare a salariului. Printre aceștia este și Oleg Crîșmaru, ofițer de urmărire penală detașat la PA din aprilie 2024. Ofițerul afirmă că salariul său a scăzut cu circa 30%, adică circa 6 mii de lei, și atrage atenția că dacă ar fi rămas la CNA ar fi avut un salariu mai mare.
Acesta a lucrat în mai multe dosare de rezonanță, inclusiv cel în care bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a fost condamnată recent la 7 ani de închisoare, cu trecerea în folosul statului a sumei de aproximativ 5,8 milioane de lei, bani ridicați în timpul perchezițiilor.
„Eu nu mă plâng de salariul pe care-l primesc, or majoritatea oamenilor primesc și mai puțin. Dar, doar prin sentința lui Guțul, în proprietatea statului au trecut bani cash, adică ridicați ca corpuri delicte, de 5.675.450 de lei, 4.000 de dolari și 1.450 de euro. Adică acești bani au fost aduși prin contribuția mea directă în bugetul de stat. Concluziile vi le faceți singuri, dacă îmi merit sau nu salariul”, a declarat Oleg Crîșmaru.
8 dintre cei 11 ofițeri au mers deja în instanță sau urmează să-și ceară dreptatea în fața judecătorilor: Oleg Crîșmaru, Ion Cotoman, Chiril Curmei, Artur Vîrtosu, Alexandru Godoroja, Gheorghe Budu, Iurie Moraru și Ion Crudu.
Oleg Crîșmașu, care era angajat în cadrul CNA în calitate de ofițer superior de urmărire pentru cazuri excepționale, a fost detașat la PA începând din 1 aprilie 2024, pe un termen de un an, care a fost prelungit ulterior până în 31 martie 2026.
În fața instanței, Crîșmașu a explicat că, în cadrul a trei ordine emise de procurorul general Ion Munteanu, din 29 martie 2024, 21 ianuarie 2025 și 29 martie 2025, legislația cu privire la salarizare a fost „interpretată și aplicată în mod unitar”, fiind dispusă calcularea salariului de bază cu luarea în calcul a celor 15 clase de salarizare pentru funcțiile de execuție cu statut special din cadrul Centrului Național Anticorupție.
În plus, legea prevede că ofițerii de urmărire penală detașați în cadrul Procuraturii Anticorupție beneficiază de o majorare salarială. Din 1 ianuarie 2025, clasa de salarizare pentru funcțiile de ofițeri, detașați în procuraturile specializate, a fost majorată de la 15 la 25 de clase succesive.
Totuși, conform lui Oleg Crîșmașu, din 30 aprilie 2025, „fără oarecare motivare de fapt și de drept a celor dispuse, fără sesizarea organului legislativ în cazul necesității unor clarificări legislative oficiale, sub pretextul parvenirii unei scrisori a Ministerului Finațelor (care viza o speță total diferită), Procuratura Generală a dat o nouă interpretare Legii nr. 270/2018”.
PG ar fi exclus din calculul salariului de bază pentru ofițerii de urmărire penală detașați în cadrul Procuraturii Anticorupție de la Centrul Național Anticorupție cele 15 clase de salarizare, atribuite prin punctul 10 al anexei nr. 6 din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018, care prevede o majorare cu 15 clase succesive pentru funcțiile de execuție cu statut special. Asta deși acestea erau aplicate anterior, iar între timp nu au fost făcute modificări legislative în acest sens.
Astfel, Procuratura Generală a emis ordine prin care a fost dispusă abrogarea și modificarea actelor administrative precedente cu privire la stabilirea salariului și a dispus recalcularea plăților salariale achitate pentru lunile ianuarie, februarie și martie, eșalonat, în termen de 3 luni.
„Ca efect al acestor ordine, drepturile mele salariale au fost reduse ilegal cu circa 30%, precum și mi-au fost reținute de la plată pentru luna aprilie și mai 2025 mai mult de 50% din salariu”, a invocat ofițerul de urmărire penală.
În cererea de chemare în judecată, Crîșmașu a indicat că, atunci când au fost operate modificările legislative, Procuratura însăși a propus stimularea financiară suplimentară a personalului detașat.
„PG, prin ordinele din 30 aprilie 2025, interpretează distinct același tabel, cu excluderea celor 15 clase de salarizare, ceea ce este ilogic, deoarece, ar reieși că nici un angajat cu statut special al CNA nu ar trebui să beneficieze de majorarea cu 15 clase de salarizare, atribuită prin Legea nr. 168/2023, or eu și alți ofițeri de la CNA detașați în Procuratura Anticorupție suntem angajați permanenți ai Centrului Național Anticorupție și salariul de bază se calculează în baza anexei nr. 6, tuturor ofițerilor în mod unitar conform Legii 270/2018, nefiind un adaos temporar sau condiționat în vreun oarecare mod”, a mai argumentat ofițerul.
În plus, acesta a prezentat calculul comparativ al salariilor lunare de care ar beneficia în prezent în cadrul organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție și, pe de altă parte, în cadrul Procuraturii Anticorupție, concluzionând că ar fi remunerat cu o sumă mai mare dacă nu ar fi detașat la PA.
Întrebată de către ZdG despre diminuarea salariilor, purtătoarea de cuvânt a Procuraturi Generale, Violina Moraru, a transmis că „ajustările salariale au fost necesare reieșind din modificările operate în Legea 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar”.
„Procuratura anterior a examinat o serie de adresări din partea unor angajați cu referire la aspectele invocate. Actualmente, aceste litigii se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în acest sens nefiind emisă o hotărâre deocamdată. Ținem să menționăm că ajustările salariale au fost necesare reieșind din modificările operate în Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar”, a răspuns Violina Moraru.
