15 august 2025, ora 21:56

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, trage un semnal de alarmă și a inițiat din oficiu o investigație după trei accidente mortale de muncă produse în mai puțin de două luni pe șantierele de construcții din Chișinău. Potrivit acestuia, cazurile ridică suspiciuni privind nerespectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, dar și posibila angajare a unor muncitori fără contracte legale.

Potrivit unui comunicat al instituției, tragediile au avut loc între 16 iunie și 11 august 2025. La 16 iunie, un cetățean român de 43 de ani a murit după ce a căzut de la etajul 9 al unei clădiri aflate în construcție, în sectorul Botanica. 

Pe 7 august, un muncitor de 51 de ani a decedat după o cădere de la patru metri pe același șantier, iar la 11 august, un bărbat de 52 de ani a murit după ce a căzut de la înălțime pe un șantier de pe șoseaua Hîncești. 

În vara anului trecut, un alt incident grav a rănit cel puțin cinci muncitori străini, în urma prăbușirii acoperișului unei clădiri în construcție.

Ombudsmanul atrage atenția că aceste accidente repetate, produse într-un interval scurt și în zone apropiate, ar putea reflecta deficiențe majore în politicile de protecție a muncii. 

Datele Inspectoratului de Stat al Muncii arată că, în 2024, au fost identificate 3.088 de cazuri de muncă informală în 741 de companii, iar din cele 113 accidente de muncă raportate, 28 au fost în sectorul construcțiilor – 17 mortale și 11 grave.

„Instituția își reafirmă angajamentul de a acționa ferm pentru protejarea vieții și demnității muncitorilor, solicitând răspundere clară, măsuri corective, dar și o reevaluare generală a politicilor publice din sectorul construcțiilor. Menționăm că dreptul la muncă reprezintă una dintre cele 11 priorități strategice ale Oficiul Avocatului Poporului Moldova, stabilite în Programul de dezvoltare strategică pentru anii 2023 – 2030”, se arată în comunicat. 

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!