14 august 2025, ora 15:12

Statele membre ale Uniunii Europene sunt nevoite să-și cedeze suveranitatea în favoarea instituțiilor și birocraților de la Bruxelles. Probabil acesta este cel mai răspândit fals atât în interiorul UE, cât și în afara granițelor sale. Însă acest mit poate fi demontat dacă răspundem la întrebarea: „Cine face legea la nivelul Uniunii Europene?”, iar aici sunt două răspunsuri: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Parlamentul European este format din 720 de europarlamentari, care sunt aleși direct de cetățenii Uniunii. Fiecare stat membru are proprii euro deputați în funcție de mărimea populației acestuia. De exemplu, România are 33, iar Polonia 53. Totodată, nicio țară nu poate avea mai puțin de 6 sau mai mult de 96 de membri în Parlamentul European.

Similar alegerilor parlamentare naționale, euro deputații se află pe lista unor grupuri politice. În prezent, parlamentul european este compus din 8 grupuri politice și 32 de neafiliați. Aceste grupuri reflectă pulsul politic la nivelul întregii Uniuni și diversitatea de viziuni politice. De exemplu Grupul Partidului Popular European reprezintă electoratul de centru dreapta, iar Grupul „Patrioți pentru Europa” reprezintă curentul naționalist și conservator.

„Avem reprezentanți ai unor partide, care de exemplu doresc ca influența  sau participarea unui stat membru la UE să fie din ce în ce mai diminuată, în timp ce alții de exemplu consideră că problema ecologistă ceste foarte importantă și ar trebui să marșăm cât mai mult în această direcție. Deci, ca într-un stat membru sau în general ca într-un stat democratic, așa cum parlamentul este împărțit pe viziuni legate  de evoluția respectivului stat, la fel și PE și aici nu este nici o diferență”, a explicat pentru „Alo, TV8”, Iona-Andreea Cozianu, doctor, lector universitar, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Pentru ca o lege europeană să fie adoptată, este nevoie și de votul Consiliului Uniunii Europene – instituția care reunește miniștrii din toate statele membre. Componența Consiliului se schimbă în funcție de subiectul discutat: dacă este vorba despre agricultură, participă miniștrii agriculturii; dacă tema este energia, vin miniștrii energiei. În cazul unor domenii sensibile, cum ar fi politica externă, este nevoie de vot unanim, însă în celelalte cazuri se votează prin majoritate calificată.

„Cea mai mare parte a legislației se adoptă prin majoritate calificată care înseamnă așa: 55% din state, la momentul acesta vorbim de 15 state, deci dacă 15 state decid că sunt pentru o anumită lege că aceasta se adoptă, doar dacă aceste 15 state reprezintă în egală măsură cel puțin 65% din populația totală a UE”, a punctat Ioana-Andreea Cozianu.

Aceste sisteme de vot și mecanisme reușesc să reprezinte interesele tuturor părților în procesul de elaborare a legislației europene. Cetățenii UE participă indirect, prin aleșii din Parlamentul European, iar statele membre participă în mod direct în cadrul Consiliul Uniunii Europene. Aceste este doar unul dintre numeroasele exemple care arată că suveranitatea este exercitată în comun, nu cedată unor entități străine.

21 decembrie 2025, ora 14:17

Un șofer a fost condamnat la doi ani de închisoare după ce ar fi lovit cu microbuzul un polițist, târându-l câțiva metri pe carosabil. Pedeapsa însă i-a fost suspendată pe o perioadă de probațiune. Sentința a fost pronunțată zilele trecute, de Judecătoria Hîncești.

Potrivit sentinței, incidentul a avut loc în iulie 2024, pe traseul Chișinău-Cimișlia, în timpul unui control de rutină efectuat de un echipaj al Serviciului patrulare. Microbuzul condus de inculpat a fost oprit după ce polițiștii au constatat nereguli legate de reutilarea vehiculului, modificări care nu erau indicate în certificatul de înmatriculare.

În momentul în care unul dintre polițiști se afla în fața microbuzului și s-a aplecat pentru a ridica plăcuța de înmatriculare, șoferul ar fi pornit vehiculul. Polițistul a fost lovit la picioare și târât pe carosabil pe o distanță de trei metri. Conform expertizei medico-legale, polițistul a suferit vânătăi la genunchi.

Inculpatul nu și-a recunoscut vina și a susținut că incidentul s-ar fi produs neintenționat. Șoferul a explicat că motorul microbuzului era pornit, iar el ținea piciorul stâng pe ambreiaj și pe cel drept pe frână, în timp ce polițistul se afla în fața mașinii. Potrivit lui, în momentul în care a încercat să coboare din vehicul, mașina s-ar fi pus în mișcare din neatenție și s-ar fi deplasat ușor, iar polițistul s-ar fi sprijinit de capotă.

Inculpatul a mai declarat că nu a avut intenția de a porni microbuzul și că nu își poate explica exact cum s-a produs mișcarea. El a recunoscut că, pe fondul conflictului, a folosit un limbaj jignitor la adresa polițistului, dar a subliniat că nu a intenționat să îl lovească. Totodată, a afirmat că el însuși a solicitat intervenția unui alt echipaj de poliție, pentru clarificarea situației.

Instanța l-a recunoscut însă vinovat de aplicarea violenței nepericuloase asupra unei persoane cu funcție de răspundere.

Judecătoria Hîncești a stabilit o pedeapsă de doi ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării. Timp de trei ani, șoferul este obligat să respecte condițiile impuse de organul de probațiune.

Totodată, învinuitul trebuie să plătească polițistului 30.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 15.000 de lei pentru cheltuieli de asistență juridică. Până la rămânerea definitivă a sentinței, inculpatul are interdicția de a părăsi țara. Menționăm că sentința poate fi atacată la Curtea de Apel.