Gestionarea deșeurilor din plastic rămâne o provocare majoră pentru țara noastră. Conform ultimelor statistici, în ultimii doi ani, întreprinderile din Moldova au generat peste 300.000 de tone de deșeuri, cu peste 40% mai mult față de anii anteriori. Mai bine de jumătate din ele provin din sectorul agricol și din industria alimentară. Ecologiștii susțin că, deși avem o lege care obligă producătorii și importatorii ambalajelor și deșeurilor să le gestioneze, această se aplică destul de greoi, transmite 1TV.
„Suntem la o etapă mai mult decât incipientă. Am reglementat anumite aspecte privind gestionarea deșeurilor din plastic în legislația noastră. Mă refer aici la responsabilitatea extinsă a producătorului. Un astfel de instrument, mecanism, hai să zic așa, a fost introdus în legislația noastră acum câțiva ani. El a început acum să funcționeze, mai mult de anul trecut”, a menționat consultantul de mediu, Iuliana Cantaragiu.
Cea mai frecventă sursă de poluare rămân ambalajele pentru băuturi. Este un plastic dens, ocupă mult spațiu și degradează zeci de ani. Dar chiar și după asta, transformându-se în microplastic, acesta rămâne un poluant foarte serios.
„Aceste particule mici de plastic... în rinichii noștri, de exemplu”, a subliniat consultant de mediu, Iuliana Cantaragiu.
Cei mai mari poluatori sunt oamenii și nu industriile, spun ecologiștii.
„Agenții economici inclusiv, bineînțeles, dar cantitatea de deșeuri pe care le generează strict agentul economic producător, care produce ceva, este mai mică, să zic așa, raportat la cantitățile de deșeuri pe care le generează oamenii, per ansamblu. Statistica spune cam un kg de deșeuri pe zi”, a afirmat Iuliana Cantaragiu.
I-am întrebat pe chișinăuieni ce fac pentru a reduce poluarea mediului.
„Separăm în pachete plasticul, separat. Ușor alterabil gunoi aruncăm în primul rând. Și deja arătăm și copiilor”.
„Care este îl sortăm, adică pun pelicula aparte, plasticul tot. Acestea merg aparte. Este. Avem lângă noi acasă acolo și el e anume așa amenajat și îl separăm pe loc. Chiar este pentru plastic aparte și-l separăm”.
„Sigur că sortez. Da, da. Mă stărui și pe alții să-i conving. Pentru mine asta e foarte important. Plasticul sigur. Plasticul și de acuma consumabile, tot sigur. În rest, hârtia, carton. Depinde, depinde cum. Nu chiar strict, dar mă strădui”.
Pentru a reduce poluarea cu plastic, ecologiștii recomandă aplicarea principiului celor 4R: reducerea, reutilizarea, repararea și reciclarea.
„Prima opțiune este reducerea. Să reduc cantitatea de materiale sau de produse pe care le consum. A doua opțiune este reutilizez. Dacă am cumpărat chestia asta, să o utilizez la maxim posibil. După care, a treia opțiune, deci până, asta totu-i până a ajunge în găleata cu gunoi, repară. Ulterior, când nu au mers toate astea, când s-au epuizat mai bine zis toate etapele astea, următoarea etapă: dă-l la reciclare. Deci, când trebuie să-l arunci, dă-l la reciclare”, a menționat Iuliana Cantaragiu.
La nivel global, situația este îngrijorătoare. Reprezentanți din peste 160 de țări s-au reunit recent pentru a ajunge la un acord privind reducerea poluării cu plastic. Se estimează că aproape 200 de trilioane de bucăți de plastic plutesc deja în oceanele lumii. Iar dacă nu se iau măsuri urgente, această cantitate s-ar putea tripla. Datele arată că doar 10% din materialele plastice produse la nivel industrial sunt reciclate. Restul ajung, de cele mai multe ori, în gropi de gunoi, în ape sau în natură, unde pot rămâne timp de sute de ani.






























































