Săpăturile arheologice pe lângă biserica Măzărache, cel mai vechi edificiu din Chișinău, au scos la iveală un vechi cimitir medieval, care datează din secolele XV-XVI. În morminte au fost găsite sicrie, monede, dar și oseminte de copii și adolescenți. Descoperirile dezvăluie detalii despre viața, credințele și obiceiurile locuitorilor din primele secole de existență a Chișinăului. Lucrările de cercetare fac parte dintr-un proiect finanțat de Primăria municipiului Chișinău.
În curtea bisericii Măzărache arheologii au descoperit cel puțin 15 morminte în care sunt înhumați copii și adolescenți, inclusiv, care au trăit, aproximativ în anii 1500. În unele cazuri, sicriele din lemn au rezistat surprinzător de bine trecerii timpului datorită faptului că au fost confecționate din lemn de stejar. Pe pieptul răposaților s-au găsit monede, considerate plata pentru trecerea în lumea de dincolo.
„Faptul că se puneau monede aproape în fiecare mormânt, demonstrează respectarea tradiției obulus de a plăti vama, de a trece în lumea cealaltă. Practic toți sunt creștini și asta înseamnă că religia creștină era dominantă în această zonă”, a menționat doctorul habilitat în istorie, profesor universitar Sergiu Musteață.
Potrivit arheologilor, persoanele înhumate sunt poziționate cu capul spre altarul bisericii, care se află la răsărit, semn că cei înmormântați acolo erau creștini.
„ Anul acesta am hotărât să săpăm în fața altarului, dacă vedeți suntem chiar în zona altarului unde se înmormântau deci de regulă cei mai importanți membri ai comunității, și chiar din prima, când primul hârleț, probabil prima oră am găsit și atunci ne-am dat seama că nu am greșit că în această zonă ar trebui să fie morminte”, a subliniat doctorul în istorie, cercetătorul științific Ion Tentiuc.
Pentru a nu omite niciun detaliu cu privire la poziționarea mormintelor, a sicrielor, dar și ale osemintelor, directorul Institutului Patrimoniului Cultural schițează pe foaie fiecare mormânt în parte.
„Este foarte important de-a fixa absolut toată informația pentru că odată cercetate, mormintele, oasele, artefactele cumva sunt transportate sau își schimbă locul și în felul acesta riscăm să pierdem o parte din informație, de asta este foarte important să-i fixam atât pe plan cât și fiecare mormânt în parte la o scară de unu la 10 și unu la 90”, a afirmat directorul Institutului Patrimoniului Cultural, Ion Ursu.
Cercetările arheologice efectuate în cadrul proiectului primăriei au început în vara anului 2022, în curtea Maternității Municipale numărul doi, unde au fost descoperite urmele Pieței Vechi a Chișinăului, alături de un cimitir medieval necunoscut.
În continuare cercetările se vor desfășura în mai multe zone de interes istoric ale orașului, și anume: Piața Veche, Biserica Buna Vestire, Tumulul nr. 5 din sectorul Botanica și așezarea Chișinău–Corlăteni. Aceste activități au ca scop aprofundarea cunoștințelor istorice despre dezvoltarea orașului și conservarea siturilor de importanță culturală.
